Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNDEMNA SĂ

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 222 pentru ÎNDEMNA SĂ.

Ioan Slavici - Pădureanca

... făcută: n-avea decât pună caii la câteva căruțe, plece la păduri ca -și aducă oamenii, și apoi ar fi vrut el știe care-i acela, un om din Curtici, care ar îndrăzni facă gură. - Măi taică, eu zic mă duc eu, grăi Iorgovan, iar Iorgovan era feciorul tătâne-său. Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, și unul dintre oamenii cu care ... las de bunăvoie, îi zisese ea atunci; de vrei s-o faci cu de-a sila? De acolo înainte el nu mai voia o sărute, iar acum, cu un an mai bătrțn, îi era ciudă că n-a voit, și n-ar fi vrut deie față cu dânsa, pentru ca nu cumva -l împingă păcatul -i arate că poate voi, dacă vrea, chiar și mai mult. Nu dar la Simina se gândea Iorgovan, ci numai la un fel de Simină ... spicul s-a îngălbenit. Îndată dar ce le-a venit vestea, ei s-au pornit la vale. Și adecă de ce nu pornească? Pe la dânșii nu era holeră. Porunca stăpânirii? Stăpânirea nu cerea nimic de la dânșii; îi oprise numai pentru că voia ...

 

Ioan Slavici - Mara

... Precistă. E însă altceva la mijloc. Călugării, care umblă rași ca-n palmă și se strâmbă grozav de urât, au o știință tainică și știu facă fel de fel de farmece pentru ca boala -și vie la leac, săracul -și găsească sprijoana și nenorocitul se fericească. Bine face dar lumea care vine la Maria Radna se închine, și Marei îi râde inima când pe la Sfinte Mării timpul e frumos, ca lumea poată veni cale de o săptămână de zile, cete-cete, cu praporele în vânt, cu crucile împodobite cu floriși cântând psalmi și litanii. Acum, când ... mese și coșuri. Ea își dă însă seama cât a avut când a rămas văduvă, cât are acum și cât o aibă odată. Și chiar Mara fii te moi când simți că e bine fii om în lumea aceasta, alergi de dimineață până seara și știi că n-o faci degeaba. Peste zi ea vede multă lume, și dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place și ca ... de cai ori de boi, număra mereu și-i aduna de se făceau mulți, încât ochii i se umpleau de lacrimi. S-ar putea oare ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

... documentale. Perspectiva se cuprinde întru a dispune toate părțile întregului, așa încât nu vă întâmpine lacune esențiale alăturea cu detalii superflue; nemic nu fie de prisos, nemic nu fie descusut; cele importante reiasă în relief pe primul plan, cele secundare se umbrească pe planul al doilea, cele accesoare abia mijească mai încolo. Tabloul cată aibă un fond sau un cer: la începutul operei schițarăm în câteva cuvinte generale starea Europei de atunci. Apoi apare figura cea curat românească a ... domnea papa; domnea Calvin; domnea toată lumea.... afară de regele Carol IX. Un singur eveniment de genul aceluia prin care se ilustrase oarecând Ierostrat face trăiască în istorie numele acestui somnoros Neron. Cine oare nu se înfioară numai când i se pare că aude cuvântul "La Saint-Barth lemy"? În ... a scutura tirania maternă a Caterinei Medici, și iar în zece rânduri sărută lanțurile ce-l sugrumau; până ce într-o zi, vreau zic într-o noapte, desperat de conștiința nulității sale, el se hotărî a dovedi lumii ce poate un rege: 30.000 de francezi ... ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... lor. Noi trăim fără a ne gândi la viitor. Viitorul nostru este pentru noi asigurat și reglementat de mama natură, care ne îndatorește iubim la timp, înmulțindu-ne, și murim la timp, reînviind iarăși în noi reproduceri nenumărate. Noi nu simțim chinurile sufletești ale mustrării de cuget, ale invidiei, ale nesațului de avuții și ... genunchii din răsputeri sparg învelitoarea mea. Dar silințele mele erau za­darnice, căci pielicica învelitoarei în care mă aflam, fiind elastică, se-ntindea fără se rupă. Atunci în desperare mi-am scos paloșul din teacă și am început cu sârguință a borteli în larvă. Îmi suc­cese2 ... melodioasă și-ți prevestesc, dragul meu, un viitor mare ca cântăreț, dar totodată sunt mâhnită, înțelegând că în tine se dezvoltă un suflet poetic. Trebuie știi, fătul meu, că astfel de creaturi petrec o viață ticăloasă, din cauză că devin lăsători, nebăgând în seamă -și hrănească corpul, ci flămânzi duc viața numai cu oftări și dorințe efemere. Pe de altă parte, fiind poet, tu nu ești demn de-a ... ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... i alină durerile și caută -l vindece sau, cel puțin -i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă se devoteze pen­tru cei ce suferă și, de multe ori chiar, -și riște viața pentru a scăpa pe aceea a altora. În ce altă profesie se găsește abnegația absolută de sine, pe ... prescripțiile lui. Ori, cum un medic instruit cu­noaște instinctele și prin urmare și pati­mile, îi este ușor ca, - prin grai și prin exemplu, - poată lumineze omenirea și -i îndrumeze educa­ția soci­ală, care combate aceste patimi, - adică răspândească principiile adevăra­tei morale științifice. Astfel, părintele medicinei, Hipocrate, a avut dreptate zică; „scopul final al medicinei nu este numai vindece sau prevină bolile, - ci încă perfecționeze pe oameni și -i facă mai fericiți, făcându-i mai buniâ€�. Medicul trebuie deci fie, în acelaș timp, un sa­vant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

... acum mă reîntorc la ceea ce am început. Patruzeci de kilometri de la Chișinău înspre sud, începe partea Basarabiei numită Bugeac, cuvânt tătăresc ce vrea zică „colț de pământ“. Dar acel colț are o suprafață mai mare decât cel mai însemnat principat al Germaniei, cuprinzând la 150 kilometri ... se de-părtează de la mal spre adâncime, trăgând luntrele după sine. Evoluțiile aceste se prelungesc câteva ore. Sportsmenii din Lon­dra scump ar plăti poată asista la așa priveliște și război, în care este întrebuințată toată puterea brațului și toată iscusința gimnasticii. Mai totdeauna pescarii rămân biruitori; dar se ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

... s-a încheiat. Munții, învinși, se dau la o parte. Zarea se deschide. Din stânga, de sub curmătura unui deal, vine râul Bahna întâmpine, salute sosirea marelui fluviu la pragul țării, cu al cărei pământ și destin se leagă pentru totdeauna. Din ce depărtări scoboară și cât a ... un copil iubit, sub brațul ei ocrotitor. Și ca și cum ar fi fost scris, ca orașul acesta, de care se leagă atâtea mari întâmplări, -și mai însemne o dată numele în istoria neamului nostru, iată că tot aici, unde a descălecat acum optsprezece veacuri împăratul Traian, pune ... I, chemat ia în mâna lui ageră și norocoasă destinele acestui popor și — redeșteptând în el strămoșeasca vitejie și putere de muncă — -l pregătească pentru o nouă fază de propășire și de glorie. CORBUL. HINOVA Vaporul spintecă netezișul apei, aurit de cele din urmă raze ale soarelui ... se șterg ca niște năluci în urma noastră. Farmecul nopții se-ntinde ș-astâmpără toate zgomotele pământului. Malurile s-apropie, ca și cum ar vrea -și șoptească ceva. Pe marmura vânăt-a apei luna cerne o pulbere de argint. Toate parcă se pregătesc ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

... școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții. Și a pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta se procitească băieții și fetele, adică asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și câte greșeli va face i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greșeală -i ardă școlarului câte un sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei ... e păcat rămâi fără leac de învățătură, zicea părintele; doar ai trecut de bucheludeazla și bucherițazdra: ești acum la ceaslov, și mâine-poimâine ai treci la psaltire, care este cheia tuturor învățăturilor, și, mai știi cum vine vremea? poate te faci și popă aici, la biserica Sfântului Nicolai, că eu pentru voi mă strădănuiesc. Am o singură fată ș-oi vedea eu pe cine ... din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ce lucra? Hai și noi, măi băieți, ...

 

Miron Costin - De neamul moldovenilor

... cuvintelor lui răspunsul și ocara, nu de la mine, ci de la istoricii, povațile mĂ©le, la rândul său. PutĂ©rnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, -ți dăruiască după acĂ©ste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, aibi vrĂ©me și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă și mai de folos în ... care am fost logofăt mare în Moldova Cap. I - de Italia Toate lucrurile, dacă încep a spune din ceputul său, mai lesne înțeleg. Și neamul moldovĂ©nilor fiindÅ­ dintru o țară care chiamă Italiia, de Italiia și de Împărățiia Râmului, a căriia împărății scaunul, orașul Râmul, în dricul Italiei ieste, a pomeni întăi ... s-au zis mai sus, limba de mare și apoi Stiriia, Carintiia, Avstriia, țările Împărăției Nemțești; dispre miiazănoapte franțojii, dispre apus Hișpaniia, iară dispre amiazăzi închide cu marea ce-i zicem noi Albă și totu acĂ©ia ieste carea închide pănă la Țarigrad. Grecii zic Italiei cu altÅ­ nume Hesperiia, di pe Hesper, steaoa cĂ©ia căriia zicem noi luceafărul cel de noapte, că ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... umeri albi, rotunjori, Juna Rodică voioasă trece Pe lângă junii semănători. Ei cu grăbire îi sar în cale Zicând: "Rodico, floare de crin, În plin -ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin! Pănă la toamnă s-ajungi mireasă! Calea -ți fie plină de flori, Și casa casă și masa masă Și sânul leagăn de pruncușori!" Ei zic ș-o seamăn cu grâu de vară ... bune, Când sorii se sting și când stelele pică, Îmi vine a crede că toate-s nimică. Se poate ca bolta de sus se spargă, cadă nimicul cu noaptea lui largă, văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prăzi trecătoare a morții eterne... Ș-atunci, de-ai fi astfel... atunci în vecie Suflarea ... vis sarbed, mai bine nimic. Văd vise-ntrupate gonind după vise, Pân' dau în morminte ce-așteaptă deschise, Și nu știu gândirea-mi în ce o sting: râd ca nebunii? blăstem? plâng? La ce? Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta, înger, de ce fu ...

 

Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu

... o poleială, o îngânare de artă și de cultură la suprafața vieții noastre. Și noi aveam nevoie de un glas care din adâncul acestei vieți se ridice și despre această viață ne vorbească. Un asemenea glas am avut în Grigorescu. Cum a vorbit el, în limba formelor și a colorilor, despre țara ... fără noroc, și spuza de copii mici, și moartea neașteptată a celui ce era sprijinul și lumina atâtor vieți, toate parcă au trebuit fie și se întâmple așa cum s-au întâmplat, pentru ca avem, în felul cum l-am avut, pe marele nostru Grigorescu. Gândul nostru se îndreaptă cu recunoștință spre ființa divină care a fost ... datorește lui Ghiță Grigorescu, unchiul marelui pictor, care era și el zugrav de biserici." — Tu ești, Ruxando? Și două brațe se deschid, cu drag, -i cuprindă pe toți. Ce încăpătoare sunt casele săracilor! Copiii parcă s-au trezit acolo de când lumea. Cu veselia, cu strigătele, cu jocurile lor ... auzit-o plângându-se ori blestemând, ori spunând vreo vorbă rea. S-a trudit, sărăcuța de ea, s-a învățat singură citească și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>