Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MAI

 Rezultatele 2261 - 2270 din aproximativ 3219 pentru MAI.

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)

... în mână. În prag îl așteaptă frumoasa stăpână. De gâtu-i s-atârnă, zâmbind ea îi spune: ,,Adânca-ți durere pieri prin minune. Dar piatră mai scumpă și cea-adevărată Iubirea mea este nestinsă, curată; Păstrează-mi-o bine... aceasta ți-o dărui..." El ochii și-i freacă, să vadă,-adevăru ... umedă, plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara paradă: IÅ„ez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca nimeni s-auză și nimeni să vază. În urmă-i o ușă-n balcon se deschide... Prin ...

 

Vasile Alecsandri - Vulcan

... voios se cununa Cu cea fată moldoveancă, Floricică dunăreancă, Care-n haine de mireasă L-aștepta de mult acasă. Spusu-v-am cântec bătrân Și mai am vro două-n sân. De-ți avea suflete bune, Și pe-acele vi le-oi spune. ↑ Colorul verde e purtat la osmani numai ... însemnează: așa. ↑ Ursitul sau ursita însemnează mirele sau mireasa hotărâți de soartă. Flăcăii și fetele cred că norocul se ocupă de viitorul lor. Fetele mai cu seamă sunt în plecare de a-și căta ursiții în fața apei de prin fântâni, în lucirea misterioasă a stelelor ... trece sufletul răposatului ca să ajungă la ușa raiului, iar monedele slujesc a plăti vămile pe astă lume (?). Afară de zisele monede se mai pune și câte o monedă mică în mâna mortului, pentru ca să aibă cu ce plăti pe ceea lume barca lui Caron. Românii însă au ...

 

Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)

... apucară, Hârcâind cu urlet, chiuind cu hohot, Și cu bucurie turbată, drăcească, Conjurând sicriul, ca în iad jucară. Cu-așa îngăimare trecu ele noaptea, Chiuind mai strașnic, de vuia cetatea. Dar cântând de trei ori vestitorul zilei, Pieriră în clipală stafiile, racla. Deci tăcere mare ca în țintirimuri, Ș-adânc întuneric ... de aburi cu miros Ce mișcă răcoare un vântișor proaspăt, Plutind lin în aer aduce pe dânsul O zână plăviță, patroana Moldovei. Ale ei veșminte, mai alb decât crinul, Colanul pe coapse-i ardea ca rubinul; În ochii săi veseli lucea bunătatea, Precum saltă dulce steaua dimineții. Cu prietenie zeița grăiră ... cu a lor gheară vor să-l spârcuiască. Iar Dragoș țipară cu fluierul zânii... Și iată că zmeii cad jos ca butucii! Nu mai pot să zboare, nu mai pot să zbiere, Zac făr’ de simțire, ca două movile. Deci învingând Dragoș, la temniță merge Cu dor ca să strângă pe Dochia-n brațe ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... Și la țărmușoare Valurile apei încet plioscăiau.     Iar într-o sară Armin și Minvana, mâhniți amândoi,     De valuri se miară Ce lucea la lună, zicând mai apoi: Minvana Ah! vezi cât d-în pripă     Pâraiele curg! Armin     Așa anii-n clipă Fericirea noastră o răpesc, o duc. Minvana     De ce gânduri ... măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit,     De ce cu mâhnire     Să mai tânguim     A noastră fericire! Las-anii să treacă, noi veseli să fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar ...

 

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

... foc Ce gândești, o! Margarită Hoțul și domnița Stelele N. Bălcescu murind Anul 1855 Banul Mărăcină Cântece și sărutări Dragoș Visul lui Petru Rareș 1 Mai Cântece de lume Moldova în 1857 Surorii mele Steua țării Noaptea Sfântului Andrii Hora Unirei Pe albumul d-rei Ida Vegezzi Ruscalla Pilotul La poeții ... latine Briar Cuza Vodă Ostașii noștri Balcanul și Carpatul Peneș Curcanul Sergentul Păstorii și plugarii Oda ostașilor români Hora de la Plevna Din periodice 15 mai 1848 Țara Postume Plugul blestemat Unor critici Fluierul Romanța de toamnă Teatru Cucoana Chirița în balon Sânziana și Pepelea Canțonete comice Șoldan Vitezul Mama Anghelușa ...

 

Ion Luca Caragiale - Telegrame

... Onor. prim-ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vini procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău. avocat, aleg. col. I, fost deputat. * Procuror tribunal X... Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii ... ipistați cerut cont. Dar agrisori fugind, directoru prins Costăchel și întrebat pentru ce insulți dame mișălule și apucat de pept, dar el răspuns să nu mai dai mizerabile canalie , încât directoru apărânduse tras două palme, atunci agrisorul smucind voit fugi și directoru prima furie lovindul piciorul spate gios. Cred nu trebuie ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... Și la țărmușoare Valurile apei încet plioscăiau.     Iar într-o sară Armin și Minvana, mâhniți amândoi,     De valuri se miară Ce lucea la lună, zicând mai apoi: Minvana Ah! vezi cât d-în pripă     Pâraiele curg! Armin     Așa anii-n clipă Fericirea noastră o răpesc, o duc. Minvana     De ce gânduri ... măreț... Minvana     Ce-mi pasă de cinste! Dragostea ta numai, cântăreț smerit,     Mult mie iubite Covârșește crăiia și domnescul drit,     De ce cu mâhnire     Să mai tânguim     A noastră fericire! Las-anii să treacă, noi veseli să fim. Armin     O, voi dulci minute Fericirii mele, voi treceți curând,     Iar ...

 

Dosoftei - Psaltirea în versuri

... vederea de spaimă, M-am vechit în pizmașii carii mă defaimă. Pizmașilor puterea să li să scurteze, Și cei fără de lege să nu-mi mai cuteze, Că mi-au auzit Domnul glasul de plânsoare Și mi-au ascultat Domnul ruga la strânsoare. La a mea greutate Dumnezău m ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ­ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ­ niște degenerărÄ­ în cel mai propriÅ­ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ­ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ­ vîrtos ne regenerăm și noÄ­ Ă³meniÄ­, ca atât maÄ­ puțin ... între dînșii, îșÄ­ sînt uniÄ­ altora nesuferițÄ­ și se mănâncă între eÄ­ ca niște cânÄ­ lihnițÄ­ de fĂ³me. Se risipesc dar printre Ă³meniÄ­ mai normalÄ­, iar apoÄ­ se întovărășesc și formĂ©zăun fel de castă întemeiată pe identitatea intereselor individuale, - nu spre a se ajuta unul pe ...

 

Mihai Eminescu - Un roman

... timizi, și el a stat pe loc. Ce s-a-ntâmplat de-atuncea nu vrea să ție minte. Destul că nu mai este ­ și chipul ei cel blând, Surisul ei cel timid și ochiul ei cuminte Sunt duse fără urmă de pe acest pământ. S-a ... lacu-adânc și neted din mijlocu-unei lunce El vedea zine albe cu părul de-aur roș. Și trestia cea naltă de vuia-n vânt mai tare El asculta la glasu-i ca niște basme dulci Când rațele sălbatice încrețeau apa clară Scăldându-se pin papuri cu ciucalăi de fulgi. ......................................................... Trecură ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Înșiră-te margăritare

... Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și iată că, adus de întâmplare, Trecea un fiu de împărat în sus, Și-a zis atuncea fata cea mai mare: ,,De m-ar lua pe mine-aș fi în stare Ca să-i îmbrac palatul cu un fus..." Înșiră-te frumos, mărgăritare! --Și-a ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>