Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA CU GREU
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 576 pentru DA CU GREU.
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... Teodor Scrie-a codrului poveste? Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atâta e mai dulce  Dar un capăt nu aleg. Și ce bine ați petrece Azi, când viața vă zâmbește, Cum în vremea mea Konaki ... n corabie suind, Merge la preotul Chrise, fata-n mânile lui dând, I-a adus tauri de jertfă, și convoi iar la ahei Cu preotul lui Apolo să-i împace iar pe ei. ANA Vezi, măi badeo, cum se spune? Limpede, frumos, cu șir. MUȚI Ce mai treabă; a-nvățat-o pe de rost din păr în fir. ANA Tu nu știi să-nveți tot astfel ... ți dea ție plăcinte, Iară leneșului celui chiar nimic, să ție minte. MUȚI Dar de ce-a dat pe Brizeis, spune, mamă, îi cu drept? Să fi fost a mea, mămuță, eu cu toții dedeam piept. Ai spus singură că dânsul pe Brizeis o iubea... Câtu-i lumea și pământul n-o luau din mâna mea. ANA Eu ...
... albe, pânze-alese. Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale, Ochii tineri și căprii Strălucesc așa de vii, Iar de râde are haz, Cu gropițe în obraz Și la unghiul dulcii guri, Și la alte-ncheieturi, Și la degete, la coate, La-ncheieturile toate; Ochii ard întunecoși, Fața albă ... sprâncenată Și la îmblet alintată Â Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior, Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice-ncetișor: Â Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi ... Pe-a lor culmi având doi fragi Și rotunzi și dragi și dulci, Fruntea pe ei să ți-o culci. Adormise-așa frumos Cu-a ei mâni lăsate-n jos, Sub o candelă smerită Pare că e zugrăvită. Cum dormea cu ochiu-nchis, Ea visă un mândru vis: Un părete-a stat să cadă, Nu mai e defel zăpadă, Codrul tremură-nfrunzind, Izvoarele-ntinerind ... nu-i alt viteaz sub soare. Iar a treia-i zise: Â Dragă, Ai să aibi o minte-ntreagă, Căci isteț vei fi ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... și spun ca de deunăzi, Campania și lupta la Cighirin [1] urmată? Aș răguși zadarnic vrând să le dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și ani, Cu toate că cercarea pre minte sprijinește, Și ce câștigă numai cu anii; însă vremea Nu dă esperiență la cei ce nu pricep A lucrurilor reguli; iar omul silitor La ea s-ajungă poate și ... certați și învățați, Din ei alege unul al faptei bune drum, Din care nu-l abate nici frica nici nădejdea; A sa îndatorire cu râvnă împlinește; Plăcut și cu blândețe, la vorbă măsurat, Compătimește însuși când vede pre sărac, Și mila împărțește cu inima curată. Iar altul crud și trufaș pre tatăl său ar vinde Ca să-și îndestuleze iubirea de argint; El pradă visteria și moare într ... îmi petrec, Și pân-în urechi intru în tina desfrânării. Crezând că fericirea stă numai în avere, Acelor mari puterea în sine pizmuiesc, Dar caut cu tot chipul a lor prieteșug; Privesc cu nepăsare și râd de sărăcie. Voiesc cu toate-acestea, ca fiul meu în lume Și ...
... case mari, în oale prea bogate, Sta falnic pe ferești, Pe lângă flori firești, Și cele prelucrate De mâine omenești. Dar iată, nori s-adună, Cu fulgere lucind, Și tunetul răsună De ploaie prevestind; Iar floricelele acele iscusite Îndreaptă către zei Smerita rugăminte: Ca să oprească ei, Cu un cuvânt din ceri, A ploaiei neplăceri; Dar rugămintea lor au fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vânt Se varsă ...
Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul
... iese înainte, când calul se oprește, Și-ncepe să-i vorbească, nu aspru, ci vulpește: "Stăpâne, plecăciune! Sunt roaba dumitale. Ești slobod și e jale Cu-atâta-nțelepciune Să umbli preste câmpuri. Îți spun, drept datorie, Că noi, câteva fiare, avem tovărășie Dreptatea să cunoaștem [2], curând să dezrobim Juvinii, dobitoace ... sfaturi prezidează, înduplecă, -ntărește, Încât i s-a dus vestea acestui gâligan. Eu viu ca să-ți propunem a te uni cu noi. Dar, ia, și prezidentul sosește dinapoi Și va să-ți dezvelească Materia frățească. Să spui lui cum te cheamă, că el pe loc te ... nu m-au dat; Iar domnul lup se trage din casă lăudată, Și cartea, câtă este, de rost o a-nvățat." Domn lupul, greu la ceafă, ce punga-i cam secase Și mațu-i leșinase Și burta începuse să tot îi ghiorăiască, Se duse să citească. Iar calul, ce ... fac planuri, Dar nu-n veci au izbutit. [3] 1838 Note [1] De pe atunci se formase soțietatea rodiniană, ce în numele dreptății se arma cu calomnia, nedreptatea și despotismul cel mai crunt. [2] Aluzie la căpitanul zișilor de atunci liberali, care după ce își risipise în orgii toată starea paternă
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
... întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță ... șolcanul De nu-l prinde nici arcanul. Pe el iute că sărea Și din fugă mi-l oprea La o poartă de grădină, De grădină cu flori plină Unde stau cadânele [6] De se-ngân cu florile. ,,Tu, fată-a cadiului Din satul Odriului, Ghelai, ghelai pân' colea [7] Ca să-mi dai o floricea, Și mi-o dă ... Din satul Odriului Rumeoară se făcea Și trei flori ea-și alegea, Și trei flori ea culegea, Ș-un fir de păr își smulgea Și cu firul le lega Ș-apoi tainic ea le da Unei roabe mândruliță Să le ducă la portiță. Voinicelul greu ofta, Perișorul săruta Și din gură cuvânta: ,,Tu, fată-a cadiului, Surioara crinului! Ghelai, ghelai pân colea Ca să-mi dai o floricea ...
Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei
... de noi: "să te uiți la ea bine". Timp de peste un sfert de ceas, nu făcui altceva ; nu cred să mai fi privit vreodată cu atâta stăruință și mai cercetător o femeie, ceea ce-mi fu cu putință fără să mă sfiesc, dânsa fiind ocupată numai de ceea ce avea în pahar și pe taler. Dar cu cât o priveam mai mult, vedeam la ea mai puțin. între două vârste, nici bătrână nici tânără, nici frumoasă nici urâtă, nici înaltă nici scundă ... și oase, și pe el - la masa aia chiar se așezau când veneau împreună - da, parcă l-am văzut așa cum era: îndesat și mărunt, cu gâtul scurt și capul rotund lăsat pe ceafă, la față plin, cu nas și ochi mici, cu mustăcioara cânepie, tunsă"... "Câțiva ani, cucoana Lina, așa o chiamă pe văduvă, a purtat o broșa cu fotografia lui, dar nu pe smalț; de hârtie, cu sticlă deasupra. Din ce în ce chipul a ieșit, până nu s-a mai deosebit de loc. Așa s-a ... Nicolau să se însoare ...
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... apuce, Și-nfrigurat se-ntoarce în fiecare seară În odăița scundă din strada solitară... ... Voi mă-ntrebați acuma, firește: cine-i oare Acest copil sălbatic, cu fruntea visătoare, Adus de mine-n versuri cu artă-așa subtilă, Că, zugrăvindu-l, însumi i-am suspinat de milă?... "O, l-am ghicit!" va spune drăguța domnișoară, Oftând și ea la rându ... suferință, Această arătare din vechile poeme, Ce nu cunoaște țară și nu cunoaște vreme, Acest erou romantic visat și zi, și noapte De brudnicele fete cu mințile necoapte... "Îl știu și eu! va zice băcanul cel simpatic. E vreun "împușcă-n lună", un tânăr ușuratic Ce scrie cărți cu versuri, — ei și?... ce-mi pasă mie, Că eu doar nu sunt membru de la Academie, Să stărui ca să-i deie vreun premiu ... mai de care!" Nu, scumpă domnișoară, nu chir Sotir, băietul De care este vorba nu face pe poetul, Și chiar de umple-adesea caiete-ntregi cu rime, Vă jur că până astăzi nu le-a citit la nime. E drept că trece strada cu ...
Dimitrie Bolintineanu - Movila lui Răzvan
... lui Răzvan Movila lui Răzvan de Dimitrie Bolintineanu Fiii de Moldova într-o zi s-adun Ș-ale țării rele astfel le expun — ,,Ungurii cu leșii se dispută iară Cine-a pune domnii în această țară. Fiii țării noastre încă n-au murit Ș-a lor ... să nu roșască de a sa rușine, Îcă-o să-mi aleagă pe tirani mai bine! Însuși noi acuma domnul să numim Și cu arma-n mână ca bravi să murim! Astfel strigă țara suspinând sub silă Și alege-ndată domnu-i pre Movilă. Apoi către unguri domnul a ... vă aruncați Masca creștinească ce pe frunți purtați, Căci creștini în vorbe, faptele vi-s rele... Hearele păgâne nu-s atât de grele! Ne siliți cu turcii armele s-unim Și poloni, și unguri să vă nimicim!" Cu oștiri de țară domnul a plecat Ș-a-ntâlnit pe unguri la Areni la sat. Domnul îngenuche, face rugăciune, Apoi dă ...
Ion Luca Caragiale - Ion Prostul
... 1893) reprodusă de Caragiale în Calendarul Moftului Român pe 1902, pag. 51 și în Moftul Român seria II (4 Noiembrie 1901) sub titlul Vistavoiul și cu iscălitura Ion. Era pe vremea când purtau Cocoanele niște turnuri Ș-un malacof piramidal Și alte multe umpluturi... Ion Ciornei, un țopârlan, Un românaș de ... Ion putea fi orișice, Mă rog, și doică-ar fi putut; Dar moașa casii l-a aflat Că are laptele bătut. Așa, Ion cu colonelul Lucra-ntr-o seară la grăpat. Când iată doamna înfoiată Sus în balcon s-a arătat. Ion numaidecât se-ntoarse Si se ... cel de sus. Don'Colonelul îl întreabă: - Ce te-ai holbat așa, țigane? - Mă mir, trăiți, don'Colonel, Mă mir de ce văz la cocoane; Cu malacofu-așa umflat Cum poți s-o pupi? că nu se poate Nici să te-apropii. - Măi ce prost! Țigan! când vreau s-o pup ...
Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)
... de colibe  risipite ca cuiburi mari în dosul stâncelor. Mai în avanscenă, turnul vechi și negru a bisericei satului. Biserica de lemn, cu ferestre mari cu zăbrele, cu muri parte risipiți, cu acoperământ de șindrile negre și mucezite. Asupra întregului plan se revarsă o galbenă lumină de lună. Avanscena o cuprinde de-a curmezișul un ... ei admiră toate ce le-aduce pieire? Omoară fericirea unui popor întreg, Liniștea unui secol și ești numit erou. Beată de bucurie mulțimea te primește, Cu lauri te-ncunună... O gintă ce se-nalță Pe spatele altora e mare  și cu cât Mai mult se ține-n locu-i prin rău și prin asprime, Cu-atâta e mai mare. Dreptate-universală E-aceea ce-o urăște puterea brută. Peste Tărie nu decide nimic. La bine ne-i putea S-aduci ... colț în orice cuget, În oricare voință, în orice faptă mare. Invidia de pildă e mam-egalității, Și îngrădirea contra răutății reciproce Dreptate se numește. Cu cât mai răi sunt civii Cu-atât e mai perfectă dreptatea. Fiți răi și veți străbate La țintă-oricât de mare, numai prin răutate! Fiți răi! și-urmați principiul ce lumea ...