Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Nicolae Gane - Agatocle Leuștean

... de ștrengar și niște mustețe totdeauna bine răsucite, de-ai fi crezut că-i topenie de bietele femei. Nimeni ca dânsul nu era în stare spuie care este chemarea unui bărbat; cum adică un bărbat trebuie știe juca o carte, bate o bilă, suge un pahar și ademeni o femeie. Despre celelalte, nu-i vorbă, era el meșter învețe și pe alții, dar încât privește femeile trebuie mărturisesc că dacă ele ar fi rămas numai în nădejdea lui, ar fi dus sărmanele mult și bine dorul ademenitului, căci, el, bărbatul, în toată ... tatăl tău -i spun tot. El e om de sfat, știe multe, a văzut multe și m-a învăța ce fac. — Haide, răspunsei eu. Întoarce, birjar!... Birjarul întoarse și trăsura se opri dinaintea casei noastre. Dar când sun clopoțelul de la ușă, mă uitai la el și ce văd?... Plângea sărmanul, de-i sărea pieptul, plângea în glas mare, cu toate suspinurile și strâmbăturile unui plâns copilăresc, încât muscalul de pe capră, spăriet ... bun de somn, după care venea negreșit rândul altor câteva taloane de preferans. Avea trei prieteni cu care făcea de obicei partida de preferans, și,

 

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

... lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O pierdeți cârma țării ș-or vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul rămână os Ca nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră ... După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca strige-n gura mare: Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi ... mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum -ți mai trudești viața ca -nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune ... vieții mele! Și când vei fi Leu , pisică, scoate-ți ghearele din piele! Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca ...

 

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

... acolo, căci în străinătate nu erau drumuri-de-fier decât de la Cracovia înainte, iar la noi nu erau nici măcar șosele. Trebuia vorba ceea, -ți faci testamentul la plecare. Dar inima de tată nu cunoaște piedici când dorul o atrage. Deși știa un pic de franțuzească cât nu moară de foame între franțuzi, își angajă totuși un tălmaci franțuz ca tovarăș care -l călăuzească în lunga călătorie. A pus vreo zece zile logofeteasa ca -i pregătească cele trebuitoare pentru drum. Când însă crezu el că toate erau acum prevăzute și puse la geamandan, încât nu avea decât ordone înhămarea poștalioanelor și plece, deodată femeia lui îi observă: — Da bine, Manole dragă, ai mergi în străinătate cu îmbrăcămintea asta? — Da cu care? — Apoi nu te gândești că are se uite lumea la tine ca la urs? Pe acolo nu se poartă antereie și giubele. — Care vra zică ar trebui mă îmbrac nemțește... — Negreșit, asta e și părerea d-lui Ernest care are te întovărășească. — Hum!... mă schimosesc acum la bătrânețe; asta nu-mi prea vine la socoteală. Dar la urma urmei ...

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

... nepătrunsă, O căscioară e ascunsă, Nu-i aproape sat, nici drum, Singurică, nu știi cum, Doar din horn îi iese fum... Cine-n casă o -mi șadă, De nu-i pasă de zăpadă, Care cade ș-o cadă Tot grămadă pe grămadă, De-ntrece gardu-n ogradă, Pân- la streșină-o s-ajungă De s-alege iarna lungă? Văduvioară tinerică Șade-acolo ... crinului, Așa dulci și plini și dragi, Pe-a lor culmi având doi fragi Și rotunzi și dragi și dulci, Fruntea pe ei ți-o culci. Adormise-așa frumos Cu-a ei mâni lăsate-n jos, Sub o candelă smerită Pare că e zugrăvită. Cum dormea ... zise: ­ Vei fi tare Fără vro asămănare, Cum nu-i alt viteaz sub soare. Iar a treia-i zise: ­ Dragă, Ai aibi o minte-ntreagă, Căci isteț vei fi cu duhul Ca și luna și văzduhul. Iară muma cum visează, Mâinile-și împreunează Și se roagă ... i frumos din cale-afară, Drag îmi e ca o minune, N-am cuvinte a o spune, Geaba caut și gândesc, Nu știu ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman)

... a lui chemare. Cetele române râur în câmpii Ca râuri de ploaie după vijelii. Cu Ștefan sub cortu-i capii toți s-adună Ca rânduiască lupta împreună. Unul d-între dânșii vorba a luat — ,,Armia turcească crește ne-ncetat. Dunărea tresare, geme sub povară Și cu ... Ștefan îi răspunde cu vorbire lină — ,,Oastea noastră-i bravă, chiar de-ar fi puțină. Lupul singur numai, știți aceasta voi, E d-ajuns spargă turme mari de oi. Focul după fumu-i nu poți socoti; Sufletul cu trupul nu poți potrivi; Bărbăția sfântă care ne mărește Numărului mare ... un vis ferice, care-l amăgește. — ,,Cum în dalbe lupte tu ești curajos, Doamne! după luptă, fii mărinimos!" Ștefan se gândește. C-o mișcare face

 

Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)

... văz că ai. A mâncat băiatul cu poftă mare; i-a mulțumit gazdei și s-a aplecat la fântână bea. - Ce faci, mă? - Ce fac?... vreau beau. - Păi, apă rece bei dupa costiță afumată? Ia colea!... Și i-a dat din desagă un clondiraș cu rachiu de izmă. - -nveți de la mine, mă băiete: nu bei apă după lucru gras, că ți s-apleacă... Ai înțeles? - Am înțeles... Da multe mai știi dumneata. - Știu, firește; cum nu știu?... că pân la vârsta asta, de mă vezi cu ochii verzi, n-oi fi trecut ca un câine prin apă... Vorba aia: uită ... cu alta l-apucă de coadă și trage ș-așa ș-așa. Băiatul sare din somn: - Ce e, babo? - Bine, mă pușlama, că n-am -ți zic mai frumos!... după ce te-am găzduit, te-am ospătat și cinstit boierește, tu, gogeamite flăcău în putere, -i tragi la aghioase, și eu, o biata neputincioasă, moțăi deșteaptă, -ți spui basme și ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

... atâtea podoabe ce fac mirarea călătorilor. Când a da Dumnezeu (ziceam în mine, în fața unui monument sau a unui tablou) avem și noi în Moldova un Raphael, un Michel Ange, ale căror produceri minunate poată atrage ochii și laudele națiilor asupra noastră!" Dar aceste visuri mândre făceau loc îndată altor idei trezite în minte-mi prin priveliștea vreunei alte ... a aștepta răspuns, începu a număra vro douăzeci de soiuri de înghețate cu atâta iuțime, încât, neînțelegându-l ce spune, îl poftii ne aducă ce-a vroi. V*** nu ieșise încă din melancolia în care căzuse; în zadar căutam -i pricinuiesc oarecare distracție prin citirea gazetelor franceze. Mintea sa părea muncită de o idee crudă, care înădușea toate sufleteștile sale însușiri. Nu știam cum ... cât ochii mei erau înfocați, cu atâta ai lui erau reci în fața unei priveliști atât de vesele și de încântătoare. -- N-ai de gând te oprești aici? îl întrebai. -- Nu, îmi răspunse. -- Dar unde vrei mergi?... spune-mi, ...

 

Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil

... lui tăia pofta de mâncare chiar acelor officiers de bouche. Îngrijitor de închisori și pedepsitor acelor judecați de moarte și dați pe mâna lui ca -i omoare! lată titlurile și funcțiile Armașului! La câte scene tragice el era condamnat asiste și chiar ia parte activă! Ce fizionomie de călău boierit! Se zice că mai toți Armașii au fost străini: greci, arnăuți etc., căci românul nu a ... și care la un moment oarecare trebuie negreșit procure pacientului o gâdilire destul de stranie. Substantiv: gâde — verb: a gâdili. Așa fie?... Nu știm, dar nu pierdem sperarea că vom vedea această ingenioasă etimologie publicată într-una din fasciculele sau fașele sub care unele doici academice pretind a crește ... Avantaj destul de iluzoriu pentru pacient! însă măngâietor pentru vanitatea rudelor alese ale spânzuratului! II - Formulă de afurisenie „Fierul, pietrele și toată firea neputrezitoare putrezească și se risipească, iar trupurile acelor fără credință steie întregi și sufletele lor niciodată nu vadă lumină! -i omoare pe dânșii dumnezeiasca sabie! se facă ei mâncarea vulturilor și a corbilor!

 

Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți

... dac-a sa căință va fi din suflet curat, Oh, noi vom uita, moșnege, a sa faptă de ocară, Silindu-ne s-aline și al său cuget mustrat..." (Cine nu poate cunoaște graiul unei maici duioase?) "O, Doamne! zise bătrânul, dar trăiască-i cu cale Păcatul cu fapta bună într-un lăcaș la un loc?" "Gândește că al ei sânge este din vinele tale"... "Cine mă ... multă alergare, Când am găsit ticăloasa în al său mândru palat, I-am cerut câteva ore -mi dea măcar ascultare, Gândind s-o fac -nțeleagă c-au făcut mare păcat; Având speranță că poate voi deștepta fapta bună, Ce din frageda sa vârstă învățase de la noi. Ah, dar ... bordeieș trist, Iese, și se poticnește de o tristă arătare, De-o femeie jos căzută lângă pragul troienit... "Dar se poate, el strigară, nemernică, ticăloasă, te găsesc aici moartă și nu-mi cei ajutor!? Au inima ta-nghețată nu ți-au spus că a mea casă Primește și hrănește vie orice călător?" Deci ... păcate!... O, milă! o, dragă tată! demnă sunt eu de iertat? Demnă sunt de îndurare? vrednică-s de-a voastră milă? Când eu

 

Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru

... căruia-i răspunde. Apoi ar mai fi de dorit ca figuranții, coriștii și rolele de a doua și a treia mână se arate ca făcând parte vie din comedia ce se înfățișează pe scenă; adică, la moartea vreunui erou, jalnici fie, iar la nuntă, cheflii; și daca s-ar putea nu mai stea drepți și la rând, soldățește, că doar disciplina dramatică se deosebește de cea de la cazarmă. Un erou zelos asudă în fața ... agonia ceasurilor din urmă; iar tovarășii lui de luptă, chip și seamă, pe cari el îi conjură cu limbă de moarte -l răzbune și scape patria de vrăjmași, voinicii lui, stă drepți la linie, fără -l asculte, și se gândesc: unul, că s-apropie Sfântul Dumitru, altul, că n-are palton ori că s-a rupt ghetele, altul ... are tot omul, măcar corist fie. Toate aceste nevoi, însă, fiecare și le știe, și nu privesc de loc pe public, care ar dori vază pe “tovarășii de luptăâ€� ai eroului ce moare puțin mai mișcați de pierderea căpitanului lor. Direcția de scenă ar trebui

 

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

... în codru, nime nu s-au mai văzut, Și atunci oftând bătrânul, jos pe pământ au căzut, Zicând: "Te-ai dus, dragul tatei! Deci Domnul -ți  deie bine, Și te povățuiască ca pe un copil străin; Și amarul vieții mele cât voi fi eu făr’ de tine, Ție dulce se facă și -ți meargă tot în plin; O, Doamne, a mele zile te rog i le dă tot lui, Ca nu trăiesc pe lume dacă el cu mine nu-i. Și dacă vreodinioară va avea ca mai vie Romanaș flăcăul tatei, lovindu-l de mine dor, Apoi mai trăiesc încă, mila Domnului fie, Ca -l văd încă o țâră și la pieptul lui mor"... Acest fel grăind bătrânul, cu inima la pământ Zace și ochii săi lacrimi ca pâraiele vărsând, Pân’ ce a lui seminție leșinat ... munte faimosul oraș vază, Că ș-au lăsat părinți, rude și că se află străin. Și apoi zice: "Dă-mi voie în curtea ta servesc, -ți fiu sclav, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>