Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ RÂDĂ

 Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 484 pentru FACE SĂ RÂDĂ.

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

... Ce rău ți-a făcut, Alecule, Monitorul Oficial, de vrei -l aduci la faliment, or poate pândești locul directorului? Poetul Macedonski începu râdă, îndreptându-și lavaliera, care se strâmbase, și vru -și ia rămas bun zicând: Mi se pare că v-am întrerupt o conversație interesantă. Nu, replică maestrul Caragiale, vorbeam cu Cincinat, care e tânăr ... paternitate maestrul nu și-a însușit-o niciodată, nu era nici prea răutăcioasă, nici prea spirituală. Publicarea ei a avut nenorocirea coincidă cu izbucnirea maladiei mintale a genialului poet Eminescu. Cel care a dat alarma și a pornit o campanie ... peste noapte la pagina 60 a revistei, totuși, în timp de 12 ani, lui Alex. Macedonski nu i s-a îngăduit publice un singur rând de apărare sau de lămurire. Ventura convinsese, prin violența campaniei sale, că Macedonski este autorul acelei impietăți. Din fericire, moravurile acestea ... de la Parepa, când tatălui meu, inginerul Ion Pavelescu, om de inimă [bun și milos], care iubea și admira pe marele poet [și nu știa refuze pe nimeni]. De obicei scrisorile obțineau rezultatul dorit. Dar

 

Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac

... Ce colivă, moșule? — Mi-ai luat măsură de sicriu? — Ce sicriu, moșule? — Mi-ai săpat groapa, sub nuc, unde ți-am zis mă îngropi? — Ce-i asta, moșule? — Nu? Hai, grăiește, nu? — Nu. — Atunci de ce știe alții înaintea mea, care ți-am fost ca tată, că vrei iei pe Ruja de nevastă? — Moșule! — Din patru sate, pe Ruja ai găsit-o? Pe Ruja tâlharului de Cazacu, pe fata celuia care ... te... Ia-l pe Mitru, dar știi că o ai cu mine de-a face. Sub papucul tău numai colbul drumului rămâie, nu și sufletul băiatului. M-auzi tu? Fata se uită și îi vorbi peste umăr: — Tu ce zici, Mitrule? Bătrânul se-ntoarse; la ... spuse la amândoi: — În calea voastră n-o mă pun eu; că ar fi degeaba; ce-i scris e scris! Am vrut numai văd cât prețuiți fiecare-n parte. Da cât m-o ajuta luminile ochilor, din ochii mei n-o ...

 

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

... Pentru ce suntem dispuși a da simpatiile noastre acelor prigoniți de asprimea legilor? Ne place oare traiul lor zvânturat? Am vrea, ca dânșii, dormim prin păduri cu capul rezemat de rădăcina unui stejar, cu mâna pe oțelele pistoalelor? Am vrea stăm de pândă pe vârful unei stânci, ne expunem zilele necontenit la trude, la pericole, la lupte? Ne încântă ideea unui om ce are curajul de a se revolta în ... Ca știi ce vrem, cucoane, află că eu sunt Bujor. — Bujor? — Bujor! — Am înțeles, adăugi boierul. Iată punga, însă te rog nu-mi treziți nevasta. — N-ai grijă, noi nu speriem femeile... Câți galbeni ai cu d-ta? — 150. — Numai? — Numai! â ... hoțul... adu-l încoace... Nu-i vrun lucru... o ceapă... al meu e mai boieresc. Hoțul scoase din sân un breguet de aur. — Vrei schimbi cu mine? întrebă maiorul. Hoții începură a râde, iar căpitanul lor zise: — Ești maiorul Bacinschi, te cunosc eu de la Iași... ai scăpat de foc casa unui neam al meu din Păcurari ... Petrariul! — A precrasnai ! D-ta hoț, dar om cinstit. Banda aceasta de hoți fu prinsă peste câteva luni. Unul din ei primi

 

Dimitrie Bolintineanu - Ziua bună la țară

... lin? Iară se ridică norul. Vasul tău nu este-n port, Vânturi rele ca și dorul Către negre stânci te port. Mâine va veni străinul te prade, țara mea! Mâine îți vor smulge sânul, Mâine te-or îngenuchea. Și tu n-ai nici mângâierea Apărându-te, mori. Ei ți-au degradat durerea! Și mormântu-ți n-are flori! Ți-au făcut cununi de spine Ca iudeii lui Isus, Și râzând amar ... te-or da-n prădare, Vai! și pe cămașa ta Fiii vitregi cu turbare Sorții lor vor arunca. Te-au lăsat în slăbiciune, Fără legi, putrezești Și prin dulce moliciune Te-au lăsat te slăbești! Când chiar fiii-ți te ucide, Ce blestemi pe cel străin? Țara mea se sinucide! Moartea este-n al ei sân! Fiii tăi ...

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... acesta a fost mers vorba cât e lumea È™i È›ara, cum că cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba È›ara, că oare ce lucru fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul. Dacă mergeau voinicii la împăratul, ca -l întrebe, el zâmbea a râde È™i nu le zicea nimic. AÈ™a rămase vrajba dintre ochii împăratului o taină mare despre care nu È™tia nimeni nimic ... pumnul îndesat. Al treilea È™i cel mai tânăr fecior al împăratului e Petru: înalt, dar subÈ›ire, mai mult fată decât fecior. Petru nu face multă vorbă: el râde È™i cântă, cântă È™i râde de dimineaÈ›ă până în seară. Numai câte odată-l vede omul mai întunecat, dă cu mâna pletele în dreapta È™i în stânga de ... pace È™i apăraÈ›i È›ara de vecinii cei vicleni. Dacă-mi veÈ›i aduce însă apă de la fântâna Zânei Zorilor, ca ...

 

George Coșbuc - Rodovica

... Treceau, având furcă la brâne. Pe-un laiț sub veche tulpină de fag, Eu stam privitor, cum d-a pururi mi-e drag stau și din ochi de-amărunt privesc La sate tot mersul de trai românesc, Ca sfânt trai din vremuri bătrâne. Era după Paști, și era un timp bun. Vedeam îndeparte un ... o sărută și-o strânge la piept, Și capul plecat i-l așează ea drept, Și blând i se joacă p-obrazul de nea, Și râde, că doară va râde cu ea, Și plânge și cât o mai roagă. În aste vremi, pâlcuri de oameni veneau, Miloși câte-o seamă, iar alții râdeau; Alături de ... de hrană la pești, Vai, lasă-mă, mamă, de ce mă oprești? De vrei, cu securea mă taie! Că n-am, cât pământul, tot fată șed! Că știu că pe Nandru eu n-am -l mai văd, Când văd eu că neamțul mi-l pune-n șireag Și-l poartă cu trâmbiți și-l joară pe steag, Și-l ... n-ai citit cărți cu novele domnești, Tu n-ai învățat a iubi ca-n salon, Cochetă-ntrupând paragrafi de bonton:

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul

... ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, te pomenești închis în niște ziduri înalte, te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor ... grele ale bursierilor și mi se păru că sub mine se deschide o prăpastie fără fund... Unde era blânda mână a mamei, ca -mi vâre plapăma pe sub mine și -i simț cele trei degete atingându-mă pe frunte, la mijloc și pe umeri, în semn de cruce, iară eu adorm sub paza ei și a crucii?... Unde era Lăbuș, cânele meu, cu care hoinăream toată ziulica? Unde, pisica neagră, care mi se ... mai grabnic; gesturile mi se zvăpăiau; fața mi se aprindea și mânia mă întuneca, fără prinz de veste. După doi ani mi-era ușor răstorn mesele, trântesc băncile, ...

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... noi stăm de vorbă și ziua trece. TOMA: Și soarele ne prăjește. ȚĂRANII: Și sămănăturile pier. ȚĂRANCELE (văitându-se): Pier, pier, păcatele noastre! Ce-o devenim?... O ne moară copiii de foame! MACOVEI: Tacă-vă ciocul, gaițelor!... decât ați urla, mai bine v-ați apuca faceți descântece de ploaie. MĂRICA: Că doar noi nu suntem vrăjitoare ca Baba Rada, din căsuța aceea... Numai ea știe facă vrăji și tragă-n bobi, și descânte de dragoste cu ulcica, și dezlege norii... MACOVEI: Da de unde știi, jupâneasă, că Baba Rada descântă de dragoste cu ulcica? Nu cumva... MĂRICA: Ferească Dumnezeu, bărbate, nu se află ... toată lumea știe că Baba Rada citește și-n stele... și-i carte de tobă, asta... tobă de carte. MACOVEI: Tronc, Mărică!... Oameni buni, hai ne mai sfătuim cu părintele Pricochi și -l rugăm mai iasă cu icoanele. TOȚI: Hai! hai! (Repetă corul și iese prin dreapta.) PEPELEA (trezindu-se): A!... bun somn am tras!... și frumos ... și purtând un steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu face ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI

... asuprind biata mulțime. Atunci lege-i putința cu sâlă, Voia lui e poftă desfrânată, Iar' porunca crudă, neîndurată. [3] Puind el tot dreptul în putere, Face pe cel mai slab -i slujască Despoindu-l cu sâla de-avere, Apoi cu îndrăzneală tâlhărească Robește țări, arde orașe, sate, Și pe unde merge strică toate. Fii de ... i asupra lor ș-a toată Patria, din deșartă mândrie, Cu oaste la război învățată, Face-asupra tuturor năvală; De sânge-omenesc nu mai spală. Un tinăr Machidonean scoală Și jĂșnghie-o jumătate de lume. Pentru ce? Pentru deșartă fală Vrând a dobândi slavă și nume!... Pentru triumf a Romii ... n, un TamerlĂ¡n face [5] Tot aceaiaș, din altă pricină, Adecă sânge-a vărsa le place De-alt neam, ce-altor dumneziei -închină!... Iar' spaniolii pentru bolovani Cu aur, taie pe mexicani. Un arap cu sabia-într-o mână Cu AlcorĂ¡nul în ceaialaltă, Taie pe toți ... întii cum că nu mă-încumet Nici laud, nici defaim îndată Și cu rupta nice-o stăpânie, Ori cu ce feliu de nume ...

 

Urmuz - Fuchsiada

... binevenit, o, muritor ales, tu, care prin arta-ți divină apropii pe oameni de zei! Venus te așteaptă! Facă Jupiter ca arta și amorul tău fie demne de Zeița - stăpâna noastră - și facă el ca o nouă și superioară seminție zămislească din iubirea ce vă unește, seminție care va populeze de acum nu numai pământul, ce nu e în stare aspire decât la Olymp, ci și Olympul - ca și pământul - supus, vai, decadenței!!... Ziseră, și corurile de amorași nevăzuți intonară iarăși slavă iubirii, iar aezii ... de lapte pe patul de perne moi și de flori. în aer, căldură și arome ațâțătoare. Fuchs, de rușine și de teamă, ar fi vrut intre undeva într-o crăpătură. Cum însă așa ceva nu există în Olymp, se văzu nevoit -și facă singur curaj. Parcă ar fi vrut alerge întâi puțin prin cameră, dar Aphrodita, cu mâna ei fină, cu degetele ei de trandafiri parfumați, îl scoase din încurcătură... Ea îl culese ușor ... sărută o dată cu patimă. Apoi îl mai mângâie, îl mai sărută de o mie de ori și îl așeză ușor între sâni... Fuchs începu ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

... Bistrița, Neagra și Dorna e așezat satul Dorna. Nici o cale de comunicațiune nu era mai înainte prin munții noștri. De ar fi voit cineva viziteze Dorna, trebuia treacă prin râpi, -și facă de multe ori drum cu toporul prin pădure; iar pentru a reveni din Dorna, singurul mijloc mai lesnicios, dar fără pericol ... pentru a ajunge la acest scop. Iscusit în alcătuirea planurilor sale, îndrăzneț în mijloacele de punere în lucrare,el știa, pe o parte, dea hoțiilor sale aparența legalității, și pe altă parte, le susție cu iartaganul în mână când trebuința cerea. El întrunea în acelaș timp calitatea de comerciant și de judecător totodată. Singur judeca trebile sale ... ci un mijloc de desfătare a simțurilor sale, și acolo unde nu putea izbuti prin viclenie sau bani, întrebuința totdeauna puterea brutală. O! nu fi avut nenorocirea vreo fiică din Dorna atragă privirile sale; căci Osman ținea într-o mână punga, în cealaltă iartaganul, și la ordinele sale toată oarda coreligionarilor săi, mijloace înfricoșate, dinaintea cărora ... răspundea alta. Ochii ei umblau îngrijiți în toate părțile, parcă se temea de ceva. — Nu-ți spun eu că cu mintea ta n-ai ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>