Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LITERE MARI

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 97 pentru LITERE MARI.

Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna

Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna Monastirea Putna de Dimitrie Bolintineanu Sub un chip de înger, într-un vis ferice, Domnului Vasile gândul rău îi zice: - "Monastirea Putna, ăst locaș plăcut, S-a zidit pe aur de un domn avut. Mergi și o dărâmă pâna-n temelie Și-ei găsi tu aur să faci alte-o mie". Iar Vasile-domnul d-aur pătimaș, Pune să dărâme ăst frumos locaș. Când ostașii sapă până-n temelie, Un bătrân călugăr zice cu mânie: - "Domnii mari nălțară sfinte monastiri Să aminte țării zile de măriri. Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-nțelegi, Căci tu nu ai fapte de urmași să legi. Când un domn la aur inima-și robește, Tronul se degradă, țara veștejește. Însuși ca magnetul tragi și însușești Aurul oriunde poți să îl găsești. Dar te teme, doamne, să nu tragi la tine Cuiele de aur ce de tronu-ți ține." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domnul nu ascultă în a lui orbie, Sapele răstoarnă vechea temelie. Domnul și boierii între ei se cert... Însă ce găsiră? - Un mormânt deșert. Pe mormânt sunt scrise litere străbune. Un tălmaci citește și la toți le spune: - "Din comori ce strângem pe acest pământ, ...

 

George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme

... Cu labele-n șolduri pornind fiecare, Pe creștet să-ți calce, făcându-te turtă, Să nu se cunoască genunchii de burtă. Pe tine, jivină de mare valoare, Te blestem s-adormi de-a-n picioare Și când vei cerca să mai scrii vreo sudalmă, Să-ți fete un șoarice ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

... în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pus­tiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci ... Poate căutați prilej? îmi zise subit la spinare o voce ne­cunoscută. Eu m-am întors și zării prin genele mele lipite de udeală o mare mătăhală albă de omăt, care îmi sta înainte cu o lopată în mână. — Cine ești dumneata? îl întrebai. — Suntem câțiva țărani din olaturi2 ... în a cărui seamă îmi încredințam, pot zice, viața; m-am liniștit însă, când am văzut că e un bătrân respectabil cu barbă mare albă, cu spetele încovoiate, dar cu mersul sigur și puternic. Cu greu pășeam prin omătul care se tot adăugea și, când am ajuns la săniuță ... Colonelul Priboianu îi stârpește de-a valma de pe toate olaturile moșiilor sale. El pentru această treabă ține zăvozi aduși de pes­te ...

 

Grigore Alexandrescu - Polovraci

... Apoi, pe la anul 1633, se întoarseră cu șeful lor, care era chemat de dorința obștească, și cinstiți de dânsul cu posturi mari, luară o mare parte la biruința lui Radu XI și asupra lui Vasile Arnăutul, domnul Moldaviei. Puțină vreme ne trebui ca să ne îndestulăm de vederea bisericii; lucru ...

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... proprie, mușterii cari nu luau capuțin, oameni cu totul nedemni a se numi intelectuali. Apoi, dezbaterile capuținiste începură să se facă în gura mare, așa că toată lumea profană de cafenea și cofetărie, ba, vara, chiar din Piața Teatrului, le putea auzi perfect. Dar dacă zic că lumea profană ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

... într-însele și divinile armonii semănate de junele compozitor dupe un mod de tot nou pe acel timp lăsa să se vază într-însul un mare geniu muzical, care mai în urmă era să se înalțe pînă la cel mai înalt grad de sublimitate. Splendidele succese ce avură aceste slabe încercări ... de a scri o operă serie pentru deschiderea acelui teatru. El compuse cu aceasta ocaziune opera Il Pirata , ce fu reprezintată cu un succes mare, la care deși contribui mult eminentele talente ale faimoșilor artiști Rubini, Tamburini și d-la Ialande, însă notabilitățile muzicale din Milano, printr-o justă aprețuire ... Veneția opera I Capuletti è Montecchi . Ca să compuie astă operă, el avu a să lupta cu multe dificultăți, dintre care cea mai mare era că subiectul acesta fusese pus pe muzică mai dinainte de maestrul Vaccai și de Zingarelli, amîndoi artiști de distincțiune. Cu toate astea, el știu ... opere. Acesta venind la Milan se puse pe lucru și, ca să desmință pe inamicii săi cari acuzau scrierile sale de monotonie și de o mare asemănare între dînsele, scrise opera La Sonnambula , cea mai frumoasă din scrierile ieșite din pana sa, pentru delicioasele culori cîmpenești ce cu atîta măiestrie știu ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... făcui un mărgăritar stropit cu aur și mărgăritarul îl aruncai în fundul unei mări. Mărimea fiind numai relativă, astfel încât ceea ce nouă ni-i mare altora li se pare mic, se-nțelege că atomii microscopici din acel mărgăritar a cărui margini le era cerul, stropii -stele și lună ... lucrare ăeraî astfel încât, oricât volumul lor devenea de mic, ura lor era tot aceeași, încât mărgăritarul trebuia să crape de ură. Îl aruncai în mare și mă-ntorsei la iubita mea din lună, căreiaă-iî povestii toate ce făcusem. Iubitei mele îi făcui haina de-un gaz albastru, deși străveziu ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... cu nemulțumire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu expresia unei profunde neîndestulări cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare. Cu o măiestrie rară el știa să se înșele pe sine însuși. Toate dezlegările pe care i le-nsufla mintea lui sănătoasă și ageră el ... așa D-zeu mai întâi pământul l-a făcut ca o roată neînsemnată și după aceea abia a făcut roata cea mare și, mijlocul sistemei, soarele. Istoria veche era pentru el o pregătire la creștinism, evul mediu era plantarea lui, iară vremile viitoare vor face din pământ ... El își închipuia că un om trebuie să fie bolnav sau foarte nenorocit pentru ca să compuie cărți contra Bibliei . De aceea mirarea lui era mare când vedea că pe zi ce merge tocmai aceste idei se lățesc pe care el le credea ca un pas înapoi al lumii, iar nu ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

... pe după case, pândind să nu mă vază nimeni, mă urcam în pod; mă băgam sub un coș și acolo citeam vitejiile lui Alexandru cel Mare, cum s-a bătut cu racii, cu furnicile și cu Por împăratul ș.c.l. Tot sub acel coș am învățat să scriu și numerele ... și autor al vestitei compuneri: Această carte . Mă gândeam eu că dacă fac la cărți când sunt de nouă ani, dar când m-oi face mare! Eram încredințat în mine c-o să mă fac un mare cărturar, dar nu mă credea nimeni. Procopseala, însă, și autorlâcul mi-a dat prin piele; că o drăcoaică de slujnică s-a ... dar mi-era necaz de ce n-are și biciul meu puterea aceea de farmec (să mă facă să zbor). Pe toamnă dete un guturai mare în toată casa și eu, deprins din versificația lui Arghir, făcui versuri guturaiului, care începea astfel: O, guturai, guturai! Mulțumește-te încai Că te odihnești ... moarte, zece d-o para, dar eu nu le-aș fi dat nici pe zece parale unul, pentru că le aveam dimpreună cu mine la mare ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Emil Gârleanu - Tată

... te înăbușă. Așa sunt călătoriile. În anul acela am cutreierat Italia. Două luni de zile am alergat de la un oraș la altul, de la mare la uscat și iarăși la mare. Minunile de artă, în muzee, sau prin mănăstirile ascunse, ca niște comori, prin munți, toate mi-au furat din privire și din suflet. În urma ... Trebuie să vezi zidurile acelea mucegăite, pe care petele de rugină par niște ochi însângerați, și-n fața cărora parcă ai vrea să pari mai mare decât ceea ce ești în strâmta ta haină de om modern. Trebuie să calci pe treptele înguste, săpate în munte de cine știe ce mâini ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>