Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

... în codru, nime nu s-au mai văzut, Și atunci oftând bătrânul, jos pe pământ au căzut, Zicând: "Te-ai dus, dragul tatei! Deci Domnul -ți  deie bine, Și te povățuiască ca pe un copil străin; Și amarul vieții mele cât voi fi eu făr’ de tine, Ție dulce se facă și -ți meargă tot în plin; O, Doamne, a mele zile te rog i le dă tot lui, Ca nu trăiesc pe lume dacă el cu mine nu-i. Și dacă vreodinioară va avea ca mai vie Romanaș flăcăul tatei, lovindu-l de mine dor, Apoi mai trăiesc încă, mila Domnului fie, Ca -l văd încă o țâră și la pieptul lui mor"... Acest fel grăind bătrânul, cu inima la pământ Zace și ochii săi lacrimi ca pâraiele vărsând, Pân’ ce a lui seminție leșinat ... munte faimosul oraș vază, Că ș-au lăsat părinți, rude și că se află străin. Și apoi zice: "Dă-mi voie în curtea ta servesc, -ți fiu sclav, ...

 

Mihai Eminescu - Iconostas și Fragmentarium

... bătu încet. Un bătrân cu barba sură și lungă apăru în prag. Erau Ruben și Levy. ― Le-ai adus, zise el încet, și ce face Hagar a mea, ginere? zise el încet, Hagar cea frumoasă! ― Hagar? Mă numești ginere și-ntrebi ce face Hagar? întrebă cel tânăr oțărât. ― Și de ce nu, ginere? Pentru c-am vândut pe Hagar creștinului? Ți-oi plăti pentru c-am vândut ... N-aș fi fost supărat. Eu sunt un evreu sărac și mi-era dragă... Ce-mi pasă mie că ea câștigă bani și altfel, numai fie și a mea... mi-o [fi] vândut pe jumătate preț, ca o haină veche, aș fi cumpărat-o napoi... De ce s-o închidă... ― Pentru că-i ... ea-n pustiu și mă va fi blăstemând, căci eu am jertfit-o pe Hagar a mea ca Iepth sin Gibud... Dar taci... tăcem, zise bătrânul netezindu-și barba, -mpărțim aurul ce mi l-a dat creștinul, treizeci galbeni venetici, -i împărțim ca rude de sânge. El își ridică poala caftanului și scoase o pungă veche de piele, o puse pe masă, trase un scaun ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Copăcenii

... spre fiii-ți plini de frumusețe? Le lăsași tu capul cel încununat. Ei ți-au smuls cununa, la străini a dat. Îi lăsași joace cu-armele sublime Ș-ai tăi fii le dară hordelor străine. Plângi, ș-ascunde plânsul, nu dezvelești Rușinoasa faptă celor ce iubești. II Intră prin Moldova mii de turci, tătari, Domnul cu muntenii și făloși maghiari. Domnul României scrie lui ... bravă, Ci scoatem domnul cel nelegiuit Ce-naintea Porții s-a disprețuit. Vin'de te închină domnului ce vine, Cărui toată țara -i dorească bine." III Falnicul Dumbravă pe boieri chema Și citind scrisoarea le vorbește-așa — ,,Iată-acum cu totul țara sub sclavie! Dar ce ... varsă raze lin. Dar sub cort, la masă, cei mai mari s-adună... Muzicile joacă, cupele răsună. Acolo se vede pentru prima ori Domni români -nchine pentru-apăsători, Căci din timpu-acela suflete-njosite Apăreau pe tronul țării strălucite. Oastea lui Dumbravă peste câmp senin Vine către corturi... Ambii domni ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... s-a tăiat în spini" este qeistreich, desigur. Și care animare poetică nu e geistreich? Așa, orice poezie, care nu copiază, e geistreich. Ca găsești: Amurg. Dama cu camelii a scuipat sânge. Toamna. Câmpuri verzi, luminoase, așa cum descriu literații primăvara. Opalul. Lapte stricat. trebuie dispui de aptitudini ce, la un loc, se numesc, convenabil, spirit. Poetul însă ar fi vrut scrie cu miresme de culori. Dar culori și miruri se prefăceau în cuvinte negre, la fel cu toate civintele. Și întreba pe Cel-ce-toate ... Dar nu e toată scăparea. Muzica suie tot mai sus, geometria gândului rămâne în urmă, ciudată ca râpile oarecum simetrice pe o planetă moartă... Trebuie vie spiritul. Astfel: Avuzul. Copilul bolnav face gargară, scornind din boala lui o jucărie nouă. Schemă spirituală a unui poem care s-ar putea fie extrem de geistreich, și de loc nu supere pe nici un om de bine. Se mai poate bănui și așa: că acea iritare, căreia mai ales trebuie -i fie simțitor un om ce vede atât de mult și ascuțit, îl aduce pe Maniu ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... zice d-sa; cei doi termeni nu se opun radical unul altuia. Pe mine, cuvântul creație mă mulțumește cu deosebire, fiindcă obișnuit analiștii nu izbutesc justifice pretenția lor de a imagina figuri în stare concureze registrele stării civile. Dl Ibrăileanu însuși spune categoric acest adevăr capital pentru interpretarea și clasarea operelor literare: creația e superioară analizei. Artă literară fără ... Mayran sunt încercări de invenție literară complet nereușite, scheme fără justificare interioară. Locul analistului este în aforism, în portret moral abstract, în eseu psihologic. Diletantul face, în mod firesc și fatal, autobiografie, dezvoltă mahalagisme avantajoase despre sufletul lui face adică, de bine de rău, analiză. Aici, cu deosebire, devine prețios cuvântul creație, așa cum l-a îtrebuințat dl Ibrăileanu: el arată în ... și diletantul literar. E de folos, cred, amintim că psihologizarea are și o cotă socială interesantă: se consideră semn de distincție și de modernitate analizezi stări sufletești și, mai cu seamă, te analizezi. De aceea, în judecata vulgară, psihologia e socotită ca o superioritate literară absolută. Din exemplele și discuțiile dlui Ibrăileanu reiese o critică solidă ... ușoară mirare, socotindu-le puerile și bizare. Proust întrebuințează reminiscențe și asociații mărunte și ciudate; omul comun, matur și practic, simte un fel de jenă ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei

... în ceruri vadă-a mea iubire! Tu, singura-mi dorință, tu, dulcele meu mire! Pleca-voi, ah! pleca-voi, luând urmele tale, te-ntâlnesc ferice, te culeg în cale, fii al meu și numai al meu, o! mândre soare, nu mai plâng de moarte când tu săruți o floare, Căci te urăsc atunce... cu dragoste și dor, Și văd că de-acea ură duioasă ... de străluciri, Cu poarta de rubinuri și stâlpii de safiri? Acolo-mpărățește frumos ursitul meu, Acolo-mi zboară gândul, acolo eu mă vreu! Dar cum fac, vai mie!... ah! calul meu nu poate calce și pământul, și mările -noate! Stăpână! zice Graur, ce nu pot eu pe lume O poate al meu frate, născut pe-a mării spume. Cum zice, cum ... soare ferice născătoare Trăiește-n luminoasă și magică splendoare, Dar tristă și orbită de vecinica-i lucire, Și-i este scris de soartă atunci numai vadă Când fiul ei în cursă ar fi expus cadă. Sărmana-ncet aude sunând pasuri străine, Tresare și întreabă: Ce om, ce fiară, cine A îndrăznit ...

 

Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel

... are Și eu sunt Șoiman Burcel, Puișor de voinicel!" ,, trăiești dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună seamă Cum de te-ai păcătuit te-apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare, Tocma-n timp de închinare?" [3] ,,Doamne, pun mâna la piept Și mă jur -ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic armăsar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam ... sabie păgână: Dar n-a căzut numai ea, A căzut și mâna mea Cu păgânu-alăturea!... De-atunci n-am ce fac C-am ajuns un biet sărac, Nici n-am casă, nici n-am plug, Nici juncani ca -i înjug! Toată vara m-am rugat De bogații cei din sat -mi dea plugul ca ar... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei, La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei, Și c ... un plug cu șase boi Și mergi bogat de la noi. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i te-așezi, Ca stejar ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

... lui Werther se urmează-n pieptu-i toate, Deși nu ca el eroic vrea cucoșul s-ucidă; El iubește ­ ea socoate cum portița -i deschidă, Dar rușinea-i virginală de la scopu-i o abate. ,,Nu, nu! Ca din întâmplare, ca dincolo rătăcită, mă afle cumva noaptea și -mi caute chichiță." Și când luna împle noaptea, trist, ea urcă o căpiță, Sare gardul și timidă lin pășește îndrăgită... Rămâneți cu bine toate a ... tot îmi spun de o comoară De păzit grea, ce odată trebuie s-o pierzi în viață." Dar deodată el s-arată ­ rușinoasă vrea zboare, El aleargă după dânsa ­ cum ar vrea și cum n-ar vrea; Cum îi place se lase prinsă. Sub aripa-i grea, Ea se simte fericită, deși-afectă supărare. ­ Vrei fugi?, suspină dânsul, mă urăști atât de tare? ­ Te urăsc! surâde dânsa cu-inocentă șireție, Cum nu te-urăsc, tirane, când tu vrei -mi faci rău mie? El jură că nu și cere botișor de împăcare. Cum nu-i dea? Poate dânsa ...

 

Constantin Negruzzi - Flora română

... gangurii se scaldă. Acest clepsydru ține două oare, de aceea nu-mi permit luxul de faire jouer les eaux decât când văd că băltița va sece, sau când vreun oaspe îmi face onoare a-mi vizita grădina. Parterul meu e semănat cu chir agropyron, neghină lolium perenne și trifoi. Neghina, atât de uricioasă în grâu ... și le-am dus în grădinuța mea, unde le pregătisem un așternut de mușchi, dar eram îngrijit gândind la bietele mele flori plebee, cum o se simtă de umilite, când vor priimi vizita acestor aristocrate atât de delicate și atât de bogat îmbrăcate; și apoi drept vă spun, doamna mea, gândeam și la mine, ce o mă știu eu face când va veni tristul timp ca ele se vestejească; oare atunci a mele îmi vor mai plăcea?... Toate aceste reflecțiuni puțin măgulitoare pentru mine și florile mele, nu m-au ... numai gelozia lor pentru că nu sunt și ele așa de elegante. Le-aș vedea eu când stăpânul nostru le-ar pune la închisoare cum face d-na Florineasca, ce ar mai zice. Astelalte sărmanele, cum n-o ...

 

Dimitrie Anghel - Fluturul morții

... în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui ... a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca vie iarăși tainic cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ramuri, s-a aprins în fundul grădinii, ca un lampion fantastic ... lăsă cartea din mînă și privi trist, gîndindu-se că poate în curînd va trebui plece aiurea, și colecțiile lui se vor risipi fără -și fi putut isprăvi lucrarea de atîția ani începută. O slăbiciune îl cuprinse, și cum se gîndea așa, la veșnicile transformări ale naturii, deodată, un ... cine știe ce forță oarbă, căci hrană pentru el e pretutindeni și culcușurile, gata așternute de Dumnezeu. Uimiți priviră copiii, și glugile verzi se ridicară ...

 

George Coșbuc - Un pipăruș modern

... aici e locul Pustiu și numai pipirig — Și zău, p-aici așa-i de frig, Cât creapă-n trei și-n opt cojocul, Se face bradul tot covrig Și-ngheață flacăra și focul! Dar el, Achim, avu norocul! scape teafăr,dezghețat; Din întâmplare și-a luat De-acasă cremene și iască: Și, ca țiganul, dragii mei, Scăpa de ger, având scânteiâ ... dar fii drac, -mi spui vro glumă și vro snoavă Că snoavele de tot îmi plac! Primești? De cumva nu te-oi duce, n-am noroc de sfânta cruce! Dar și tu— știi! Tu spui, eu tac“. Achim, plăcându-i târguiala, Tușește-o dată, lung și greu ... a spune de Păcală, Cum face nebunii mereu, Și pune coarne unui mire; A spus de când s-au jeluit, Țiganii la metropolit, -și facă și ei mănăstire; A spus cum lingurar Archire Fura prescură de la schit: Așa spunea de lung și jelnic, Ca popa ... blăstămat! De-amar de vremuri tot fac planul, În ce mod aș putea vârâ O zi-ntre zile: cu o zi Mai lung de-acum fie anul, Încît, pe calculi noi și buni,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>