Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NAȘTE (DIN)
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 628 pentru NAȘTE (DIN).
Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna
... Soar’le ce-mi vedea? Un pom ofilit, Un pom cătrănit; Printre rămurele, Niște păsărele Cânta-n versurele, Dar nu prea cânta, Ci se văieta, Din gură grăia „Vai și vai de noi, De părinții noștri Care ne-au făcut, Care ne-au născut, Că ei ne-au lăsat, Nu ... florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Dacă-l auzea Și dacă-mi vedea Că tot nu scăpa, Ea tot mai cerea, Din gură-i zicea — Frate, frățioare, Puternice Soare, Spune mie Oare Cine-a cunoscut, Cine-a mai văzut, Cine-a ... mergea Către mânăstire Pentru pomenire Și la cununie Să-i fie soție, Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Din gură-i zicea Ș-astfel îi grăia — Frate, frățioare, Puternice Soare, Ia mai spune-mi Oare Und’ s-a mai văzut Și ... mi scotea Și-n năvod trăgea? O mreană de mare, Cu solzii de zare. Pe mal d-o scotea, Pe mal d-o zvârlea, Sfinți din cer vedea, Jos se scobora, ’N palme c-o lua Și mi-o curăța Și mi-o tot freca, Solzii de-i cădea, Și ...
... dulci, oaspeții încep a se ridica de la masă. În toată vremea cât ține masa, doi balauri negri, ca dosul ceaunului, cântă, unul din scripcă, și altul din cobză, felurite cântece de țară, cum și altele vechi, împământenite, precum sărbeasca, corăbiasca și ruseasca. Din când în când câte un oaspe chefăluit întinde un pahar de vin scripcarului sau cobzarului, zâcându-i: „Bea, balaure, că ți-l torn din ... închină și el (dar cine bagă în seamă închinarea țigănească?). După ridicarea mesei, stă tot temeiul cântecelor și al jocurilor. Flăcăii amețiți saltă legănat, cântă din gură, glumesc, prujesc și chiuie, bătând cu picioarele de se răsună pământul. Este în sufletul românului un fond însemnat de întristare, care se revarsă prin ... tuturor; ea închide într-însa inima întreagă, are ceva a sufletului singuratic și jalnic, pe care nu-l poate zugrăvi nici un cuvânt din limba grăită, afară poate de dorul care se apropie întrucâtva prin mulțimea întrebuințărilor lui. Pân’ la acest cântec toți sunt veseli, sorbind unul din bucuria altuia, dar de îndată ce s-aud sunetele străbătătoare ale doinei, se lasă de mână și de după gât și fiecare se ascunde în ...
... Vasile Alecsandri - Ciuma Frunză verde salbă moale, Adus-a un nor în poale Boala cea mai rea din boale! Noru-n țară s-a lăsat, Peste oameni a plouat, N-a plouat ploaie curată, Dar cu ciumă ... de grozăviile acelei cumplite epidemii. [2] Spaima răspândită în țară de răutatea ciumei a născut mai multe legende și proverbe. Cel mai caracteristic din toate este proverbul scos pe seama mamelor neomenoase și care zice: Cutare e ciumă, nu e mumă . Asemene se zice de un om rău și ... nu te-ai face. Ideea satirică cuprinsă în aceste versuri e destul de aspră, însă imaginea ciumei spăimântându-se la vederea unei soacre și fugind din țară numai că a întâlnit-o, face a presupune că autorul necunoscut al legendei a avut multe daune din ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale
... să desmință pe inamicii săi cari acuzau scrierile sale de monotonie și de o mare asemănare între dînsele, scrise opera La Sonnambula , cea mai frumoasă din scrierile ieșite din pana sa, pentru delicioasele culori cîmpenești ce cu atîta măiestrie știu a-i da. Abia se reprezintă acea sublimă operă, și adversarii lui ... Paris, unde la 1834 puse pe scena Teatrului italian pe Norma , care îi aduse un profit de douăsprezece mii franci și cele mai mari omage din partea membrilor conservatorului francez. Fanatismul ce produse opera Norma procură lui Bellini onoarea de a compune pentru Teatrul de operă una din cele mai clasice compozițiuni ale sale, pe libretul I Puritani . Înainte însă de a începe scrierea muzicei acestui libret, se puse a ... și cu o armonie încîntătoare și conformă cu regulele școalei franceze la părțile corale și ale orchestrului; astfel că, reprezentîndu-se, opera avu un succes din cele mai briliante și-i procură crucea Legiunei d-onoare din partea regelui Ludovic Filip. Dar acest splendid triumf fu cel mai din urmă care îl priimi aci pe pămînt. O inflamațiune a intestinilor rău tratată îl răpi
Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga
... deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum „evenimentul literar" al anului din urmă. Efectul produs asupra marelui număr de cetitori credem că provine mai întîi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul „patriotic" al multora din versurile sale. In adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tînărul poet sunt izvorîte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit ... noastră doamnă. Vin crai cu argintate coifuri Și-n aur zînele bălaie — Atîta strălucire-ncape în bordeiașul vost' de paie. Frați buni ai frunzelor din codru, Copîi ai mîndrei bolțl albastre, Sfințiți cu lacrimi și sudoare Țărîna plaiurilor noastre ! Din casa voastră, unde-n umbră Plîng doinele și rîde hora Va străluci odată vremii Norocul nost' al tuturora." Și așa de firesc și de puternic ...
... și-i soție, ea minte, și e mamă ! A fost un mizerabil, efemeiat poet Cel ce-a creat legenda lui Crist din Nazaret — Pe-un Dumnezeu să-l nască satan ! E blasfemie Să crezi în întruparea lui Crist dintr-o Marie ! Și dacă e să credem ... ori e Magdalenă ! Vampir, când te iubește, și-n ura ei, hienă — Un demon ! El năvalnic a pus picioru-n prag. Atunci din ochii veștezi de dornicul lui drag Tăcând a șters femeia o lacrimă cu iia. Și el, el a vâzut-o ! Și ...
Dimitrie Anghel - În Luxemburg
... mine, Să povestești, umblând sub ramuri, de viața moartelor regine Înmărmurite-n piatra rece de-o biată mână peritoare? Deasupra lor porumbii vineți roteau voioși din vreme-n vreme! Părea că lor li este dată grădina asta toată-n pază, Și-arar o lacrimă de ploaie, ca un diamant aprins de ... cer, făr' de veste-atuncea lumina zilei liniștită Se preschimba în fel-de-fețe ș-o clipă sta ca aiurită, Pân să-și recapete cuprinsul din nou divina-i armonie. Pe sub copacii jilavi încă, roiau copiii cu grămada, Iar spre habuzul vechi, ții minte, cu fețele de plâns udate, Câți ... zgomot înfiorând prelung platanii Sub umbra cărora voioase treceau eternele idile, Născute dintr-o sărutare și moarte după zece zile ... Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii? Curgea nedumerită vremea, și-ntr-un târziu, vestind că-i sară O darabană-ndepărtată suna ca după bătălie, Și ...
Mihai Eminescu - Odin și poetul
... Să reciteze versuri de-ale mele Spre-a coperi cu-espresia adâncă Unei simțiri adevărate  niște mofturi. Mai bine-aș smulge sufletul din mine, Aș stoarce cu o mână crudă, rece Tot focul sânt din el, ca în scânteie Să se risipe, pân-se va-njosi Să animeze pe deșerți și răi. O, și de-ați plânge chiar, dacă durerea ... găsi adevărata, Unica frumusețe... (Fruntea-i înaltă, De neauă coperită, și coroana-i De stele-albastre strălucea în hală, Și vorba lui blândă era duioasă.) ... Din cupa mea de aur bea auroră S-între seninul blândei diminețe În pieptul tău. Și ți-oi deschide-atunci Portalele nalte de la hale Cu ... privire Nu amuțește cântul de-admirare  Nu ești un cântec însăși  cel mai dulce, Cel mai frumos, ce a fugit vodată Din arfa unui bard? O, fecioară, Vin-lângă mine, să mă uit în ochii-ți, Să uit de lume, ah! să pot uita Fierea cu care ... Cine-ar fi știut Că-n fundul mării tu trăiești, copilă, Ca un mărgăritar, topit din visul Mării întregi, Și nu te temi că aurul ...
Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte
... scrierilor sale anterioare. Ca să dăm o idee despre întristarea ce-i cauză nereușirea acestui uvragiu, cităm aci o scrisoare a sa adresată din Viena unora din amicii săi din Bergamo, orașul său natal: „Scumpii mei amici, vă înștiințez că fortuna, care mă părăsise la Paris, iarăși a început să-mi zîmbească ... ne-a dat în Linda de Chamounix . Ariile cîntate mai bine și aplaudate dupe merit sînt: Un fuoco insolito mi sento addosso [1] din primul act, și Cheti, cheti immantinente nel giardino dio sendiamo [2] din actul al treilea. D-l Steller, în rolul doctorului Malatesta, aprețiat din îndoitul punct de vedere artistic și muzical, a fost bine și a fost aplaudat dupe merit în frumoasa arie Bello siccome ... timbrul cerut pentru o bună esprimare a delicioaselor melodii ale divinului maestru. Ariile: Sogno soave e casto De miei prom’ anni, adio [4] din primul act, și: Cerchero lontana terra Dove gemer sconosciuto [5] din actul al doilea, probează de-ajuns observările noastre. D-la Alfieri, cu toată silința ce a pus, n-a putut reuși ...
Mihai Eminescu - Tăceți! Cearta amuțească...
... chinuire un drum ne-a arătat, O arpă de aramă cu coarda temerară Trezi-n sufletul nostru simțire de bărbat: Ca glasul Providenței din stinsele decade, Astfel s-auzi glasu-ți, bătrâne Eliade! O, limba lui! Îmi pare c-aud cum ea răsună În aspra ei mânie, zidind nor ... limba inspirată unui evanghelist. Inima lui cea mare menită fu de soartă Să nască-ntr-un timp rece, căzut, degenerat, Dacă în fundul negru, adânc din marea moartă, Cu-ape de plumb, cu valuri greoaie-n a ei pat, Vulcan puternic, care cutremur în el poartă, Cu razele-i ...
Alexandru Macedonski - Tinerețea
... Cu ochi scânteietori; Îmi place fruntea-i coronată De poezii ș-amor, De dulci iluzii care iute Se nasc și iute mor. Cortegiul său e din speranțe, Din vecinice izbânzi, Și pulbere de aur poartă Pe aripe plăpânzi. Adesea e cutezătoare Întocmai ca Icar, Și pân' la soare se înalță În zboru-i ...