Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1254 pentru TA.
Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile
... men¸tw; iar pentru dragostea măriei-tale, de ne vei porunci, vom tace, pentru ca să nu socotești că-ț stăm împotrivă; numai fă, măriia-ta, socoteală dreaptă și cu frica lui Dumnezeu. De iaste cu dreptul să zică cineva, unui om, cu sila: despărți-te de muiarea ta și lipsĂ©ște din casa ta și din toată agonisita ta fărde nici o vină, pentru carele iaste zis (măcar că iaste împreunare trupească): Unde Dumnezeu au împreunat, omul să nu desparță, dară cu cât mai ... și osteneala tinerĂ©țelor mĂ©le? Că zice Sfânta Scriptură: OÎk ĽkdikŇseiV dÅ»V ĽpÅ» tĘ aÎtĘ. Și de vei afla măriia-ta că iaste cu dreptate, fie numele domnului blagoslovit, de acum și până în vĂ©ci. 11) Iară de vei zice măriia-ta, pentru ce am îndatorit casa, de am făcut cĂ©le ce am făcut, am multe, de mi s-ar ținea în seamă, carele nu sunt ... acĂ©ste vremi aș pohti să știu, cine nu iaste datoriu, din câț ne fiiarbem într-această ticăloasă de țară? Că întâi și pre măriia-ta ...
Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)
... ntrupa vreo icoană Din deșarta, viforoasa existenței tale goană, Cum vrei tu ca în pervazul altor minți, altă lumină Îmbrăcând-o, să rămâie tot icoana ta, senină? Fiecare în îngusta-i minte, când va fi s-o prindă, Strâmbă și mototolită, ca-ntr-un ciob prost de oglindă, Va vedea-o ... Cată-le prin almanahuri, și vei trece de isteț. Păn-atunci, neavând spirit, nu prea-ntinde vorba multă; Nici să taci așa întruna, căci tăcerea ta-i insultă... După masă se-nțelege doamnele te vor ruga, Cu obișnuitul zâmbet, ca să le citești ceva. Tu, mișcat de-atâta cinste, îți scoți ... silește să-ți arunce-un compliment: Inspirat ați fost de muze!... Prea frumoasă poezie! Nu uita c-aci se cere să roșești de modestie. Datoria ta făcută poți să te retragi cuminte. Doamnele-și reiau în pace vorba lor de mai nainte. Spune-acum dacă-ți surâde o asemenea viață, Și ... l privesc bogații din deșarta lor splendoare! Ce? Atâta timp să cauți dureroasa întrupare A unei lumini de-o clipă ce-n viața ta răsare, Și din haosul de gânduri s-alegi sfintele icoane, Ca să faci frumos cu ele la boieri și la cocoane? Dar ar fi să ...
Constantin Alexandru Rosetti - A cui e vina %3F
... A cui e vina ? de Constantin Alexandru Rosetti Informații despre această ediție 1839 Tu-mi ziceai o dată cum că pîn' la moarte Dragostea ta toată mie-mi vei păstra ; M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate, Astfel merge lumea, nu e vina ta. Tu-mi ziceai odată, ah ! al meu iubite, Partea mea din ceruri ție ți-o voi da : Toate sînt uitate, toate sînt pierdute, Astfel este ... n genunchi la mine Îmi ziceai : o dragă, nu te voi uita ! Mă uitași îndată, mort fui pentru tine ; Vremea șterge toate, nu e vina ta. Cînd te-aveam în brațe, buza ta cea dulce Roa fericirii pe a mea lăsa ; Dar acum otravă și venin mi-aduce Astfel ți-este sexu, nu e vina ta ... amoru, Și-ți văzui credința că în vînt zbura, Ți-ai închis și rana, îți peri și dorul Astfel ți-este sexu, nu e vina ta. Cinste și iubire, dragoste, credință, Ieri jurai tu mie, azi cui s-o-ntîmpla ; Nu cunoști iubire, nu simți pocăință, Astfel ți-este sexu, nu ...
Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829
... gheara-i omorâtoare Sugrumă, desfrânează, doboară, pune foc. V Anii posomorârii, robiei-ndelungate, Gemete, jertfe, sângiuri întins îți vor descri; Eu cânt a ta ivire, faptele lăudate, Slăvesc eu slobozirea ce-n tine răsări. Vitejii Miezii-nopții ai lor ochi ațintară Pe drumul unde dreptul și crucea le-arătară ... ei iazma și spaima infernală, Și tu lumii cu pacea în mâini te-ai arătat. VI Grecii, ce detunară cu jugul și robia, Pe fruntea ta-nsemnată citiră soarta lor; Românul, ce pierduse și drept, și datoria, În zâmbetul tău vede p-al său apărător; Serbia-n el cunoaște patria, Dumnezeul ... A! să lăsăm uitării pe cei ce se-ntrecură Să uneltească răul... iată-i! trecând, trecură Ca visurile nopții, ca pomenirea lor. VIII Ființa ta deșteaptă a noastră tinerime Și face să s-auză acel războinic glas; Pe ea vechile steaguri destinde cu mărime Ș-ostașii cei prea ... te slăvesc, Fii și tu lor asemeni și veselă, și lină: Vezi c-ale mele cânturi în veci nu lingușesc. Dar gurile gheenei ș-asupra ta scrâșniră Și vorbele din ele ca șerpi ne îngroziră De-nveninarea lumii... Himere d-osândit! O, cer! când adevărul astfel de crud s-ar face ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare
... ordine.) Apune soarele pe după trâmbele fumurii. Să lucrăm și noi. (Se uită lung după ele, mai ales după Oana.) DOAMNA MARIA: Seamănă cu măria-ta... Ca două picături de apă... ȘTEFAN: Una care pică acum și alta care a picat odinioară... Abur... risipit... Pe una o văd... pe ...
Antim Ivireanul - Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod
... s-ar cuveni. Pentru aceasta dară și smerenia noastră, cunoscând cum că pentru multele folosuri și faceri de bine ce ai arătat și arăți măriia-ta de-a pururea cătră noi sunt datoriu nu numai să mă rog lui Dumnezeu, pentru fericita sănătate și buna întărire întru luminat scaunul ... gândul, căci întru această rodoslovie să cuprind obraze de oameni mari și minunați, proroci, drepți și împărați, a cărora râvnitor fierbinte ești înălțimea-ta și o oglindă curată prin mijlocul a căriia poate să vază fieștecarele toate bunătățile a celor fericiți bărbați. Și socotesc lucrul ... înălțimei-tale de la noi un dar ca acesta; că cĂ©le luminate și preaslăvite să cuvin iară celor luminați și preaslăviți. Pentru că măriia-ta între prealuminatul neam al Băsărăbeștilor dintru carii s-au arătat domni vrĂ©dnici și creștini, însuți ai odrăslit ca o odraslă cu străluciri de aur ... și nerăutatea, de la altul milostivirea și iubirea de săraci și de la alții alte bunătăți, carele sunt cunoscute și adevărate că le ai măriia-ta, iar mai vârtos și mai ales de la dulcele mieu Iisus, smereniia cea de margine; că decât te-au mărit Dumnezeu și te-au înălțat ...
Dimitrie Bolintineanu - Avuși tu zile mândre
... Dimitrie Bolintineanu - Avuşi tu zile mândre Avuși tu zile mândre de Dimitrie Bolintineanu I Avuși tu zile mândre când fruntea ta curată De laurii măriei lucit-a-ncununată. A bucuriei rază pe fața ta năștea Și spada de batelii în mână-ți strălucea, Iar harpele poetici, prin sărbători voioase, Spuneau a ta mărire și fapte glorioase. Copiii tăi, o, țară, cu drag te dezmierdau. De dulcea-ți amicie străinii s-onorau. Atunci și fiii nobili erau stimați ... tău tresare Când... te fărâmă sub cruda-i apăsare, Când umilința crudă coboară capul tău, Când visele frumoase se schimbă toate-n rău! Pe fața ta cea verde mulți oameni rătăcesc, Dar inimile-s moarte: nimica nu doresc, Nimica decât umbra sub care se strecoară, Ca păsările nopții ce-n noapte ... suspină și te plânge! III Dar, prin aceste lacrimi durerile îmbuni! Nui! lacrimile-s date plăpândei slăbiciuni. Aceste mândre lacrimi, o, patrie dorită, Sunt viața ta ce fuge, sunt inima zdrobită! Complângerile tele răsun ca la mormânt Și fruntea ta se-ndoaie ca crinul dulce-n vânt. Speranța nu mai luce prin lacrimile tele. Durerea te hrănește din crudele-ndoiele. Dar floarea de speranță ce
Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles
... mieu, Doamne svinte, Nice picul cel de lacrămi, nice de suspin vro parte, Că și cele negătate sunt de ochii tăi văzute, Și la cartea ta sunt scrise celea ce nu-s începute, Și sunt puse de dat samă. Și-m caută de plecăciune, CaĂ¹tă-mi câtă-m este truda ... ce-s făcute. Ce iarăș o știu ș-aceasta că greșele cât de mare, Nice multul de păcate întrece, Dumnezău svinte, Pre-a ta-ndelungă răbdare, omdragoste-nvârvomată. Ce cu oloiul de milă, pre carii să-ntorc cu calduri, Curățăști-i, limpezăști-i și luminei îi faci partnici, Soț ... Dumnezăul mieu cu slavă, C-adevăr blagoslovit ești și acmu și-ntru toț vecii. [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON METAFRAST LA CUMINECĂTURĂ] Carele-m dai hrană carnea ta de voie, Foc fiind și pârjolind pre nedestoinici, Să nu mă pârjolești, nu, ziditoriul mieu. Mai vârtos să-mbli-ntr-a mădulări ciolane ... toate. Sufletul curând să-m svințești și crierii, Coardele-ntărind cu oasele-ntr-odată, Sâmțârile-m lumină pre tutecince, Totul mă-ntr-a ta să mă găvozdești frică, Pururea mă feri, acoperi și apără De tot lucrul cuvântul ce strică-n suflet. Curăț, limpezește-mă și mă tocmește, Derege ...
Ion Luca Caragiale - Karkaleki
... palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea română nu-și dăduse încă, în suveranitatea ei, o constituțiune belgiană, și când ... palme și pe urmă trage-i pe spinare cu ciubucul. — Știi pentru ce te-am bătut? întreabă vodă ostenit. — Nu, să trăiești, măria-ta! răspunde amețit Karkaleki. — Pentru că ești un ticălos! — Ticălos, măria-ta. Iartă-mă! E drept că întemeietorul presei noastre politice merita palmele și ciubucele. Nu fusese destul de clar și de entuziast în darea lui de ... importanța suprimării mucărilor. — Vezi așa, ticălosule! i-a zis vodă mulțumit, dându-i cinci galbeni. — Ticălos! sărut mâna! să trăiești, măria-ta. Ce vremuri de ticăloșie! ce moravuri rușinoase! ce putrejune socială! Mi se revoltă sângele democratic când mă gândesc la așa ignominie! Bieții slujbași și isnafi ...
... omenirei, pornind într-o clipire, Ca fulgerul, turbată și numai c-o lovire Armate formidabili să poată sfărâma. Atunci tiranii lumei, văzând a ta lucrare, Vor alerga cu toții să-ți dea, prin admirare, Averi, măriri și nume, s-ajungi nemuritor: Iar bietele popoare, nenumărabili brute, Tâmpite d-o ... te numea Poetul, Căci între toți mortaliitu posedai secretul Cum se-nstrunează lira, cum trebui a cânta. Erai bătrân, dar mândru; pe fruntea ta senină Lucea-n splendoarea toată scânteia cea divină Ce zeii, spre-a lor fală, voiseră să-ți dea. Umblai după-ntâmplare, și numai ... lumea, dar lumea te vedea. Rapsode, vino și-astăzi, și, de mai poți, te-nspiră, Te-ncearcă să mai farmeci mulțimea cu-a ta liră Și cu scânteia sacră ce-aveai pe fruntea ta Dac-ai trăi, desigur, ți-ai renega și muza, Și geniul, și lira, și mută ți-ar fi buza; Mânia lui Achile mă jur de ... Și fără să te-asculte: “Sărmanul e smintit!â€� Și chiar daca p-alocuri, prin lungă căutare, S-ar mai găsi ființe ce sacra ta ...
Mihai Eminescu - A frumseții tale forme...
... toată ființa mea o clipă-i, Am uitat de toate, toate, și nimic nu-mi vine-n minte; Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte; Gura ta ca focul arde, arde roșia ta față, Răsuflarea ta e-n stare chiar la morți să dea viață, Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simți atât de mult, Inima-ți, a cărei tremur, a cărei bătăi ascult; Tu întreagă, când, răpită de ... lunei s-a-nnegrit și e bolnavă, Ești al vieți-mi, al vederii, al auzului meu nerv, Și venin e a ta lipsă, să m-omor de ea mă serv; De-mi urăsc suflarea-n mine, de doresc ca tot să piară, De doresc să mor un ...