Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FAȚĂ DE

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 1030 pentru FAȚĂ DE.

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

... însoare cu Elena Zaharescu, fuseseră acele case, la cari cred că, în felul pisicesc, ținea mai mult decât la stăpâna lor, le da tot soiul de îngrijiri, nu se ducea nici nu se întorcea fără să se oprească să le mai arunce o privire. în afară de ceasurile de slujbă - era un harnic și priceput slujbaș - nu se mișca de acasă, unde găsea totdeauna ceva de meremetisit, de văpsit, de șters, de lustruit. Duminica și sărbătorile venea la bererie cu nevastă-sa, căreia îi plăceau crenvirștii și berea, iar seara nu ieșea, se culca devreme; vara numai ... de curte rupt dela chiriaș, îi plăcea să întârzie cu țigara și cu un păhărel de poșircă, la lumina chioară a unui felinar de masă, în mirosul cotețelor și privaților dela vecini. Și tot vara, potrivindu-se obșteștei dobitocii bucureștene de a se lipsi fiecare de rostul și binele de acasă pentru a merge să se strâmtoreze, să mucegăiască ori să degere pe scump la vreo sălbăticie de munte sau de băi, Gogu Nicolau mergea să-și petreacă luna ...

 

Mihai Eminescu - Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!

... te-nchini la soare ș-ai adorat scânteia ­ Eu caut pe-nțeleptul cel mai nebun ­ arate-mi O singură femeie lipsită ce-i de patemi Și eu... eu îl voi crede, în stare tot să cred: ­ Numai a ei făptură de înger dac-o văd ­ Că niciodată buza n-atinse-o altă buză, Că niciodată-urechea de-amor nu vru s-auză, Că niciodată ochii-i n-opri c-un blând repaos Pe-o față bărbătească... că ea nu s-a adaos În gându-i sau cu fapta în rândul altei vieți... Le cred, le cred pe toate ... minte strigam: unde ești, mamă? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau râu Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu; Nu știam ce-i de mine și cum pot să rămân În lume-atât de singur și-atâta de străin, Și inima-mi se strânse și viața-mi sta în gât ­ Dar ca de-a ta iubire tot nu am plâns atât. O, demone! viața-mi și sufletu-mi de vrei, De ce mai stai pe gânduri, de

 

Dimitrie Bolintineanu - Sora Ana

... Dimitrie Bolintineanu - Sora Ana Sora Ana de Dimitrie Bolintineanu De când a ucis prin știre P-acel bun Cantacuzin, Doamna Ghica-n monastire Se ascunde cu-al ei chin. — ,,Soră Ană, Anioară ... o poate supăra. Chipul tău e rupt din soare; Sânul tau din criniori, Păru-ți din a serii boare; Buzele-ți din foc de zori. Ochii i-ai răpit din mare, Sufletu-ți e smuls din vânt; De la flori a ta suflare; Gându-ți de la duhul sfânt!" Sora nu dă ascultare Vorbelor ce i s-a zis, Înaintea doamnei pare Ca un fraged, dulce vis. — ,,Spuneți ... nu se veștejească Fața mea ca-ntr-un mormânt; Până să se dovedească Că nevinovată sânt! Eu sunt tânără, le spune, Traiul mi-e atât de drag! Loc puțin eu țiu în lume, Rău puțin eu pot să fac." — ,,Nu se poate, copiliță! Doamna astfel a voit. Tacă ...

 

Mihai Eminescu - Amorul unei marmure

... Mihai Eminescu - Amorul unei marmure Amorul unei marmure de Mihai Eminescu Oștirile-i alungă în spaimă înghețată, Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian, Cum stîncelor aruncă durerea-i înspumată         Gemîndul uragan. De ce nu sunt un rege să sfarm cu-a mea durere, De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu, Să fac să rump-o lume ce sfîșie-n tăcere         Zdrobit sufletul meu. Un leu pustiei rage turbarea lui fugindă, Un ... surîsului tău lin, Nimic decît o rază din fața ta senină,         Din ochiul tău senin. Și te iubesc, copilă, cum repedea junie Iubește-n ochi de flacări al zilelor noroc, Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie         Un ocean de foc. Din ochi de-ar soarbe geniu slăbita mea privire, De-ar tremura la sînu-mi gingașul tău mijloc, Ai pune pe-a mea frunte în vise de mărire         Un diadem de foc. Și-aș pune soarta lumii pe buza-ți purpurie, Aș pune lege lumii rîzîndul tău delir, Aș face al tău zîmbet un secol de ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

... acele ce astăzi se întâmplă în Asia nu se poate imputa decât numai și numai politicii greșite și condamnabile a guvernului liberal cârmuit de Gladstone. Pe de o parte guvernul acela nu voia să admită cum că ar fi fost ceva de temut din partea Rusiei; de altă parte respingea orice propunere de alianță cu emirul, cum și orice făgăduință de ajutor la întâmplare să-l atace Rușii. Guvernul liberal Gladstone a crezut de cuviință că nu-i nevoie nici vreme să se mai ocupe cu aceste chestiuni, și rezervându-și dreptul de amestec, a amânat cercetarea lucrului pe o altă dată nehotărâtă. Emirul atunci, văzându-se părăsit de Engleji, aliații lui firești, a trebuit să cedeze de frică sau prin amăgirea intrigilor rusești. Deosebirea temeinică între guvernul liberal și cel conservator, acum la putere, în Anglia, este că cel dintâi, cu totul ... decât pregătirea neapărată a unei lupte uriașe în Asia. Și astfel guvernul conservator a schimbat pe dată politica urmată până atunci față cu emirul din Cabul, oferindu-i o alianță ofensivă, cerută odinioară de către Emir și refuzată de ...

 

Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților

... STIH [PENTRU PREACUVIOSUL LAZĂR ZUGRAVUL] Lazar astăz, Doamne,-n șaruri nu te scrie, Ce te vede fără șar în față vie. * STIH [PENTRU SFINȚII 150 DE OSTAȘI, UCIȘI PRIN SABIE] Voinici cinzăci și o sută le dă Hristos leafă, Că sufletești călcară pizmaș după ceafă. * STIH [PENTRU FEMEIA ȘI FIICA EPARHULUI ... ACHEPSIMAS, UCIȘI PRIN FOC] De-asemenea dar Hristos lui Achepsima Și lui Isidor prin foc ce le-au dat stima. STIH [PENTRU SFÂNTUL AMUN, EPISCOP DE NITRIA] De svântul Amun NitrĂ­a-i neuitată, Că i-i de dvorbă, ca un sufletesc tată. * STIH [PENTRU SFINȚII MUCENICI GAIAN Șl GAIE] În foc aruncaț, cu Gaie-mpreună, Luă Gaian de la Hristos cunună. * STIH [PENTRU CEI 300 DE MUCENICI DIN AFRICA, UCIȘI PRIN SABIE] O, Troiță Svântă, priimește-ntr-a ta slavă Suta-ntreită de svinț fără zăbavă. * STIH [PENTRU PREACUVIOSUL IGNATIE] Încărcat te-ai dus de fapturi credincioase, De la deșarta lume, părinte cuvioase. STIHURI [PENTRU SFINȚII MUCENICI PRISC, MARTIN ȘI NICOLAE] Mort cu foamea, Prisc, de pita țărănească, Hristos îl hrănește cu pâine-ngerească. Martin, demicat de

 

Gheorghe Asachi - Laura (lieti fiori...)

... Gheorghe Asachi - Laura (lieti fiori...) Laura de Gheorghe Asachi Imitație dupre Petrarca (Lieti fiori...) Ferice flori și ierburi tinerele, Ce primblând vă-atinge multe oare Pasul cel lin frumoasei doamne mele, În ... răcoare. Limpede apă, dintre munți născută, Ce ochii uzi și blânde a sale fețe, Care cu a lor grație te-mprumută, De voi ferice despre-a ei frumˇsețe! Nu-i stâncă ce diuoasă amu făcută De

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

... Naintea nĂ©grii mării-sale Sătanei ce cu multă pofală Stăpânește-a tartarului vale, Rădicând ia sprinceana sumeață, Zisă-amenițând celĂ¹i în față: ,,Sătano, de nu mi-ai fi părinte Și de n-aș fi-întii născută ție (Când căzuși din ceriu, dacă ții minte, Mă-avu cu tine-oarba Zavistie!), [5] Necăutând că-aceasta-i a ... Ș'am fi sâliți s-oștim și noi doară, Apărându-ne iubita țară. Dar' ș-atunci n-ar hi cu cale Să ne temem fără de măsură, Căci nici noi suntem nește dârdale [16] Sau ha dă pă-urmă lăpădătură, Ca să nu cutezăm a sta-în față Măcar cu ce feliu de-oaste-îndrăzneață." Goleman era să măi înceapă A grăire, și de-abea cât zisă: ,,Toate-aheste nu plătesc o ceapă!..." Când Satana care-aci sosisă Desbrăcând negura-întunecată, În chip de corb la țigani s-arată. Și vrând să le facă-o nătărie, Zbură-în giur, pe deasupră-le, roată, Câteva ori, ca ș-o ciocârlie ... l pogni cu săgeată-arsă Tocma-într-a capului găvălie, Cât corbul căzu mort, iar' Sătana Fugi zberând ș-astupându-și rana. [17] De-această-arătare minunată, La toată-adunarea căzu greață. Toți să mira cu gura căscată Și

 

Vasile Alecsandri - Badiul

... Dar pe Badiul nu-l slăbeau! Badiul încă mai zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! Cu ochi mari de puică-aleasă, Mergi degrabă în cea casă; Pune față la ghileală, Buze moi la rumeneală Și sprâncene la cerneală; [6] Apoi vină-aice-n casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" Mândra cât ... Auziți voi parele Cum mănâncă oasele? Auziți voi mamele Cum își plâng păcatele?..." ↑ Această baladă se cântă pe o arie cam serbească, cu trăgănituri de glas orientale, și lăutarii adaugă la sfârșitul ariei un soi de suspin pe cuvintele turcești Brui aman, aman! ↑ Turcii dau numirea de frânci la toate popoarele îmbrăcate cu haine europene, și fiindcă ei au avut multe războaie cu ungurii și cu nemții, poate că versul de sus face aluzie la unul din acele măceluri crâncene ce au roșit cu sânge de atâtea ori malurile Dunării. Punem înainte această presupunere, fiindcă caracterul mai modern al baladei Badiului nu ne îngăduie a o crede de pe timpul cumplitei desfaceri a francilor sub zidurile Nicopolei. ↑ Înainte de războiul rușilor cu Turcia, la 1828, orașul Brăila, întărit cu ziduri, era ocupat ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima)

... prinț sau abate, Forță ori lege, Brama, papa ori țarul, El nu se schimbă, aceeași laborare, Tot proletar, tot puns, tot bând amarul. După secoli de sânge, lăcrimare, După varii și multele turmente, În toți membrii, în corpul său cel mare, Uns împărat de ambe testamente, Verb-suveran în fine se proclamă, Jude-ndolat de lacrimi și lamente, Mântuitor ce morți la viață cheamă, Ce surzii face surzi să nu mai fie, Ce repentirea răilor recheamă Și-n care orbii ... regii, stirpea păcătoasă; Cad porți d-aramă, rupt e jurământul! Verde se nalță valea lăcrimoasă; Apocaliptica, Sânta Cetate A lumii nouă splende radioasă De speranță, d-amor, de libertate; Încinge muri ne-nvinși de adamante, Se coroană de turre nestemate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce. Rubin, safir, smarald, iacint, brillante Țin unghiuri, fundament ce le produce. Râul vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arbori fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonie aure suspină, Sacrele voi inspiră și dorințe; Flori amarante câmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide cresc și vergini se ... ...

 

Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă

... ei cel galben ca aurul cel mai frumos cădea pe sânii ei albi și rotunzi, — și din ochii ei albaștri și mari curgeau șiroaie de mărgăritare apoase pe o față mai albă ca argintul crinului. Lungi cearcăne vinete se trăgeau împrejurul ochilor, și vine albastre se trăgeau pe fața ei albă ca o marmură vie ... haine de păstor, cămeșă de borangic, țesută în lacrimile mamei sale, mândră pălărie cu flori, cu cordele și cu mărgele rupte de la gâturile fetelor de-mpărați, își puse-n brâul verde un fluier de doine și altul de hore, și, când era soarele de două sulițe pe cer, a plecat în lumea largă și-n toiul lui de voinic. Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca ... butii cu apă, iar pe prispă torcea o fată frumoasă. Haina ei albă și lungă părea un nor de raze și umbre, iar părul ei de aur era împletit în cozi lăsate pe spate, pe când o cunună ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>