Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE LA
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 1598 pentru PE LA.
... mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii de-a mele asculți și cazi pe gânduri. O lene grea se lasă din cerul cald de vară. Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă ... și-i rog cuminte, Cum blândele-ți povețe de mic mă învățară. Tu, palidă-n extazul înduioșării sfinte, Stai dreaptă-n strana vechii biserici de la țară. Din cărți cu slovă veche și cu figuri frumoase, O lume ca de visuri, cu totul minunată, Mi-o scoți, și pe-ndelete începi a mi-o descoase. Cât farmec e-n această viață, adunată Din cărți cu slovă veche și cu figuri frumoase! La ... arsă de friguri, mâna-ți luneci, În mine-ți stă viața... întreaga ta ursită; Și după cum mi-s ochii, te bucuri sau te-ntuneci, La ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif
... atelier De urît Un cîntec Poezia Toamnă (Te uită, frunza pică irosită) Cântece și balade (1901 - 1902) Cântece Singurel ca un haiduc... Nu mai sun pe luncă flori... Boii stau în jug supuși... Dragă codrule, te las... Stau la Bălgrad trei fârtați... Frumoasa Irină Cântec de primăvară (Înfloresc grădinile) Novăceștii Mi-e dor Eroul de la Königgrätz Ruptură Pintea De cântece Parisu-i plin... Steaua Ielele La cules Visează codrul Apa morților Poezii (1902) Veselie Vară Domnu' profesor Cocoarele Eroică hotărâre Câmpiei Ideal Poveste Rozele Singur (Te simți mai singur astă-sară ... sânt... Veteranul Vierița După boală Spre ideal Meduza Imnul muncii Către lună După o citire din Eminescu... Înșiră-te margăritare Scrisoare lui Goga Lupta de la Baia Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Când a fost să moară Ștefan La arme Credințe (1905) Când seara-n ceasuri de singurătate... Credințe... Melancoliei Spre primăvară Rugă Bolnav (1904) La fereastra spre livadă Cîntec (Singur și robit de jale...) (1904) S-a-nnoptat (1904) Pentru ce ne-am teme? (1903) Cîntec (Vezi, dragii ... i strâns, și de ...
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... de a ghimpului durere. Astfel și drumul acesta făcut pentru sănătate Din tovarăși mai nici unul n-au scăpat de greutate. Căci sosind la Dealul-Doamnei, caii cad de grea povară Deci, ca să se mai răsufle, boi la trăsuri se-njugară. Toți încep atunci pedestri la deal să călătorească Ca peregrinii ce pleacă la Sinai să se spăsească. Pe coasta acestui mare și bogat în veacuri munte O stînă de oi se află cu turme la număr multe. Acolo nevinovata a oițelor zbierare Și prostatica în bucium a păstorilor cîntare Fac a veacului de aur ... toată cura în cinci săptămîni de zile, Trimițîndu-ni-se caii de păharnicul Vasile, Ne-am pornit cătră Moldova cu nespusă nerăbdare, Ca s-ajungem pe acasă mai curînd fieștecare. Cum an venit la Răpciune pentru să mergem mai iute Făr-a gîndi la primejdii, am plecat pe patru plute Și-am sosit în zece ceasuri la tîrgul Petrei la vatră. Încunjurînd Dealul-Doamnei și-ai lui bolovani de peatră. La tîrgul Petrei pe plute ajungînd cu norocire. Cucoanele-au mers îndată la
Ion Luca Caragiale - Lache și Mache
... unul ia la carambolaj pe vreun ageamiu vădit, și cât ține partida, cel ce nu joacă stă împrejurul biliardului, făcând toate chipurile ca să demoralizeze pe adversarul jumătății sale. Pentru că-și plătesc cinstit datoriile, când și le pot plăti, Lache și Mache se bucură de oarecare credit la cafeneaua unde beau regulat, mai de multe ori nu cu banii lor, cafea după masă. De aceea și chelnerul îi trece pe o singură foaie a catastifului, la una și aceeași partidă. Când datoria a atins o cifră prea mare, trecând spre exemplu peste doi lei, atunci cel care intră întâi ... soarele sistemului — plătește socoteala. Lache și Mache sunt tineri cu carte; ei știu de toate câte nimic, așa sunt adevărații enciclopediști. Lache este înalt la închipuire, Mache e adânc. Așa dânșii iau parte cu mult succes la toate discuțiile ce se ivesc la cafeneaua lor obișnuită: poezie, viitorul industriei, neajunsurile sistemei constituționale, progresele electricității, microbii, Wagner, Darwin, Panama, Julie la Belle, spiritism, fachirism, l’ExilĂ©e ș.cl., ș.cl. În cea dântâi săptămână după luarea lefii, principiele lor se întemeiază: pe
Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif)
... neștiut de lume!... — Vom încăpea noi? — Negreșit! Fii gata dar în grabă; Deschis e balul; după noi Nuntașii toți întreabă. Copila se găti; pe roib S-avântă cu grăbire, Cu brațu-i gingaș încingând Pe multdoritul mire. Și hop, hop, hop, fugind cu ei Fugarul saltă sprinten, Copitele țâșnesc scântei, Și ies văpăi din pinten. La dreapta și la stânga lor, Pe drumul nins de lună, Cum zboară dealuri, văi, câmpii! Greu podurile sună! — Urra!... E luna sus... Urra! Ce repede merg morții! Te temi, iubita ... Ce-nseamnă ciocli, popi, prohod Și clopotul ce sună? Cântări și bocete-n convoi S-aseamăn laolaltă Cu jalnicul orăcăit Al boului de baltă. — Pe mort lăsați-mi-l în drum Neîngropat să steie, Veniți la cununia mea Cu tânăra femeie! Aici, țârcovnic și gropar Cu cioclii dimpreună! Tu, dascăl, mormăie un psalm, Tu, popă, ne cunună! Dispare carul mortuar... Cântările ... Minune blestemată! Mantaua-i se destramă-n vânt, Bucată cu bucată; O hârcă goală-n loc de cap Rânjește fioroasă, Și trupul, în schelet schimbat, Pe umăr poartă coasă... Tresare roibul viforos, Nechează cu putere, Pe ...
Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif)
... neștiut de lume!... — Vom încăpea noi? — Negreșit! Fii gata dar în grabă; Deschis e balul; după noi Nuntașii toți întreabă. Copila se găti; pe roib S-avântă cu grăbire, Cu brațu-i gingaș încingând Pe multdoritul mire. Și hop, hop, hop, fugind cu ei Fugarul saltă sprinten, Copitele țâșnesc scântei, Și ies văpăi din pinten. La dreapta și la stânga lor, Pe drumul nins de lună, Cum zboară dealuri, văi, câmpii! Greu podurile sună! — Urra!... E luna sus... Urra! Ce repede merg morții! Te temi, iubita ... Ce-nseamnă ciocli, popi, prohod Și clopotul ce sună? Cântări și bocete-n convoi S-aseamăn laolaltă Cu jalnicul orăcăit Al boului de baltă. — Pe mort lăsați-mi-l în drum Neîngropat să steie, Veniți la cununia mea Cu tânăra femeie! Aici, țârcovnic și gropar Cu cioclii dimpreună! Tu, dascăl, mormăie un psalm, Tu, popă, ne cunună! Dispare carul mortuar... Cântările ... Minune blestemată! Mantaua-i se destramă-n vânt, Bucată cu bucată; O hârcă goală-n loc de cap Rânjește fioroasă, Și trupul, în schelet schimbat, Pe umăr poartă coasă... Tresare roibul viforos, Nechează cu putere, Pe ...
George Coșbuc - Blăstăm de mamă
... feciori, ca două flori. Lenuța cât ce-i vedea Mamei sale-așa zicea: Vezi, iubită maica mea! Din voinicii acești doi, Cari au venit azi la noi, Mie-mi place unul tare Și la mers și la cătare, Că-i înalt și subțirel Și m-aș duce după el! Dar Lena pe gânduri sta; Gândurile-o frământa Și cu jale cuvânta: Draga mea, Lenuță fată! Fiind așa-ndepărtată Dor de tine-o să m-apuce, La mine cin te-a aduce!? Doi fii ai Lenei strigau Și din gură cuvântau: Pe Lenuța nu o da Și de noi n-o strămuta! Dar feciorul cel mai mic, Constantin, copil voinic, Lăcrima din ochi cu jale Și-așa ... îi cădea Și suspine-l năpădea; Dar Lenuța-l cunoștea Și de nou l-a întrebat: Spune-mi, frate,-adevărat De mă chemi la veselie, Să mă-mbraca bucurie, Să-mi pun struț roșu și dalb Și cai suri la hinteu alb; Dar de mă chemi la jelane, Eu să-mbrac de jale haine; Să iau cai și hinteu negru Să pornim, frate, pe-ntregu! Ba io-ți spun drept, soră, ție, Că te chem
Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel
... soare Care lumea-nveselea Și cu aur o-nvelea, Iată, mări, se ivea, Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe cal încăleca Și cu mulți voinici pleca De la scara curții lui La biserică-n Vaslui. [2] Clopotele răsunau, Steagurile-i se-nchinau, Armăsarii spumegau, Frâiele și le mușcau, Iar poporul tot striga: ,,Să trăiești, măria-ta!" Când ... află un deal gol numit Movila lui Burcel. Poporul însă îi zice Movila lui Purcel, și unii arheologi pretind că acest nume îi vine de la generalul roman Porcelus care ar fi tăbărât pe vârful ei. Balada ne spune adevărata origine a numelui dealului. ↑ Sub Ștefan-vodă cel Mare scaunul domniei a fost câtva ... și a cazacilor cu care a fost în luptă în tot cursul glorioasei sale domnii. ↑ Crâncena bătălie cu turcii de la anul 1476 în care Ștefan a avut a se lupta cu toată oastea lui Mohamed II, în număr de 120. 000 ... că în adevăr pe timpul lui Ștefan-vodă, ședea un ostaș de-al lui
Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea
... negreșit Peste prea puțin Toți muscalii vin. Vestea zboară iute, În zece minute S-a dat sfoară-n țară, Că va să sosească La șosea afară Oastea muscălească... Și iată-n sfârșit Că a și sosit! La zi-ntâi de Mai A pornit alai, Gloată peste gloată Merge lumea toată, Claie pe grămadă, Pe muscali să vadă. Astăzi, știu că are Tramvaiul cătare. Dinjos de Teatru Urcă și coboară, De par-că-i la moară, Câte trei și patru Ba și cinci vagoane Pline de cocoane, Umflate, gătite Și sulemenite. Iar pe tramvai sus Grămadă s-au pus Sumă de monșeri Amploiți, becheri, Tot galant gătiți, După cum îi știți. Mahalale-ntregi — Zdraveni și betegi â ... cu toți — Să-i numeri nu poți — Cu prăsila lor: Toți să vadă vor Oștile rusești Lângă București. Sub cer călduros Merg încet pe jos, De zăduf și soare Sunt plini de sudoare. Cam pe la nămiez Or s-ajungă, crez. Toți din mahalale Duc în mâini basmale Cu fel de mâncări, Și pe urma lor, Urma tuturor, Pe ...
... iară să facă a sări pân-în podul casei sâmburi de măr, strângându-i între degete. Sâmburii de măr, curățiți de coajă, serveau la părinții noștri ca un mijloc de galanterie către dame. La mese mari boierii prezentau cucoanelor sâmburi de măr pe vârfurile cuțitelor. Romanii vechi considerau ca presagiuri de fericire scânteierea lămpilor sau a frunzelor de laur în foc. Unele mișcări ale trupului erau ... a doi tineri însurați, zice că amorul le-a strănutat în dreapta și în stânga. Properțiu, ca să arate că amorul înzestrase pe Cyntia cu toate darurile, o întrebă dacă acel zeu a strănutat când ea s-a născut. Când amorezii erau îngrijiți unii ... se scutura, se răsturna, și așezarea literelor căzute compunea un răspuns cuprinzător de secretele viitorului. Tragerea acelor sorți se făcea de către copii ce sta pe piețele publice din Roma și din celelalte orașe romane. Romanii credeau și în puterea farmecelor. Adeseori o amoreză, lăsată de iubitul ei, întrebuința farmece pentru ... apropia de foc. Cea dintâi se topea, cealaltă se întărea; astfel dar trebuia să se topească inima necredinciosului pentru amoreză. Damele romane credeau iară că la caz de necredință către bărbații lor, dumnezeul Olimpului, pentru ca să le pedepsească, făcea să le iasă noițe
... ce și dumneata îl cunoști tot așa de bine ca și mine. Firește că trebuie să-l cunoaștem: îl întâlnim atât de des - în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramvai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus - în fine pretutindeni. Mitică este bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris, și Mitică, se-nțelege, este un mic parizian. El ... și cu drept cuvânt. Exemple... * Când n-are tutun, îți cere "o țigară... suvenir". * Când merge să se-mprumute cu bani: - Unde ai plecat, Mitică? - La vânătoare de lei. * Îi zici: - Mitică, faci cinste? - Nu pot, monșer, că mă strânge un ciorap. * Până în anul 1900, când mă-ntâlnea la Sf. Vasile, îmi zicea: - De un an nu te-am văzut! Dar în anul acela l-am găsit în seara de 31 decembrie la Gambrinus, tot acolo l-am întâlnit a doua seară, la 1 ianuarie. L-am salutat; s-a făcut că nu mă cunoaște. După multă stăruință, și-a adus în fine aminte ... ești de crudelă! - Cum, domnule Mitică? de unde știi? - Parcă eu n-am aflat cum bați depeșile! * Mitică te roagă să pui o vorbă bună ...