Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE
Rezultatele 2331 - 2340 din aproximativ 3997 pentru PE.
Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului
... proorocea Întîmplările toate, după ce se trecea; Trimise, zic, la dînsa să-i facă întrebare, Cum poate să ajungă sfîrșitul ce dorește. Ea se puse pe gînduri, tuși, apoi răspunse, Rozînd cu mulțumire darurile aduse: „Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască, Trebuie să jertfească Pe acel ce în oaste e decît toți mai tare, Mai vestit în războaie, mai vrednic și mai mare.“ Auzind astea leul strînse a ... strigară. Cu bună-ncredințare El este cel mai tare! S-ascundea urecheatul, și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară! Pe el, copii! Luați-l: el are să-mplinească Ce ne-a zis proorocul din porunca cerească!“ Cîinii atunci săriră Și-n ...
Grigore Alexandrescu - Iepurele, ogarul și copoiul
... rog să mă asculți: eu viu să jeluiesc De acest ticălos, Ce sufletul mi-a scos. Căci vrînd a-l întîlni, pe deal sau pe cîmpii, El fuge parc-ar fi gonit de vijelii; Ș-apoi n-aleargă drept, Cu el să poți da piept, Ci merge tot cotiș Și ... chiar măria-ta, d-o fi cum am aflat, Ai fost adeseaori de dînsul înșelat?“ „Destul — lătră atunci copoiul cafeniu — Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu, Orice pentru el crez, și iată-l osîndit Să fie jupuit. Carnea va rămînea pentru judecător, Iar ...
Grigore Alexandrescu - Mielul murind
... i zicea: „Ce mi-e bună viața fără tine? Cui mă lași, fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce să-i răspunz, mamă — întrebă micul miel — De-mi va face ... că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca să stîrpească-abuzul și relele să curme; Atîta spune-i numai și-nțelege el ...
Grigore Alexandrescu - Privighetoarea în colivie
... lor. Așa și mica pasărea noastră, Care de minte era cam proastă, Căta mijloace să scape-n zbor. Astă dorință e lăudată, Când e-ntărită pe judecată Și când folosul e prevăzut; Dar ea uitase că mai-nainte O-nștiințase un pui cuminte Că vrând să zboare mulți au căzut. Ea ... soartei a fi, Sau să aștepte până să-i crească Smulsele aripi, și să găsească Noi miloace de a fugi? Astfel pe dânsa o sfătuiește O rândunică ce o iubește Și care gândul ei îl știa. Exemple multe des îi tot spune Și îi arată cu dovezi ... ascultă, vremi nu așteaptă; Toate-nainte-i jucării sânt. Printre zăbrele ea se strecoară, Puțin se-nalță, de-o palmă zboară, Și cade-ndată jos pe
Grigore Alexandrescu - Reveria
... Grigore Alexandrescu De zgomot departe, în vesela vale, A cărei verdeață ades am călcat, În liniștea nopții, privirile tale Se-nalț, se ațintă pe cer luminat. De unde oar' vine a ta reverie? Ce visuri plăcute în preajmă-ți se joc? Admiri tu natura, a ei ... ador; Ființi grațioase ce blând se înclină, Cătându-și în lume tovarășii lor. Și când, stăpânită de-a vieții mâhnire, Te plimbi tu pe câmpul tăcerii-nchinat, De simți o suflare, de-auzi o șoptire, E glasu-unui înger de tine-ncântat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce însă gândirea-mi se-ntoarce ...
Grigore Alexandrescu - Rugăciunea
... izvor de veșnicie, Al căruia sfânt nume pământul nu îl știe, Nici omul muritor! Dacă la cer s-aude glasul făpturii tale, Fă ca întotdeauna pe a virtuții cale Să merg nestrămutat. Când soarta mă apasă, cum și când îmi zâmbește, Când veselă m-ajută, când aspră mă gonește ... Prin ea tu mă-ndreptează, și când greșesc mă-nvață Cum trebuie să fiu. Fă să doresc de obște al omenirii bine, Să mă cunosc pe însumi, și altul decât tine Sa nu am Dumnezeu. La oameni adevărul să-l spui fără sfială, De cel ce rău îmi face, de cela ... să vază Lumina așteptată, a nemuririi rază, Dincolo de mormânt, Acolo unde viața cea veșnică zâmbește Sărmanului acela ce-n viață pătimește, Gonit pe-acest pământ. Știu cum că lumea noastră între globurile multe, Ce sunt pentru mărirea-ți cu un cuvânt făcute După un veșnic plan, Nimica înainte ...
Grigore Alexandrescu - Suferința
... privirea-ți simt inima-mi izbită, Luptându-se-n convulsii cum nu-ți închipuiești. Și ochii mei în lacrimi înoată în tăcere, Și prizmuiesc adesea pe cei ce nu mai sânt; Zadarnică dorință când sufletul nu piere! Nu o să-mi tulburi oare și pacea din mormânt? N-o să se ... ai iubit, Să strâng draga ta mână, să simt a ta durere Vărsându-se asupra-mi ca balsam fericit. Și sufletu-mi atuncea pe buzele-ți să zboare, Să ia un lung, un dulce, un veșnic sărutat; Din brațele-ți, din sânu-ți să treacă el în soare Să ...
Grigore Alexandrescu - Toporul și pădurea
... Negreșit că au fost, de vreme ce-l trăgea. Întîmplarea ce știu și voi s-o povestesc Mi-a spus-o un bătrîn pe care îl cinstesc Și care îmi zicea Că și el o știa De la strămoșii lui, Care strămoși ai lui zicea și ei c-o ... ce loc nu ne pasă, Un țăran se dusese să-și ia lemne de casă. Trebuie să știți, însă, și poci să dau dovadă, Că pe vremea aceea toporul n-avea coadă. Astfel se încep toate: vremea desăvîrșaște Orice inventă omul și orice duhul naște. Așa țăranul nostru, numai cu fieru ... singuri ce tristă întîmplare. Istoria aceasta, d-o fi adevărată, Îmi pare că arată Că în fieșce țară Cele mai multe rele nu vin de pe
Grigore Alexandrescu - Un preot cuvios
... Alexandrescu - Un preot cuvios Un preot cuvios de Grigore Alexandrescu Un preot cuvios Odată spovedea Un crai religios, Și astfel îi vorbea: "Ajută, domnul meu, Pe câți săraci găsești, Căci chiar pe Dumnezeu Într-înșii îl cinstești. Știi ceea ce-a grăit Al lumii ziditor, Că cerul e gătit De moștenire lor." - "O! dacă e ...
Heinrich Heine - Cavalerul Olaf
... joacă la lumina torții — E danțul morții... Călăul stă la ușă. Cum sună viorile viu și voios ! Cum șuieră flautul trist și sfios ! Privind pe-amîndoi jucătorii, Te prind fiorii... Călăul stă la ușă. Și Olaf, în vuiet, îngînă nebun: - Mi-ești dragă, mi-ești dragă Cît nu pot să ... nu-i să priceapă — E frig în groapă... Călăul stă la ușă. III Olaf, bate miezul nopții, Și la moarte-acum te cheamă ! Tu pe fiica unui rege Ai iubit-o fără teamă. Rugi călugării îngînă; Omu-n haina roșe ține Barda-n mînă și te-așteaptă Lîngă negrul stîlp ...
Henry Wadsworth Longfellow - Excelsior! (Longfellow)
... i, și, bizar, Ghețarii-n noapte străluceau, Și straniu buzele-i șopteau: Excelsior! — E un prăpăd în munți acum! — Îl sfătuiește-un moș pe drum — Pârâul e șivoi turbat... El murmură ne-nduplecat: Excelsior! — O, vin', o fată i-a șoptit, La pieptul meu, pribeag ... drum îți ies! Îi strigă-n vale un păstor. El pasă drept, nepăsător: Excelsior! Și-n zori, când clopotul din schit, Vibrând sonor și lămurit, Pe frați la rugă i-a chemat, Din stele-un glas a răsunat: Excelsior! Și câinele-a descoperit Un pelerin ...