Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

George Coșbuc - Un pipăruș modern

... aici e locul Pustiu și numai pipirig — Și zău, p-aici așa-i de frig, Cât creapă-n trei și-n opt cojocul, Se face bradul tot covrig Și-ngheață flacăra și focul! Dar el, Achim, avu norocul! scape teafăr,dezghețat; Din întâmplare și-a luat De-acasă cremene și iască: Și, ca țiganul, dragii mei, Scăpa de ger, având scânteiâ ... dar fii drac, -mi spui vro glumă și vro snoavă Că snoavele de tot îmi plac! Primești? De cumva nu te-oi duce, n-am noroc de sfânta cruce! Dar și tu— știi! Tu spui, eu tac“. Achim, plăcându-i târguiala, Tușește-o dată, lung și greu ... a spune de Păcală, Cum face nebunii mereu, Și pune coarne unui mire; A spus de când s-au jeluit, Țiganii la metropolit, -și facă și ei mănăstire; A spus cum lingurar Archire Fura prescură de la schit: Așa spunea de lung și jelnic, Ca popa ... blăstămat! De-amar de vremuri tot fac planul, În ce mod aș putea vârâ O zi-ntre zile: cu o zi Mai lung de-acum fie anul, Încît, pe calculi noi și buni,

 

Cincinat Pavelescu - Zopira

... ascunde Osman-aga în serbare, Căci în ochii lui de vultur strălucește o scăpărare, Fulger repede, dar roșu ce trădează pe stăpân. Vrea sub sabie treacă vre un neam în răzvrătire? Vrea măcelul, focul, jalea le-ntindă peste tot, -nnoiască vechea vreme de-mpilări și pustiire? Moartea, sila, foamea, plânsul și a dinților scârșnire Vrea el fala i-o poarte din nepot în strănepot? Ori voiește, dimpotrivă, răpească vreo ghiaură. Vreo copilă, zână albă, ce simțirile îi fură? Poate nu mai e Zopira pentru el același vis? Și din nou se redeșteaptă ... el, ascuns în umbră, un zyfat șovăitor, De la tălpi până la creștet scuturat de-nfiorare, O privire turburată furișează peste mare, Ce-ar putea dea pe față pe mișel și trădător. Către fine e ospățul. Agă semn cu mâna face Și un sclav dispare iute închinându-se smerit. O copilă peste-o clipă se arată liniștit; E Zopira. Ca prin farmec vocea zgomotelor tace. În ... între dânșii m-a condus, M-au plătit cu pungi de aur servesc a lor izbândă, Hotărât-au mâine seară ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și paingănul

... Sumețul vultur de-aceste atunci mirându-se foarte: „O! Jupiter, au strigat, îți dau laudă, mărire! Cu cale de ai găsit, mie debilă zidire, -mi dai putere zbor acolo unde gândesc Și pe toți covârșesc, Și mă învrednicesc, Ca pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite ... nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum te-ai suit, Când nici o pasăre alta din câte sunt pe ... au îndrăznit? Iar tu, un vierme urât, Doar pe brânci de te-ai târât, Măcar că în locul tău eu așa n-aș fi făcut, mă înalț așa tare, de unde mai apoi vrând, mă scobor iar la vale în alt fel n-aș fi putut Decât cu grumazul frânt.â€� „Este drept ceea ce-ai spus, Paingănul ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul

... Sumețul vultur de-aceste atunci mirându-se foarte: „O! Jupiter, au strigat, îți dau laudă, mărire! Cu cale de ai găsit, mie debilă zidire, -mi dai putere zbor acolo unde gândesc Și pe toți covârșesc, Și mă învrednicesc, Ca pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite ... nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum te-ai suit, Când nici o pasăre alta din câte sunt pe ... au îndrăznit? Iar tu, un vierme urât, Doar pe brânci de te-ai târât, Măcar că în locul tău eu așa n-aș fi făcut, mă înalț așa tare, de unde mai apoi vrând, mă scobor iar la vale în alt fel n-aș fi putut Decât cu grumazul frânt.â€� „Este drept ceea ce-ai spus, Paingănul ...

 

Nicolae Gane - Duduca Bălașa

... moravurilor, ea citea numai cărți înțelepte, se închina cu evlavie în toate zilele, era rușinoasă peste măsură și nu suferea ca vorbe de deșertăciuni lumești înghimpe fecioreștile-i urechi. Cu astfel de deprinderi, cum era ea întovărășească zburdalnica păreche a însurățeilor prin sălbătăcia munților plini de furtuni, de dihănii și de oameni neciopliți? Trebuia sufere osteneli grele, -și moaie picioarele în păraie, prânzească ades la tulpina brazilor, pe care ea nu-i văzuse decât prefăcuți în mobile, și ce e mai mult trebuie sufere tot soiul de grobieni. Cu toate aceste, amintindu-și dătoria ce avea de-a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei, a ... O! niciodată! niciodată! ... strigă Alexandru plin de entuziasm. Aici e bine de trăit, între fragi și zmeură și între brazi cu miros de rășină; noaptea dormim pe saltea de mușchi, ziua vânăm, pescuim, plutărim și nici mai știm că sunt orașe în lume. Duduca Balașa clătina din cap c-un zâmbet de milă. — Capete înfierbântate, zise ea, ce v-ați ... ...

 

Mihai Eminescu - Traduceri și adaptări

... este amorul, deși dulce aparent. Un tiran, care nu varsă decât sânge inocent. * Pallas ­ în Lacedemon ­ văzu pe Venera armată: ­ Aide acum luptăm, judice Paride-acum. Venera însă răspunse: ­ Armată mă-nfrunți temerară? Eu, pe când te-am învins, știi cum că goală eram. * ­ Cum ... luxoasă? Natura mea, amicul meu, e ternă, serioasă. * Anii fug ­ cu ei viața ­ cu ea totul. Azi suntem, iară mâne cinis et umbra ; -ncununăm a plăcerilor dulci trecătoare        Cupă de aur. * Cine-a făcut din trestii mai întâi și-ntâi un fluier Și a ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... viața a tot ce există și se mișcă în natură. Este deci luxul favorabil pentru dezvoltarea și bogăția unui popor? Răspunsul ar trebui fie că atunci numai, când luxul este în proporție cu industria și productele ce le dă pământul țării. Luxul ar trebui aibă numai atâtea obiecte de prisos, câte poate întrebuința bogăția țării, a poporului în total și a omului îndeosebi. Trebuie ca ... ademenirii năvăli pe forum și pe străzile ce duc la Capitoliu, oprind în cale pe toți senatorii ce mergeau acolo ca deputați și cerând numaidecât li se întoarcă libertatea de a-și face cheful în toată voia. Deci părinții patriei, luând în privire revolta generală a mamelor patriei, găsiră de cuviință le intre în voie, neascultând de Caton care fulgera cu cuvântul de pe tribună. Vocea oratorului amuți, fulgerele se stinseră și sexul frumos ieși biruitor ... că i-au rămas numai trei milioane, s-a otrăvit de ciudă că nu-i vor ajunge bani pentru banchete ce el voia ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

... le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă bine, astâmpără-te cu codița! - te căsătorești și trăiești cu nevasta zece ani. Pe urmă te faci că mori; -ți lași acolo trupul, și te-ntorci -mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre ... și jumatate: bănuise ce-l aștepta, că iar o -i dea cine știe ce grea sarcină. Când a mai auzit că o aibă a face și cu femeie, a vârât coada-ntre picioare; încă n-o putea uita pe baba la care intrase slugărească trei ani... Îi dedese baba de lucru - -i îndrepteze un fir de păr creț: l-a tot muiat cu limba Aghiuță și l-a tras pân degete, zi ... zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi,

 

Ion Heliade Rădulescu - Margherita

... a dus. Pieptul mă apasă, Pacea-mi s-a răpus, Am pierdut vedere, Lacrimile-mi tac Și simțirea-mi piere, Nu știu ce fac! Fruntea n-o pot ține! Capul îmi e greu; Sânul de suspine Îmi arde mereu. Căci n-am ziuă bună!... Bunul m-a ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășilor mei

... mei Tovarășilor mei de Dimitrie Anghel Publicată în Literatura și arta română , 25 septembrie 1899 (sub titlul În grădină ). Atîtea flori și nu sînt două -mbrace la un fel vestminte... Cîți ochi frumoși nu-și pierd vederea în horbotă de-odăjdii sfinte, Și cîtă purpură și aur pentr-o hlamidă ... un grai pe lume și florile îl au și ele... Ce ochi nu se-ntrista alt'dată de jalea unei asfodele ? Și care gură poate face mărturisiri de-amor mai bine ? Leandru a trecut o mare ca ajungă pîn' la tine, O, Hero, vergină duioasă, și toate-aceste pentr-o floare... Ferice-i cine poate strînge mănunchiul de nemuritoare !   Plecați pe fața ... zvîrlind cu gestul Ofeliei Comoara florilor culese în cîmpul trist al nebuniei... Dar cine poate, învestminte-și gîndirile-n odăjdii sfinte, Ca florile de felurite -i fie-a graiului vestminte, Ș-adorm-apoi — căci mor imperii și cad cununele de aur: Eterne-n lumea asta-s numai ...

 

Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon

... trăiam mai bine, Supărări, urâtul îmi amără viața; Deci la bătrânețe m-am lăsat de toate, Și am zis: răsfățul e deșertăciune! Am căutat drumul afl-adevărul, Am vrut știu cursul ființelor toate, Dar este dat nouă ca aflăm cheia Misterului lumii pentru omenire? Când mințile noastre sunt părere numai, Și învățătura — o deșertăciune. De ce se dă nouă glorie, putere. Când ... nostru mulțumit nu este, Dacă el o dată se încredințază Că și desfătarea e deșertăciune. Nu puteam pricepe a mea mâhniciune, Și ca -nceteze, m-am dedat cu totul Miniștrilor curții mă măgulească; Dar laude, pompe, obosindu-mi gustul, Puteam simt, oare, vreo mulțumire, Când și lingușirea e deșertăciune? M-am silit aflu a omului fire, Am aflat, vai mie! Vai de a lui soartă! Inima lui plină de mârșave pofte, Și de ... înșeală, Deci iubind te-nvață a deziubi iarăși... Căci orișice patimi, feblețe, deprinderi Trebuiesc supuse omului cu minte, Ca numai nebunii lanțul lor -l poarte. Iertat este nouă căutăm chipuri Fericirii noastre, nefăcând rău, însă, Celui de aproape, și cu cumpătare ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>