Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POARTA MARE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 370 pentru POARTA MARE.
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... războinic făcea să răsune cazărmile ce ne înconjurau casa. Toată lumea militărească era tăbăruită lângă noi, la deal. Nu o dată am rămas uimit, în poartă, când regimentul de linie pornea la paradă, cu tamburul-major în frunte, un țigan cât un munte, purtând în cap o căciulă de urs, cât ... unele nopți, dârele luminoase ale fărâmiturilor de stele. Cine știe! Dar unele din aceste întâmplări mi-au rămas săpate în amintire cu o atât de mare putere, încât oricând le pot vedea, le pot povesti, cum aș putea spune cea dintâi rugăciune pe care mama m-a învățat s ... rumenise, unde de fum negru se ridicau în văzduh și, uneori, câte un smoc de scântei scăpăra ca niște mărgele împrăștiate. Ne-am întors lângă poartă. Un călăreț trecu în goană; nu mult după aceea, alte pâlcuri de soldați se perindară, ca niște vedenii. Seara se așezase ușoară; odată cu răcoarea ... tot se întinsese o lumină dulce, de vis. Mătușa Smaranda întrebă pe un trecător: Mă rog dumitale, ce arde? Acesta îi răspunse din treacăt: Ulița Mare. Bătrâna își rosti numele, cum obișnuia să facă la orice întâmplare ce-i redeștepta mila sau mâhnirea: Smărăndiță, Smărăndiță! Și iar se făcu tăcere. Numai ...
Cincinat Pavelescu - Panteism Panteism de Cincinat Pavelescu Tu care porți spre cimitir Când jerbe mari de trandafiri, Când albe crizanteme, De nu te-ai teme Și n-ai avea de moarte frică, Ai șterge lacrima ce-ți pică Și-ai scutura în vântul serii Florile durerii, Simțind că-n darul ce le porți E viața vie din cei morți. Tu nici nu crezi Că cei pe care mergi să-i vezi Etern într-înșii n-au avut Decât al corpurilor lut. În ei pe tine te iubești: Cu toată fața ta cea tristă Și-nduioșările din glas, Din al lor suflet n-a rămas Decât durerea-ți egoistă: Tu nici nu crezi Că cei pe care mergi să-i vezi, Chiar de-i iubești, De-i plângi, pe tine te jelești. Dar ei sunt morți ca trupul lor De care ochii jalnici fug, Iar din smintitul tău amor Și-atâtea vise mincinoase Azi ce mai e? un pumn de oase, Un pumn de oase-ntr-un cosciug... Dar soarele ce moare, încă Mai râde-n pomii înfrunziți, Și-n seara clară și adâncă Mai cântă râul: auziți! O, voi ce mai trăiți o clipă În ritmul vieții ...
Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată
Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ...
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... puni cât o planetă Și-o întunecă de-i eclips, așa are o plăcintă Și el pe vârfu său pusă, când mai mică, când mai mare, După chef și după crieri poartă fieștecari, Și altile iar au bortă și apoi cu păr îmbrăcat." Cupidon iasă și zice: "Cunosc cest lucru ciudat; Mă dusesem la o fată în ... porți, Primești cu umilită, să supui l-a ta mărire A iadului jăluire și a mea nedumerire. Mahina această mare, ce șlic o ați botezat, Când să-ntâmple ca să vie la iad pentru vrun păcat, Pe a Tartarului poartă s-încapă nu-i cu putință. Deci, văzând eu acest lucru, găsisem de cuviință Poarta să să mai lărgească și smetul de cheltuială Acuma să ... aceasta Radamant să-mpotrivești, Zicându-mi că acest lucru de pravilă să oprești ; Căci în iad după căciulă giudecăm pe fiiștecare; Pe-acel cu căciulă mare îl chinuim și mai tare." Cupidon atunci se pleacă la urechea lui Febus, Zice: "Vai de cei cu șlice, dac-așa pravil-au pus. Mă ... ...
... ochi dulce-o săruta Și pe brațe mi-o purta Și-n rădvan că o punea Și spre țară purcedea. După ei încă venea Car mare cu druștele, [6] Grădina cu florile Și o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. Ei plecau pe la Sân-Metru Ș-ajungeau pe la ... baladelor, partea II, publicată la Iași în anul 1853, s-a lunecat o greșeala importantă, confundând pe Bogdan Chiorul, fiul lui Ștefan cel Mare, cu Bogdan, fiul lui Alexandru Lăpușneanu. După aflările de la cântăreți, balada a luat schimbare la începutul ei și se potrivește chiar cu ... Lăpușneanu că ,,de carte nu era prost, la călărime sprinten, cu sulița la hal nime nu-l întrecea, a săgeta din arc era mare meșter, îi plăceau jocurile copilărești și glumele" etc. ↑ Aceste două versuri fac negreșit aluzie la uciderea celor 47 de boieri mari în vreme ce ...
Marius Marian Șolea - Cântec de amurgire
Marius Marian Şolea - Cântec de amurgire Cântec de amurgire de Marius Marian Șolea Din volumul de poezii „Pașii de sub simțâ€�, Editura A 92, Iași, 1997. Între ruine, zeii se întorc să plîngă sub marile porți prin care intrase odată și lumea și-n oameni se-ntorc... nu îi mai alung, ci mă duc împreună cu ei, iar zeii îmi spun că tot aici, între oameni, s-au întors ca să moară... nu îi ajut, nici nu-i conving că exist, nu le cînt pietrele, nu-i las să răspundă întrebărilor mele. le spun să moară încet, încît să nu se afle și, surprinzător, mă ascultă. în urma lor o rochie zdrențuită alunecă de pe coapsele
Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă
... Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă Copilul din casă de Dimitrie Bolintineanu Trage cu săgeata scutierul mare; Unde-atinge face poarta de intrare. Un copil din casă apoi a venit, Turla se clădește unde a lovit. Domnul Ștefan ... azi s-a coborât! Dacă dai tu morții cei cu hărnicie, Cu acei nemernici ce-ar putea să fie? Vrei sa fii domn mare printre cei mai tari? Pe supuși-înainte fă-i să fie mari! Farul cât de luciu, focul lui dispare, Dacă nu se pune p-o ... La o curte unde meritu-i gonit, Moartea și căderea scara i-au suit. Dacă prin războaie domnul este tare, Numai prin dreptate va ajunge mare." Ștefan se gândește, apoi a vorbit — ,,O, bătrân cu minte, bine ai grăit! Să se ierte dară cel copil din casă Și ...
Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki
... azi un dar pe lume Ce seamăn n-are, a ta cântare c-un nou avânt să-nsuflețeștiâ€�. Dar Floarea-Albă: “Doamne mare! nu voi să stau așa cu dânsul! “Privește-n inima-i spurcată cum negri șerpi îi mișuiesc! “Privind tu însuți n-ai fi ...
... eterne; Și cu cât lumina-i dulce tot mai mult se lămurește, Cu-atât valurile apei, cu-atât țărmul parcă crește, Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape. Iară tei cu umbra lată și cu flori până-n pământ Înspre apa ... ne poarte, Pretutindeni fericire... de-i viață, de e moarte." ...................................................................... Fantazie, fantazie, când suntem numai noi singuri, Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crânguri! Unde ai văzut vrodată aste țări necunoscute? Când se petrecur-aceste? La o mie patru sute? Azi n-ai chip în toată ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea IV
... eterne; Și cu cît lumina-i dulce tot mai mult se lămurește, Cu-atit valurile apei, cu-atit țărmul parcă crește, Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. lară tei cu umbra lată și cu flori pînă-n pămînt Înspre apa ... ne poarte, Pretutindeni fericire… de-i viaă, de e moarte. Fantazie, fantazie, cînd suntem numai noi singuri, Ce ades mă porți pe lacuri și pe mare și prin crînguri! Unde ai văzut vrodată aste țări necunoscute? Cînd se petrecur-aceste? La o mie patru sute? Azi n-ai chip în toată ...
Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff
... o semi-baterie cu sifon. Dar n-apucă să vină băiatul, și o birjă, cu coșul ridicat și cu burduful tras, se oprește din goana mare dinaintea ospătăriei. Un moment, birjarul, un muscal, vorbește cu mușteriul, apoi desprinde burduful. Mușteriul se dă jos și intră în compartimentul popular al ospătăriei. Muscalul ... În mișcarea ce face ca să-și ridice vingherca de la spate așezându-se, îi cade din buzunar, făcând mult zgomot, un revolver de calibru mare, ca revolverele militărești, împreună cu o carte de vizită. Vădit contrariat de aceasta și neputându-și îneca o exclamație de necaz, s-apleacă, ia repede ... făcut? Toate aceste replici se urmează pe șoptite foarte repede, pe când tipul, care și-a mâncat ciorba de schembea, comandă: - Vărzî! porții mare, mî! și ărdei și vin! - Și pe urmă? întreabă băiatul. - Pî urmî, fleicî și ărdei! Până să execute băiatul comanda, tipul se scoală de la ...