Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PE

 Rezultatele 2011 - 2020 din aproximativ 3997 pentru PE.

Mihai Eminescu - O, de-ai ști cum șoapta ta divină

... ai ști cum șoapta ta divină Deschide-al visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ... zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ochii-ți n-ar zice nimic. Căci ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o caldă ... c-ai tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O, lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe

 

Mihai Eminescu - Pintre stânci de piatră seacă

... Țipând noaptea tristu-i vai! Când în nouri se îneacă Chipul lunii cel bălai. Vraja trece peste lume, Vraja... cântec amorțit, Ca un vis îngălbenit, Pe-a ei buze vineți spume, Capu-i alb e amețit. Fuge, trece, fuge, zboară, Buza-i tremură spumând, Ochii-i joacă schinteind, Sub ... cântare Lumea doarme în descânt. Este daÄ�na cea nebună, Care cântă noaptea-n crâng, Pe când stelele se sting, Pe când frunzele-abia sună, Pe când apele-abia plâng. Vezi cum luna înghețată, Dintr-al nourilor hău, Trece ca și visul greu ­ Sună-n noaptea descântată Cântul trist din ...

 

Mihai Eminescu - Privesc orașul furnicar

... Mihai Eminescu - Privesc oraşul furnicar Privesc orașul furnicar de Mihai Eminescu Privesc orașul furnicar ­ Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu câte-un chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind ... Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod; Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod ­ sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet ­ tarra bumbum ­ Ostașii vin în marș acum, Naintea lor tambur-major, Voinic el calcă din ...

 

Mihai Eminescu - Speranța

... Mihai Eminescu - Speranţa Speranța de Mihai Eminescu Cum mîngîie dulce, alină ușor Speranța pe toți muritorii! Tristeță, durere și lacrimi, amor Azilul își află în sînu-i de dor Și pier, cum de boare pier norii. Precum călătorul, prin ... talar A lumii paranimfă — moartea. Și maicii ce strînge pruncuțu-i la sîn, Privirea de lacrime plină, Văzînd cum geniile morții se-nclin Pe fruntea-i copilă cu spasmuri și chin, Speranța durerea i-alină. Căci vede surîsu-i de grație plin Și uită pericolul mare, L-apleacă mai ... de plată în cer, Și face de uită de-a morții dureri, Ploapele-n pace le-nchină. Cum mîngîie dulce, alină ușor Speranța pe

 

Mihai Eminescu - Te duci...

... De lingușiri, de viclenii. Când mă atingi, eu mă cutremur, Tresar la pasul tău, când treci, De-al genei tale gingaș tremur Atârnă viața mea pe veci. Te duci și rău n-o să-mi mai pară De-acum de ziua cea de ieri, Că nu am fost victimă iară Neînduratelor ... Și n-o să am ce blestema, Ca azi va fi ziua de mâne, Ca mâni toți anii s-or urma - O toamnă care întârzie Pe-un istovit și trist isvor; Deasupra-i frunzele pustie - A mele visuri care mor. Viața-mi pare-o nebunie Sfârșită făr-a ... nceput, În toată neagra vecinicie O clipă-n brațe te-am ținut. De-atunci, pornind a lui aripe, S-a dus pe

 

Mihai Eminescu - Traduceri și adaptări

... mie: durere și dor. * Ce cumplit este amorul, deși dulce aparent. Un tiran, care nu varsă decât sânge inocent. * Pallas ­ în Lacedemon ­ văzu pe Venera armată: ­ Aide acum să luptăm, judice Paride-acum. Venera însă răspunse: ­ Armată mă-nfrunți temerară? Eu, pe când te-am învins, știi cum că goală eram. * ­ Cum poți s-omori un colibri, diamant frumos de aer? Nu e frumos și strălucit ... Cine-a făcut din trestii mai întâi și-ntâi un fluier Și a săpat întâiul verset într-o coajă de copac, De pe umbră pe

 

Mihail Lermontov - Hăulitul închisului

... Lermontov Traducere de Constantin Stamati Oh! deschideți-mi prinsoarea, Ca să văd seninul soare, Ș-al soției boi frumos, Și calul meu cel comos. Atunci pe amata soață Am s-o strâng la piept în brațe, Ș-apoi să m-arunc pe cal, Și să zbor pe văi și deal. Dar vai! ușa la-nchisoare Îi cu zăvor gros și tare, Și nevasta lăcrimează, Nesperând să mă mai vază. Ș-al meu ...

 

Mihail Săulescu - Cei singuri

... singuri de Mihail Săulescu Informații despre această ediție          Poetului D. Nanu     Cei singuri cu adevărat     Nu sunt acei ce plâng câte-au pierdut;     Dar cei pe care-un gând îndepărtat     Îi poartă prin necunoscut,     Spre toți acei ce plâng câte-au pierdut...     Cei singuri cu adevărat     Sunt toți acei ce se ... trăiesc!     Și-orașele, cât sunt de frământate.     Ei trec ca niște răzlețiți prin ele,     - Fantastice corăbii ne 'nfrânate,     Ne 'nvinse de talazurile grele...     Ei trec,     Pe străzile ce furnică de lume,     Pe ulițe cu fabrici zgomotoase,     Prin piețele mizeriei din lume...     Ei trec —     Nu știe nimeni, unde anume!     Ei trec, ei trec — sunt acul grav ...

 

Mircea Demetriade - Sonuri și culori

... vădit,     Alcovul criptei negre, lugubră prohodire.     A, rază săgetată de astru-n rătăcire     Când zorile în boabe de rouă s-au topit     Căzând pe flori, pe iarbă, pe lanu-ngălbenit;     A, verbul peste ape născând eterne fire.     E, gândul meu de sceptic, simbol saturnian,     I, sânge și incendii, fășii învăpăiate,     Din ...

 

Nicolae Nicoleanu - Bogăția

... Nicolae Nicoleanu - Bogăţia Bogăția de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție O nobilă, frumoasă și palidă regină, Deși n'am pus piciorul pe pragu-ți d'aurit, Deși n'am supt dulceața din buza ta divină, Dar sufletu-mi adesea la tine s'a gândit! Tu ... Și geniul prin tine își ia falnicul sbor. La blânda ta zîmbire săracul se'ndulcește, Și când arunci asupră-i un ochiu de milă plin, Pe fața lui pământul cu cerul se'ntâlnește, Din trist devine vesel și din obscur senin. Dar spune-mi ce putere te'mpinge și te mână ...

 

Nicolae Văcărescu - Durda

... Să vezi, muguru frunzește     Și iarba cum încolțește,     Codrul cată, se-ndesește,     Inima-mi zburdă și crește!     Cucul a-nceput să cânte     Nu pe crăci uscate, frânte;     Micșuneaua cam plăpândă     Altor flori miros comindă     Daleo, Doamne, ce orândă!     Roibul meu, iarna mai toată     N-a văzut vifor ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>