Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DUPĂ CUM SE SPUNE

 Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 756 pentru DUPĂ CUM SE SPUNE.

Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)

... Luminos ca o rază părea firul de ață ce-l înălța și-l cobora acul din mîna ei. Negre, ca niște șerpi, șuvițele părului i se rostogoliseră peste umeri și peste sîni. Și cum sta așa, vorbind în răstimpuri cu un flăcău ce o privea cu ochii liniștiți, nudul ei sănătos, sărutat de soare, părea tot atît de cast ... lună, în același timp anumit, sosesc de pretutindeni negrii musafiri; în zgomote de zurgălăi și în pocnete de bice, căruțe greu încărcate vin, urmînd una după alta. De pretutindeni, izvorînd ca din pămînt, răscrucile îi adună și-i împrăștie, pe jos se strecoară unii, călări fugăresc alții, și tăpșanul ca prin farmec se umple de corturi, de căruțe, de danci goi, de fete cu părul aproape albastru și cu dinții ca fildeșul, de oameni vînjoși, cu privirile viclene ... mai-marele lor. Ce pun ei la cale, ce taine vorovesc, ce negre și înfiorătoare mărturisiri fac în fața lunei nu știu, dar prietenul meu spune că această vastă și neagră congregrație nu face alta decît să puie la cale care ar fi locurile cele mai bune de umblat, casele cele ...

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

... ciocârlani etc., cătându-și hrana, pe când sub cerul nouros cârduri lungi de corbi fac manevre prevestitoare de vijelii. În toate zările, pe toate câmpiile se întinde o pătură albă ca o pânză pe un mort, iar pe drumurile dispărute sub zăpadă se văd mișcânduse încet sănii încărcate cu lemne de la pădure. Vitele par chircite, păsările zgribulite, și oamenii vineți la față. Iarna găsește o petrecere de ... viitorului necunoscut. Am îmbătrânit însă fără a pierde patima acestui vânat, căci dintre toate pasiunile omenești amorul de patrie este singurul care nu se stinge niciodată. Dacă am fi avut o mașină stenografică de buzunar, mașină ce se va inventa negreșit în secolul nostru de avocați și de deputați elocvenți, ea ar fi produs o mică bibliotecă de anecdote, de schițe ușoare, de ... dacă nu mai mulți. Tu ai încă un tezaur de suvenire care foiesc în capul tău cu dor de a ieși afară, precum se bat păsărelele de gratiile coliviei. Fă-ți milă cu ele și le deschide colivia, pentru ca să se bucure de încântarea libertății și ele, spre mulțumire, să ne încânte cu glasul lor armonios. Din parte-mi îți promit să urmez exemplul tău precât

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum pândesc lupii razna oilor. Când inima e spre rele, apoi velințe de flori să-i semeni, că tot ciulini și pălămidă dă și, de n ... pruni și zarzări, grădini cu flori și legume, toate ocolite cu garduri-pleturi, să nu vezi prin ele, și umbrite cu streșini de mărăcini. Că după cum se sfătuiau între ele: "Omul e sărac numai când dorește ce nu are și nu se mulțumește pe ce are; cine râvnește la bunul altuia numai cinstit nu este, că, de-ar putea, l-ar fura; bine e să rămâi într ... Mama Iana, cum ajunse acasă, trânti frunzele în mijlocul odăii. Gândacii se târau în cârduri grase și bălaie pe velințele de frunze. Și nici că se uită la ei. Nici o vorbă bună nu le spuse, de unde până aci îi mângâia cu ochii și cu cuvântul. Irina depăna. Și barem ... nu-i făcea. Apoi luă grabnic un bulgăre de var, îl stinse și trase câteva bidinele pe pata din perete. Irina lăsă rodanul și ieși

 

Mihai Eminescu - Călin

... a doua zi se miră cum de firele sunt rupte, Și-n oglind-ale ei buze vede vinete și supte - Ea zâmbind și trist se uită și șopotește blând din gură: - "Zburător cu negre plete, vin' la noapte de mă fură." III Fiecine cum i-e vrerea, despre fete samă deie-și - Dar ea seamănă celora îndrăgiți de singuri ei-și. Și Narcis văzându-și fața în oglinda sa ... s-ar putea pe dânsa cineva ca sa o prindă, Când cu ochii mari, sălbatici se privește în oglindă, Subțiindu-și gura mică și chemându-se pe nume Și fiindu-și șie dragă cum nu-i este nime-n lume, Atunci el cu o privire nălucirea i-ar discoasă Cum că ea - frumoasa fată - a ghicit că e frumoasă. Idol tu! răpire minții! cu ochi mari și părul des, Pentr-o inimă fecioară ... Limba-n gură mi se leagă Și nu pot să-ți spun odată, cât - ah! cât îmi ești de dragă!" Ei șoptesc, multe și-ar spune și nu știu de-unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se ...

 

Mihai Eminescu - Călin (file din poveste)

... a doua zi se miră cum de firele sunt rupte, Și-n oglind-ale ei buze vede vinete și supte - Ea zâmbind și trist se uită și șopotește blând din gură: - "Zburător cu negre plete, vin' la noapte de mă fură." III Fiecine cum i-e vrerea, despre fete samă deie-și - Dar ea seamănă celora îndrăgiți de singuri ei-și. Și Narcis văzându-și fața în oglinda sa ... s-ar putea pe dânsa cineva ca sa o prindă, Când cu ochii mari, sălbatici se privește în oglindă, Subțiindu-și gura mică și chemându-se pe nume Și fiindu-și șie dragă cum nu-i este nime-n lume, Atunci el cu o privire nălucirea i-ar discoasă Cum că ea - frumoasa fată - a ghicit că e frumoasă. Idol tu! răpire minții! cu ochi mari și părul des, Pentr-o inimă fecioară ... Limba-n gură mi se leagă Și nu pot să-ți spun odată, cât - ah! cât îmi ești de dragă!" Ei șoptesc, multe și-ar spune și nu știu de-unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se ...

 

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... a-nchinatu-l, Un diac citi tipicul; Când pe el veni botezul Îi trecu auzul, văzul, Nici că-i pasă lui săracul, Că nanașa spune crezul Și se leapădă de dracul. Că el strigă și se strâmbă Parc-ar fi pe o frigare. Duhul sfânt în chip de limbă I-a ieșit pe gur-afară. Unii află cum că nasu E cam strâmb, ca și la tat-so, Și că-și samănă cu soiul. Dar pe când cu toți au ras-o Se ... Zise-atunci, din ele una: ­ De-a dorești cu dinadinsul, Fie-i dat cu totdeuna El să simt-adânc într-însul Dorul după ce-i mai mare N-astă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit Și să-și vadă la picioare Acest dar neprețuit. Ele pier. Iară băietul A crescut cum l-a menitu-l, Se făcu frumos cu-ncetul, Cine-l vede l-a-ndrăgitu-l. Și deși ca leul tare, Era gingaș ca o floare Și isteț ... mpărătească A ajuns într-un târziu Ș-apăsă pe frunte casca, Șterge păru-i auriu, Intră-n curte. Sumedenii De voinici, boieri, rudenii Se

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a ... oameni fericiți, abia răsăriți la fața pământului, ne-am dus să ne plimbăm trândăvia ori nefericirile până și prin pădurile feciorelnice ale Lumii Nouă; și după ce am străbătut o parte a lumii, după se am grămădit atâtea nume de orașe și atâtea poziții geografice, numai țara noastră nu ne-o cunoaștem, țara noastră, care, după gazeta zilei, ar fi măsurând 500 de mile pătrate. De ce oare? Ca moldovan ce mă aflu și pentru amorul meu propriu, n-aș vrea ... murdari și pretențiile ridicole și, părăsind rohatca și îndreptând din surghiunul meu un rămas bun acestui târg, pe care-l iubesc și-l urăsc, văzând cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și de una și de ... ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

... reivirea boalei. M-am resemnat dar câtăva vreme a sta pe acasă, jertfă de care mă despăgubea, în parte, frumusețea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineața până seara. Năpădit de o dulce aromeală, îmi lăsam visările să nască și să se topească în voie în noianul de armonii sublime, uitându-mă pe fereastră, cu ochii pe jumătate închiși, cum unduiau curcubeuri în pulberea fluidă a fântânii din larga piață-grădină. Lina boare a asfințitului legăna ciucurii purpurii ai trandafirilor agățați ... cu piperatele lor mirodenii de Java sau de Antile. Acolo, parcă nu mai eram străini unul de altul și, ceea ce e nostim, mai târziu, după ce ne-am cunoscut, ne-am mărturisit că, și lui și mie, ni se păruse a mai fi stat și altădată împreună într-o încăpere la fel. Nu m-aș fi gândit însă să ne împrietenim chiar ... am vorbit într-o zi așa, parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Numele lui normand — și până astăzi nu știu dacă astfel se cheamă întradevăr — nu-mi era străin, fiind numele de neam al zvăpăiaților conți de Oxford, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță

... strivească și-și repezi călcâiul din băierile inimii. Neghiniță țâști, și sări alăturea, iar văcarul, lovind cu sete pământul, își scrinti piciorul și începu să se vaiete. Ceilalți începură cu măciuca și, cum izbeau, rămâneau cu jumătatea în mână, iar ailaltă se ducea zbârnâind. — Să nu vă păziți vacile, cum vă păziți mințile. Cruce lată, minte întunecată, urechi de văcar, urechi de măgar! le zise Neghiniță, și se dădu vântului. Ajunse la unchiaș. I se sui pe nas, ca să-l vadă mai bine. Unchiașul se bucură, dar nu ca baba, iar Neghiniță se întristă. Dar ca să se-arate grozav, zise unchiașului: — Nu căta că-s mititel. Calul nu e mai mare ca copilul? și-l încalecă copilul. Bivolul nu e mai ... bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărăției căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. — Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. — Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica

... mari. Și mama Stanca, ferind-o de scântei, îi zice încetinel: "Dormi puiul mamii, dormi!" Sultănica strecură, printre genele ei de catifea, două lacrămi. Una se întinse pe obraz, iar alta îi încreți gura. Fata Kivului e cum arar se mai află sub soare. Chipul ei parc­ar fi zugrăvit: alb și cu două răsuri pe obraji. Ochi negri ca mura, frumoși de pică, dar ... frânge. Multe capete a sucit. Mulți ochi au jinduit-o. În horă fură toate privirile, și ea s-aprinde d-ai crede că se topește. Și ce vâlnic, și ce năframă, și ce cămașe de borangic, galbenă ca spicul și subțire ca pânza păiajenului, încât i se simte tot sânul, pietros ca poama pârguită, cum se bate când abia răsuflă de osteneală. Să crape de căldură, nu-și sumete mânicuțele în fața flăcăilor. Să se îmbrebenească ea cu gălbenele și bujori, cu creițe și cu ochiu-boului? Nu scrie la dânsa așa țigănie. He, arareori, numai ce-o vezi cu ... muiat un ștergar întreg-întreguleț. Unele mai istețe din sat au împrăștiat zvonul că ar cam suferi de vrun farmec. De harnică, harnică, n-are ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... și-a trebuit să plec repede cu trăsura. Am sfârșit cercetarea ușor; când am ajuns, jandarmii și puseseră mâna pe șatra printre țiganii căreia se găsea și cel ce omorâse proprietarul. Țiganul era dintre acei care ucid ca și cum ar bea un pahar de rachiu, sau ar mânca o găină de furat. În mintea lui nu trăia deosebirea dintre un fapt și altul. O ... lovit cu toporul pe Criste Dămian? Moșneagul răspunse dârz: — Eu. — De ce? Bătrânul își trecu mâna peste gură, își potrivi mijlocul în chimir, se uită pe sub gene la mine, apoi vorbi: — I-am dat cu barda, pentru că, după ce mi-a înjunghiat purcelul, s-a ținut și țantoș și mi-a tras o palmă. Mi-a ... moară. L-a bătut tot satul odată, și n-a murit, că-i soi rău. Soiul rău nu moare. — Și cum l-ai lovit? Moșneagul stătu puțin pe gânduri: — Păi cum... Ia, așa, bine... — Nu: Așa, bine! Spune-mi: cum ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>