Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ADÂNC
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 811 pentru ADÂNC.
Alexandru Macedonski - La visul profan
... Alexandru Macedonski - La visul profan La visul profan de Alexandru Macedonski Frumos ca îngerii din cer E visul ce-n adânc mister Urzesc! În mii de feluri îl prefac, Căci albele conture-mi plac. O! Vis frumos, cât te iubesc! Când din-nălțime te cobori Cu ...
Alexandru Macedonski - Mănăstirea
Alexandru Macedonski - Mănăstirea Mănăstirea de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Mănăstirea-și doarme moartea lângă țărm de Acheron... Oglindindu-se în undă, stâlpi ș-arcade se confundă, Pe când clopotu-nviază trăgănat și monoton Un fior ce din aramă zboară-n lung și-n larg pe undă. Pretutindeni e-ntuneric, neagră moarte pretutindeni... -- Sub uitare, ca-ntr-o vată, zace-al traiului transport; S-au dus patimile toate, — voci de tunet sau de grindini, -- Lângă glaucele ape mănăstirea e un port. II Dar tăcere: rugăciunea, și un disc în noaptea brună... -- Limbi bronzate graiul ritmic îl propagă împrejur, Tinicheaua de pe turnuri albăstrită e de lună Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur. Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... -- Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci. III Și deci iată că de lapte se fac glaucele ape, Balta mucedă e toată fermecat mărgăritar, Iar pe vechiul zid pe care liliacu-atârnă grape, Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. ...
Alexandru Macedonski - Năluca unei nopți
Alexandru Macedonski - Năluca unei nopţi Năluca unei nopți de Alexandru Macedonski Nori deși și zi apusă... Alai De cai Tăcuți, Dar iuți, -- Cazaci Dibaci, Pe căi, În văi Adânci Dispar, Și iar Apar Pe stânci. Cetatea doarme dusă... Șireți Băieți La porți Ca morți Sosesc... S-opresc, Cuprind, Dormind, Pe turci, Supun, Foc pun Răpun Prin furci. Tot cerul vâlvorează. Crini blânzi, Plăpânzi, Și prăzi -- De lăzi; Apoi Convoi De feți Isteți Dau zor... -- În zări, Strigări, Oftări, Scad, — mor, — Iar noaptea-
Alexandru Macedonski - Neron Neron de Alexandru Macedonski Privire-adâncă. Searbăd. Ca cioc de vultur, nasul; Sprâncene arcuite și trase cu compasul; O frunte largă; buze ca veșteji trandafiri; Pe ochi perdea de gene din pleoapele subțiri Ce lasă să străbată cum stau întredeschise O lume de concepții ș-o lume de abise. De lebădă-i e gâtul; de marmură-al său piept, Aci, de pe-o terasă, îl vezi semeț și drept Privind albastrul Tibru, panglică lucitoare, Pierdut cu mintea-n visuri, scăldat cu fruntea-n soare; Aci, molatec, leneș, apleacă, feminin, Grumazul său de fildeș pe toga sa de in. Neron!... Palatul, noaptea, răsună de orgie Precum răsună, ziua, orașul de urgie... Banchete, flori, Falerno și cântece de-amor Ciocnindu-se, adesea, cu țipete ce mor, Pornesc, peste tot locul, un haos fără nume -- Dar haosu-nsemnează o epocă, ș-o lume. Neron!... E Roma-n flăcări, în lacrimi și-n măcel, Căci Cezarul o știe mai rea și decât el; E vinu-n cupe de-aur și sângele pe scară; Desfrâu de vin-năuntru, desfrâu de sânge-afară... Dar astfel precum este: bizar și criminal, Neron e încercarea de-a fi
Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie
Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie Noaptea de aprilie de Alexandru Macedonski Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment! Și-n el o viață de un secol am trăit! Pentru tine ce-am fost însă? Tot ce-ai fost și pentru mine. Un capriciu de o clipă pe-ale inimii ruine! Iată tot. Fără-ndoială, noaptea, c-o vei fi uitat Și te miri de întrebare precum însumi sunt mirat; Unul ș-altul, de atuncea, multe nopți avem de-acele Ca să ne-amintim de toate, este foarte-adevărat! Dar secretul întrebării, cunoscut inimii mele, Nu e-al meu să-l dau pe față, și-ți rămâne a ghici Pentru ce aceste vorbe vin pe buze-a-mi rătăci ,,Mai ții oare încă minte noaptea-n care ne-am iubit?... Un moment!... Și-n el o viață de un secol am trăit!" Eram tineri deopotrivă, visători ca Poezia, Grațioși ca Tinerețea, dulci ca două sărutări Care-aprind pe buze rumeni ale dragostei-mbătări! Tu în arte, eu în versuri, ne-ncepuserăm solia, Viitoru-n fața noastră surâdea, și între noi Sta capriciul molatic; iar deschis pentru-amândoi Se afla Musset ...
Alexandru Macedonski - O umbră de dincolo de Styx
Alexandru Macedonski - O umbră de dincolo de Styx O umbră de dincolo de Styx de Alexandru Macedonski Efebul cu ochi palizi, flori mistice de-o clipă, Năluca argintie din bruma unui vis, A fost în scurta-i viață o muzică ce-n pripă, Plângând pe-un flaut magic, se duse în abis. Luntrașul cu chip palid i-a stat sinistru-n cale, Lăsându-mă pe țărmuri să plâng rătăcitor, Și mult timp mângâiere n-a fost pentru-a mea jale, Dar traiul e un balsam, și omul, uitător. Și totuși, floarea clipei, chiar astăzi câteodată, Efebul din Novara cu ochii de mister, Reurcă din adâncuri, lumină sidefată, Ca luna oglindită de mare și de cer. La țărm îl readuce luntrașul fără milă... Îl smulg ca printr-un farmec de-al morții adăpost, Tot nalt, tot zvelt, tot tânăr — plăpând ca o zambilă -- Și-n repedea lui umbră mă văd precum am
Alexandru Macedonski - Ocnele Ocnele de Alexandru Macedonski Guri deschise-n vârf de stâncă, galerii nemăsurate, Bolți al căror arc se pierde într-un haos neguros, Astfel se deschid sub munte ocnele înfricoșate, Cel de pentru vecinicie loc de muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia te poartă, Pasul ți se-mpleticește, spiritul e-ncremenit; De te uiți în jos pe gură, ca l-a Iadurilor poartă, La privire ți s-arată un abis nemărginit! Sute de lumânărele licăresc înnegurate, Și din fundul ce-ngrozește străbătând, pare că-ți zic, C-aci, una lângă alta, zac ființe vinovate, Cu victime înfierate de destinul inamic! Însă dacă chiar lumina până sus abia pătrunde, Zgomotul abia s-aude ca un vuiet subteran, Și multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van. Eu m-am coborât în ele plin de-a lor imensă taină Și ca într-un vis fantastic le- ...
Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial
... Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial Rondelul dezastrului mondial de Alexandru Macedonski Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. Urlă groaznic un ciclon, Sena din adânc oftează. Bubuiri ce nu-ncetează Sunt un tunet unison. Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. State noi se-nființează, Prăbușit e câte-un ...
Alexandru Macedonski - Rondelul oglindei
Alexandru Macedonski - Rondelul oglindei Rondelul oglindei de Alexandru Macedonski Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă, — se desface O liniște de dulce pace, Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Obida vrând să mă înece, Zadarnic firea și-o preface. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. Chiar dorul vieții-n mine tace -- Izvor ce gata e să sece; Și pe-al meu chip, ce-n umbră zace, Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu
Alexandru Macedonski - Rondelul uriașului
Alexandru Macedonski - Rondelul uriaşului Rondelul uriașului de Alexandru Macedonski Monstruos se-ntinde-orașul. Viciul joacă-n el pe brânci. Are case, lanț de stânci. Dracii-n toate și-au locașul. Rânjitor pândește-apașul, Floarea mlaștinii adânci, Monstruos se-ntinde-orașul. Viciul joacă-n el pe brânci. De cum n-ai ce să mănânci, Face-ndată pe trufașul, Și-n mocirlă dându-ți brânci, El rămâne uriașul. -- Monstruos se-ntinde-
Alexandru Macedonski - Sonetul puterii
... Alexandru Macedonski - Sonetul puterii Sonetul puterii de Alexandru Macedonski Târnăcopul, pila, mâna, mușcă stânca cu-ndârjire. Vâna de-aur bănuită e adânc în munte-ascunsă... Strălucirea ei curată nicăieri nu e răspunsă, Ci mereu se depărtează, ca furată de-o vrăjire. Mă cuprinde, câteodată, o-ntristare ș ...