Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru GATA SĂ

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 452 pentru GATA SĂ.

Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam

... trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul te întreb mă îngăduiește, Ce fel fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare -i spun și -i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu călătoresc; Întreabă pe graf Lucescu, și el îți va spune ție Cum are fie; Și ce mă superi pe mine? Știi că am dorit -ți cer toate, așadar, cer de la tine fie careta nouă Într-o oară, sau mult două. Bărbatul Acum n-am bani. Cucoana Mie pre puțin îmi pasă, Cer caretă englezească, purcezi, du ... Cucoana Dar, mă rog, a dumitale? Boierul Cu dumneata la un loc. Cucoana Alei, zău, ce dobitoc! O, ciel! și cum se poate sufăr aceste toate! Îți spun drept că ești neghiob, deși ești cu boierie, Și-ți hotărăsc în sfârșit traiul nostru cum fie. Dacă soarta mea cea rea, și cea cu totul nedreaptă, Au voit ne vedem ochi la ochi câteodată, Apoi ca ne vedem, Osebite odăi ...

 

Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure

... sabia din teacă Și salută-n două labe. Vin cu toții, mic și mare, Și purtînd la coifuri mîna, Stau la front în nemișcare, Așteptînd treacă Zîna. Zîna trece plutitoare În lumina albăstrie, Legănîndu-și pe izvoare Scurta ei călătorie. Și cum trece și se duce Ca o stea pe ... din opincă Și se-nchină la neveste. Măriuța , bibilica, Se spășește de rușine: I-a-nlemnit gurița frica Și-a uitat se închine; Gînditoarea dadă Uță Stă c-o labă sub bărbie, Scrisă-n chip de pisicuță Gata de călugărie; Magdalina , găinușa, Numai-n horbotă de pene, Își mlădie-n voaluri gușa Tremurînd ușor din gene. Doamna Clara lui Kir Vulpe Din olacu ... veche, lume nouă, Totu-i viers, parfum și floare; Dintr-o picură de rouă Soarbe o privighetoare. Pune-n scorburi vîntul strună Doina-n ea se alinte; Cîntă tot, văzduhul sună Hramul învierii sfinte. Lună, tu, ce ieși din vremuri Și plutești peste abisuri, Cum de luminezi și tremuri Fața ...

 

Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit

... pământ, a-nceput curgă din fundul coșului ca dintr-o stropitoare ciuruită: se spărseseră sticlele și acum se scurgea rămășița vinului. Ce facă? La mușteriu, cu cioburi de sticlă nu putea merge. fugă? Unde se ducă? se-ntoarcă la prăvălie!... N-are -l omoare doar. De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău... Dar... - Unde ai căzut, ticălosule ... ce? a-ntrebat bunica încruntată de cine știe ce urât gând i-o fi fulgerat prin mintea ei veche. - ...Pentru-că... nu mai vreau stau. - Nu-ți dă de mâncare? - Ba da. - Muncești prea mult? - Mult... dar... nu mult. - Te bate? Băiatul dete din cap ș-ncepu plângă. A vrut bunica -l mustre, -l îndemne la supunere - ba, că așa bate stăpânul, -nvețe băieții minte; ba, că trebuie aibă copilul răbdare dacă e la stăpân: că dacă n-a vrut -nvețe carte și nici la stăpân nu vrea stea, atunci ce-o se facă el? s-ajungă vagabond, ori pungaș, ori

 

Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei

... că mie îmi vorbeau, căci nu mai încetau de a tot zice: "cine m-o mânca, rămâne grea". Eu n-am mai putut mă opresc. Mă întinz peste ceilalți pomișori, iau un merișor d-alea, îl bag în gură -l mănânc, dară, când mă întorc, dau într-un ghimpe. Așa de m-a săgetat pustiul de ghimpe, încât am țipat și m-am deșteptat. - Frumos vis ... frumoasă. Împăratul și împărăteasa se uita la dânsa ca la soare. După ce mai crescu, se văzu că fata este isteață și cuminte. Îi plăcea iasă pe câmp se joace, adune floricele, alerge după fluturei și se scalde în pârâiașul ce curgea pe la spatele grădinei împărătești și care era limpede ca lacrima. Dădaca băgase de seamă că fetei, pe lângă ... îi ziseră: - Atâți fii de domni și de împărați au fost și nimeni n-au putut ghici semnele fetei împăratului, și tocmai dumneata, prietene, o te găsești mai firoscos? - Omul este dator -și cerce norocul o dată, de două, mult de trei ori, zise ciobanul, și acela care face așa este om cu minte. Cel ce însă ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V

... se văd! A, ce caricătură! Ce lucru minunat! De unde oare? Cine-i? Și unde se mai duce? — Dă-mi voie, frățioare, te întreb ce cauți Pe locurile-aceste? Îmi pari a fi străin? De pot -ți fac vro slujbă, mă rog -mi poruncești. SATIR: Lipsește, piei din ochi-mi! Nu-mi trebui a ta slujbă. Ești om: Destul atâta. Această amăgire La voi nu ... scoase din răbdare. PERIERG: Apoi putut-ai oare în vreme așa scurtă împlinești porunca ciudatului stăpân? Științi de-ajuns cules-ai -i spui, -l veselești? Căci mie mi se pare că sute de ani trebui poți pre om cunoaște; atâte sunt de multe Năravuri, caractere și patimile lui. SATIR: Pre voi a vă pătrunde nici gând nu am ... mulțumit; -mi spui însă de unde ș-anume cine ești? — Eu, răspunsei, loc caut, deci, dacă-ți plac sunt gata Cu inimă curată fiu la tine slugă. Ca bunii săi și tata vindea în târg piper Și căpătase nume de neguțitor bogat, Fiind plăcut oricărui și-n stima ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

... se uită furios la mine, se înroși pănă-n vârful urechilor, dădu zică ceva și nu zise nimic. Când ajunserăm devale, stăturăm un minut ne gândim. . — Știi ce una, măi Grigoriță? zisei eu; tot mai este pănă-în sară; hai mergem încaltea și la Pângărați; mânem acolo peste noapte și, mâni pe la o vreme, suntem înapoi la Piatra. — mergem, da drept ți-oi spune, când mă gândesc dau ochii cu Stratonic, mai-mai că mi se taie pofta de Pângărați. — Am auzit și eu ce-i drept, că Stratonic, egumenul de ... un călugăr zgârcit și hursuz, dar, mai la urmă, ce avem noi cu zgârcenia, cu hursuzlucul și cu toată mutra lui popa Stratonic? Eu vrau văd Pângărații și-atâta tot. — Atunci mergem: da de l-om găsi pe Vavila m toane bune, apoi știi că trei zile nu ne mai urnim din Pângărați. — Da ce mâncare-i Vavila tău, măi Grigoriță? — Vavila-i cămărașul mânăstirii, el ... preajma noastră, iar bărbatul cârmaci și nevasta dălcăuș, înfipți parcă în plută pe picioare vânjoase, stăteau drept și neclintiți, cu mânile încleștate pe boldul cârmei, gata ...

 

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

... l-a dat gata după promisie în 24 de ore. (Aplauze unanime.) D. PREȘEDINTE , care a primit o depeșe: Domnilor, am vă fac o comunicare. Iată depeșa pe care o primesc de la Direcția generală a CER.: „Onor. Congres cooperativ român, loco, motivele ... și-l întoarce pe sus. Zgomot la culme. Strigăte: Ți-ai arătat arama!) D. LITTMANN , lampist, în mijlocul tumultului îl răsucește prin câteva cuvinte: Domnilor! ne luminăm! nu sunt un intrigant viu aici bag fitiluri, sa înflăcărez resentimentele. D. TASAIN , directorul Companiei gazului: Tăis ton bec, espece de fumiste! [5] (Zgomotul merge crescând. D. Littmann se retrage într ... bar.: Dar, domnule președinte!... TOATA SALA : La noapte! la noapte! (Tumult.) PREȘEDINTELE : Vă ridic cuvântul! DIRECTORUL Comp. bar., strigând puternic: A! care va zică vreți -mi astupați gura? foarte bine... Dv. vă... încuiați, ca zic așa, în ordinea dv. de zi, și apoi, de aci, nu mai vreți ... ieșiți! Rog se ia act de aceasta.Aceasta nu e... lucru curat! Vom protesta! vom umple... toate gazetele! (Zgomot mare.) REPREZENTANTUL Societății presei: A! asta ...

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... Petru È™i cu frate-său Costan. - Nu cutează nici unul; lasă c-oi cuteza eu, zise la urmă Petru. Vorba fu zisă; lucrul fu gata. Petru merse ca întrebe. - Oarbă-È›i fie mumă-ta! ce treabă ai tu de aceea?! îi zise împăratul mânios, È™i-i dete o palmă pe de ... că am aÈ™a trei feciori ca voi; iar celălalt plânge pentru că mă tem că voi nu veÈ›i fi în stare împărăÈ›iÈ›i în pace È™i apăraÈ›i È›ara de vecinii cei vicleni. Dacă-mi veÈ›i aduce însă apă de la fântâna Zânei Zorilor, ca mă spăl cu ea pe ochi, îmi vor râde amândoi ochii, căci voi È™ti că am feciori voinici, pe care mă pot răzema. AÈ ... împrejur pe lângă împărăÈ›ie era o prapastie adâncă È™i peste această prăpastie o singură punte. La puntea asta mai stătu Florea o dată: privească înapoi, apoi ia "ziua-bună" de la È›ară. Ferească Dumnezeu È™i pe sufletul păgân de aceea ce văzu Florea acum, când era ...

 

Dosoftei - Din alte scrieri

... este în deal la Gălata, Că este pentru oaspeț tot cu masa gata. Stăpânit-au Moldova domnul ce-i zic Iancul, Și cu nemulțămire i spune Veacul. Ștefan-vodă din Pătru, care mai sus scrie, Tinerel ș-au domnitu-ș mică bucurie, Că era țara stânsă de dese războaie Și ... prăvind cu dulceață, Cu ale ei odrasle, pre Hristos în față. Gheorghi Ștefan-vodă el încă nu-ș pierde Nedejdea de la Domnul, ce totuș -ncrede. Și pentru Ghica-vodă laudă zice, Că de-a rândul cu svinții trăiește-n ferice. Lui Ștefăniță-vodă Dumnezău -i facă Odihneală cu domnii de viață, -i placă. Cu a sa bună maică, cu Ecaterina, La Domnul din direapta -i fie odihna. Evstratie Dabijea scris este la viață trăiască cu svinții în rând, fără greață, Cu iubita sa hiìcă, cu doamna Maria, nu li mai stângă în veci bucuria. Și doamnă-sa Dahina încă vază La Dumnezău în casă cu dânș, -ncrează. Și Duca voievoda Dumnezău ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 6

... an II, nr. 62, 25 august 1891 Baraboi se ia de gînduri: Iarăși a rămas la os, Cîte s-a-ncercat facă, Toate i-au ieșit pe dos. "Bre, ce zodie-ncîlcită ! Cît n-am stat -i dau de rost? Unde n-am cătat norocul?... Numai popa doar n-am fost. Pedagog, sufleor la teatru, Jurnalist, birtaș, misit, Ba am fost ... pierd eu vremea, Toate astea s-au trecut. Pentru viitor e vorba vedem ce-i de făcut... Iat-un plan care-mi surîde: Am dau în țară zvon Că m-am hotărît, la toamnă, deschid un «pension» !" Baraboi convoacă-ndată Un consiliu de samsari, Îi convinge c-or fie Pentru toți gheșefturi mari; Fiecare, ca la teatru, Își ia rolul cuvenit: La-nceput sunt toți tovarăși... Planu-i foarte nemerit ! Sunt cinci ani ... Scrie șaptezeci din ei; Apoi cheamă bucătarul: "Mîni postesc acești mișei !..." Iar a doua zi, firește, Bucătaru-i pus la cale, La copii dea mîncare Într-ascuns... dar pe parale. Astfel mai pe toată ziua Șaptezeci de mușterii Își depun în "casa școlii" A lor mici ...

 

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile

... noi cu poruncă mare pre duhovnicul lui pre episcopul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoreț de la mănăstirea Dionisiului, de ni-au zis au fac paretisis de bună voia mea, și -mi las scaunul, es, au mă scoață măriia-sa cu sila și scrie la Țarigrad mă și catherisească. Pentru care lucru, mergând eu la curte marți seara și, vorbind în taină cu măriia-sa, i-am zis cum că mă ... tocma de atunce și -ț cer voe mă laș -i afurisesc de față pre cei ce le scornesc; dară n-au vrut mă lase unii. Iar de vei pohti măriia-ta ți le trimiț le cetești, vezi ce cinste îmi fac fiii miei cei sufletești și ce vorbesc pentru mine; ci zicând eu aceluia ce ți le-au spus, cum că ... toț oamenii și cum că toate le am însemnate capete și nevrând i le cetesc, că nici aveam vrĂ©me, nici îmi iaste drag le mai auz, au zis cătră măriia-ta t¨ ¦napˇlon. Dumnezeu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>