Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MULTE
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 2018 pentru MULTE.
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... când încoace privește, Aici zărește O floricică frumoasă Și drăgăstoasă, Și văzând că nu-nflorește, Nici nu rodește, Nici locul nu-i priește Și mai mult se ferește, Ne-a trimis pe noi șase jerpani, Călări pe patru juncani Cu coamele-ncâlcite, Cu frâurile zugrăvite, Cu unghiile custurite Și ...
Alphonse de Lamartine - Poetul murind
... mea arpă de lacrimi fu stropită; Plânsoarea însă este o rouă fericită, Și inima e jună sub cerul seninos. Flaconul când se sparge miros mai mult răsfiră; Să nu calci în picioare balsamul, că respiră Și împrejur răspânde profum mai copios. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar timpul? Nu mai este. Dar gloria? Ce-mi pasă ... martor cerul, că eu în astă lume Cu râsul p-a mea buză am pronunțat ast nume, Invenție fatală delirului uman. Am stors mult astă vorbă, ș-aflatu-o-am tot vidă, Ș-am azvârlit-o-ncolo ca pe o scoarță-aridă, Ce buzele umane o tot resug în ... lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării negru și destructor abis. Arunc și eu un nume mai mult p-astă tempestă În voia întâmplării ferice ori funestă. Și-n ce-aș fi oar' mai mare? în ce mai glorios? Când lebăda s-avântă ... în secretul al umbrei ș-al tăcerii Se nalță câte-o rugă în arderea vegherii Și află o speranță aproape d-un mormânt. D-aci mult vede omul, și alma-n neputință Ia aripi și s-avântă spre cer cu ușurință. Când ai picioru-n groapă, puțin ești pe pământ. Sfărmați ...
Antim Ivireanul - Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703
... aceasta călcăm toate rĂ©lele, răbdăm cu îndrăzneală cĂ©le împrotivă, gonirile, ticăloșiile, năcazurile și moartea, asămănându-se celui ce bine s-au vestit și mult pătimașului mântuitoriu: pren mijlocul Evangheliei biruim pre iudei, rușinăm nebună înțelepciunea neînțelepților înțelepți ai lumii aceștiia; cu Evangheliia Pavel au smerit mândriia Romei și într ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... Persia aduce, Ce fată se mărită, ce tânăr se însoară, Care cui face curte, cine s-a gâlcevit, Cine în cărți aseară mai mult a câștigat, Cine-a venit, și care ieși din târg afară, Cui se născu prunc, cine s-a dus ... mai mare numai decât copila lui. Izvodul îți citește de zestrea care-i dă, Și toată garderoba pân-la un fir de ață. Nu-i mult de când băietul și-a pus la azbucoavna Ș-acum e de mirare cum poate sloveni. S-a apucat la țară ... pune, Plecându-și în jos ochii, grăind din vârful limbii Metaniile trage, pășește-ncetinel. Înfricoșatul nume al Domnului Hristos La toată vorba-l pune. Plecare mult-arată Să facă paraclise, și lumânări să ducă, Neîncetat fălește pe-aleșii credincioși Ce-a sfintelor locașe mărire o lățesc, Și ridicând biserici ... ca să vadă, s-asculte ale lui Mărețe întreprinderi, căci spre acest sfârșit, Aceste două simțuri avem de la natură. Clites disprețuiește deșertăciunea lumii Mai mult decât monahul ce lumea a lăsat; Viața își petrece de-a pururea voios. Umflat, la față buged, cu ochii roși și ...
Anton Pann - Cucul și privigatoarea
... grabnic botul Ș-îndată își dete votul, Zicind : -Eu drept vă voi spune, Cucul cîntă de minune ! El strigă cu răsunare Și glasu-i mai mult gust are. Săraca privigătoare ! Îi venea să se omoare Văzîndu-se defăimată Și de măgar rușinată. Dar însă ciobanul, care Să afla în ascultare, Stind ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie la străin, D-abia putând să mai respire, Mereu lovită de călăi— De ce te plângi c-a-ta peire Îți vine de la fii tăi? O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Trecut-au vagabunde gloate Prin ospătosul tău ogor, Și ți-au lăsat în urmă toate Gogoși de vierme rozător! Un venetic îți dă cu peatră, Îți dă un altul cu ciomag, Primiți la masă și la vatră În loc să zacă lângă prag! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Ei nu-ți sunt fii. Privește-i bine: Cunoaște-ți laptele din sân Și din năpârcele străine Alege puiul de român! Nu blăstăma victima frunză, Ci scutur-o de negrii gâzi: În foi să nu se mai ascunză Cumplita ...
Cincinat Pavelescu - O epigramă
... nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu, Când a sfârșit nuvela... Dunărescu... Venise generalul Averescu... Probabil că epigrama asta, care-i plăcuse mult ilustrului general pentru care eu am un adevărat cult, l-a făcut să-și aducă aminte de mine cu atâta bunăvoință. De altfel ... ar acorda o demnitate de director... Sunt convins, însă, că vechile mele raporturi de amiciție cu Nottara, Gusty, Demetriad, Soreanu, Brezeanu mi-ar fi înlesnit mult dificultățile debutului și realizarea programului. Nu ți-aș putea vorbi scuză-mă, te rog, de programul prezumtivei mele direcțiuni. Lasă-mă să văd decretul iscălit ... cu generalul ilustru care mă ocrotește cu multa sa bunăvoință și cu aprecierea sa atât de măgulitoare. Dar... mai e o chestiune care mă tulbură mult. Chestiunea inamovibilității mele de magistrat sunt doar consilier pe care aș pierde-o venind la direcțiunea teatrului... Însă în viață totul e provizoriu... Inamovibilitatea adevărată ...
Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia
... în patria mea nici un institut național, nici o școală poporală măcar; am fost și sunt o insulă solitară în imensul ocean al slavismului. Mai mult nu zic. Ofer iubiților cititori români, în aceste pagini scrise fără nici o pretenție, narațiunea unei vânătoare prin Basarabia, făcută cu aceiași camarazi, care m ...
... a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu ... și al celor de jos, care se adunase ca să-l privească. Împodobit ca pentru o sărbătoare ieșea acum cel ce își petrecea viața mai mult sub pămînt, fluturînd mătăsuri roșii, verzi și albastre, își arăta multipla ființă cu multicolore panglici înnodate în plete, își scutura capul, cu mîinile pline de ...
... să fie oricărui obiectiv, s-a înduioșat și a înscris, și-a deschis pleoapa, ca un ochi ce stă mult la întunerec, și a prins ce a văzut pe retina lui, bun și rău, frumos și urît, ca un ochi operat ... și patru de irisuri, au venit să se așeze, ca tot atîtea pupile, peste care recea, imperioasa și violeta pleoapă a morții de mult s-a lăsat. Și eu, de la marginea neantului meu, privesc atîtea neanturi ; eu, de la capătul stăruințelor mele și trudnicelor ambiții care ...
Dimitrie Bolintineanu - Bârlad
Dimitrie Bolintineanu - Bârlad Bârlad de Dimitrie Bolintineanu Turcii intră-n țară, trec, se grămădesc, Alții totd-odată la hotar murgesc. Dar Ștefan cel Mare cu oștile sale Spre Bârlad se duce și-i așteaptă-n cale. Un boier îi zice: — ,,Doamne! Mulți mai sânt, Mulți se varsă turcii pe acest pământ!" Ștefan îi răspunde: — ,,Și mai bine-mi pare. Nu vom sta noi nimeni fără de lucrare." Zice. Late valuri cetele-i pornesc. Pulberea se-nalță, armele lucesc. Domnul pune oastea sub trei capi de țară. Avangarda pleacă... Lupta-ncepe-amară. Numărul lor mare pe moldavi îi strânge. Soarele s-ascunde sub un nor de sânge, Noaptea împrumută zilei val de dor, Negură și pâclă pe pământ cobor. Cum din munți coboară două repezi unde, Se-ntâlnesc pe cale, scot mugiri profunde, Apoi preunate, pe un singur pat, Spumegă și-aleargă, și-alergând se bat. Astfel se-ntâlniră ambele armate Și d-a lor lovire par împovărate. Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi. Turcii stau și-ascultă larma depărtată! Cu trei alte armii cred că-au să combată. Râul îi constrânge. Umbra ce s-a-ntins Îndoiește ...