Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DUPĂ CUM SE SPUNE
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 756 pentru DUPĂ CUM SE SPUNE.
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II
... pace, în tăcere, în liniște adâncă, Lungit frumos pe spate, cu un ciubuc în gură, Avându-și întru toate plăcerea de măsură, La fumul ce se-nalță se uită, se gândește, Și slava drept nimica, drept fum o socotește. Tu dar, apostol vrednic al acestei doctrine, Care ne izbăvește de grijile străine, Spune-mi prin ce mijloace natura-mi pot preface Și zilele ca alții să le petrec în pace. Cum să mă scap de muze, de vechea tiranie, De-ale lor capricii, de-a lor cochetărie, Care întotdeauna mi-au fost supărătoare, Și ... vreo mică zguduială, Să fac câte-o duzină de ode sugrumate, Să laud rău sau bine, aș fi mulțumit, poate, În vreme ce acuma, vorbind cum mi se pare, Îmi fac vrăjmași. Sunt oameni ce nu iau îndreptare, Iar mai vârtos aceia ce vor să ne muncească, Cântându-ne cu iadul cântarea cea ... mărturisesc păcatul, Să zic câteva vorbe de Paris răposatul, Care, bărbat de cinste, om plin de bunătate, Făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate, Cum faceți dumneavoastră. Dar iar v-auzeam gura, Și iar mânjeați hârtie, iar v-arătați căldura; Furioși de mânie, iar strigați ...
... Luca Caragiale A fost odată un împărat și o-mpărăteasă sănătoși și voinici, dar tot mâhniți, fiindcă de aproape zece ani, de când se luaseră, duceau degeaba dorul unui copil măcar. Venind vremea să plece împăratul la război departe, cum trebuie să se-ntâmple orcărui împărat într-o poveste, după ce și-a sărutat soția, i-a zis: — Măria-ta, eu acuma plec și numa Cel-de-sus știe când ... iată că vine de la palat curteanul, învățătorul lui, acasă, și zice vesel: — Știi tu un lucru, dragă nevastă? — Știu, dacă mi-ei spune... — S-a hotărât! îl însurăm pe Florea... — Pe băiatul nostru?... cum asta? — Ei! cum!... iac-așa, cum se-nsoară toți flăcăii. — Cine-l însoară? — Ei cine!... împăratul și împărăteasa. — Cu cine? — Cu fata unui crai vecin. — Asta nu ... astea, strigă: — Eu stric, că m-apuc să vorbesc politică cu niște femei nebune! Împărăteasa se deșteaptă și pleacă foarte mâhnită de asemenea cuvinte. Se deșteaptă și doica; se uită la-mpăratul și, lovindu-se ...
... copilăria noastră, petrecută împreună. Decorul de vis se împrăștia, sfărîmat de cuvîntul tău brutal, și te-am lăsat să pleci singur, cu pașii tăi grei, după pașii mărunți, pe care i-am auzit după o clipă stînd locului; și apoi, depărtîndu-se în umbra acelei nopți de iunie, în care mirosul florilor de tei nu ne da pentru întăiași dată același îndemn la amîndoi. A fost ... le adune în mănunchiuri ; singure miresmele, pe cari nimeni nu-i stăpîn pe pămînt, rătăceau sub ramuri, se ridicau și treceau peste zidurile mari, împrăștiindu-se în lume. Ici, colo, ramuri spînzurau de copacii bătrîni, ca niște brațe rupte din umori, și seva curgea în neștire, cum picură sîngele dintr-o rană neîngrijită de nimeni, căci fantasticul senior avea drept principiu : că cine se naște într-un loc, acolo trebuie să trăiască și să moară și că fatalitatea nu o poate înlătura nimic. Și nu știa bătrînul senior că ... aminte de dînsa. Poate că era o zînă bătrînă și ea, și că sub tulpanele acelea, legate unul peste altul, sub turbanul acela de barizuri, se ascundea o mare poetă necunoscută, cum sunt atîtea în popor. Ochii mei obosiți clipeau, luptînd împotriva somnului, și ea parcă ...
Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie
... ia-te aminte, deaca ai venit la doftor, să nu te duci netămăduit. Și așa să-l întrĂ©be pre acela foarte cu dinadinsul, una după alta și să-i îngăduiască până ce-i va răspunde. Deci iar să grăiască duhovnicul cătră dânsul: spune-mi, fiiule, au doară țe-ai stricat curățiia ta cu malachiia? Și iar îmi spune: au doară ai căzut în păcatul sodomiei cu cineva, sau cineva cu tine? Au doară ai căzut în păcat cu muiare? Sau și cu câte ... liu de oameni, care sunt de altă lĂ©ge? Că acel păcat să canonĂ©ște mai greu cu un an de alte păcate care sunt. Spune-mi, fiiule, au doară ai omorât pre cineva cu voia ta, sau făr de voia ta? Și iar îmi spune, au doară ai furat ceva și mai pre urmă s-au făcut afurisanie? Sau au furat altul și au adus la tine? Și de vei ... vinerea să cuvine tuturor creștinilor să postească, ca și cei ce au canoane și cei ce n-au, pentru că aceasta iaste obicinuită creștinilor. Iar după cădĂ©re în păcat, de va vrea acela să ...
... cineva Face pe frumos că e ponevos Și pe cel urît că e aurit. Altul iar Trîntește cuvîntul tronc, Ca cloșca cînd face clonc. Și se pomenește vorbind: Frumoasă noră dobîndiși, Dar se uită cam piaziș. Și că După ce e neagră, o cheamă și Neagă; După ce e mută, apoi e și slută. Sau Urît meșter a croit-o, Rău ciocan a ciocănit-o. Sau Bun ciocan ... în spate, Ce o amăgise lingăii să crează Că ea e în lume cea dintîie rază, Cu poezii, versuri o încorunase Ș-a se ținea zînă o înfumurase. Aceasta se duse la craiul odată, Cu alt oarecine avînd judecată, Și văzînd că craiul hatîr ei nu-i face Să vorbească-n parte-i după cum îi place, Prerumpînd cuvîntul, zise cu mirare: — Va—a—ai de mine, ce nas ai mare! Pe craiul cu astă vorbă îl împunse, Dar ... n mintea-i adîncă Numai el pîine mănîncă, Și alții mănîncă paie Ca vitele din copaie. Dar însă Vorba-n colțuri și rotundă Fără cercuri se înfundă. Povestea vorbii Doi precupeți tineri se-ntovărășiră Și ...
... — Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și ... drumeț ca pe un străin venit din lume, ci ca pe un prieten așteptat de multă vreme la casa lor. Abia trecuseră dar câteva luni după Sf. Gheorghe, și drumeții mai umblați nu mai ziceau că o să facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiță, și toată lumea știa cine e Ghiță și unde e Ghiță, iar acolo, în vale, între pripor și locurile cele rele ... la câmpia nesfârșită, afară de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos pe podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult; dar aici vederile sunt multe și deosebite: de-a lungul râulețului se întind două șiruri de sălcii și de răchite, care se îndeasă mereu, până se ...
... ea ? Este mare ? Îi făcu iar întrebare Este ca cea de berbece ? -Ba zice, d-un stînjin trece. Ursul în pădure șade, Ei să tocmesc cum să cade. După ce i-a dat arvună, Și bea-ldamașu-mpreună, Să apucă vînătorul. Vrînd să-și împlinească dorul, Umple pușca o gătește, Cu glonțuri ... s-ascunză La vreun copaci în frunză, Și d-acolo să privească Pe urs cînd o să-l lovească. Deci vînătorul pîndește, Gîndește, să socotește Cum și unde să-l lovească, Pielea rău să nu-i găureasca. Tocma cînd își făcea planul, Iacă și ursul, dușmanul, Ieșea trosnind din pădure Și ... o pușcătură dată. Să mai umple vreme n-are, Ursul venea spre el tare. Neavînd altă ce face, Cade jos, ca un mort zace. Urșul, după ce sosește, Peste dînsul să trîntește Și să pune de ascultă La urechea-i vreme multă, Ca să vază dacă suflă. Iar el săracul se ... pădure iute. Apoi pușcașul să scoală Gaiben, ca zăcut de boală. Iar cîrpaciui vine-n grabă Și începe de-l întreabă: -Măi nene ! măi frățioare! Spune-mi drept te jur pe soare, Ursul c-e vorbă îți spuse La urechea-ți cînd ...
Dimitrie Anghel - Pelerinul pasionat
... a adăpat. Dacă însă, după toate peregrinările și toate zgomotoasele manifeste lansate ca șef de școală, a sfîrșit prin a se reîntoarce la clasica formă a stanțelor, el însuși nu s-a mai întors la clasicul pămînt al Eladei și a ... a mulțumit cu umbrarele Luxemburgului, cu triștii castani de pe bulevarde, cu toată natura meschină și anemică ce o închide un oraș. Sena pentru dînsul, cum spune undeva, "curge cu simplicitatea unui hexametru omeric", cerul mînjit și estompat de funinginea miilor de hornuri ale uzinelor el îl vede limpede ca o minune ... femei și umbre se furișau, tovarăși de-o noapte, amintiri de-o clipă. Departe apoi, din susul înneguratului bulevard, doi ochi roșii ca de balaur se aprindeau, creșteau în mers, și huruitul trenului ce coboară din Mont-Rouge se auzea și dispărea și el. Atunci poetul, pelerinul pasionat, își relua reveria și, cu pași înceți, cu capul plecat pe umărul stîng, cum îi stă bine unui visător, pornea și el, se oprea în loc sub un umbrar, se rezema o clipă de un trunchi ; pe orice anotimp și pe orice vreme, și mai cu seamă toamna, cînd frunzele arborilor se desprind și tremură în aer una ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe
... mare sta cu ochii țintă la mine și cu gura căscată. — Ce, ți-e frică? zise bătrâna zâmbind. Așa a rămas, tocmai cum lătra. Bătrâna băgă mâna printre dinții lui ascuțiți și lucioși. Câinele nu se clinti, uitându-se înainte, lăsat pe picioarele dinapoi. În vârful scării, o pisică neagră, cu laba aruncată după un fluture alb cu bobițe albastre. Fluturele plutea nemișcat în aer, cu aripile întinse. Pisica se uita cu niște ochi vii și lacomi. — Câți, zise bătrâna, nu se asemănă cu pisica asta! — Cum?... — Între ei și ceea ce vor, încă nițel, încă nițel, și ăst nițel nu se mai isprăvește... Bătrâna vorbea și eu râdeam de pisică: "Prinde-l, motane, ah! ce bun ar fi... ce frumos e... încă nițel, încă nițel, și ... — Cine e închis acolo? — Unde? răspunse bătrâna tresărind. — Acolo... — Ți s-a părut, n-ai auzit nimic. — Atunci, spune-mi unde sunt. Bătrâna se plecă pe capul meu, mă sărută pe frunte și-mi zise: — Văd eu că nu adormi pân' nu ți-oi ...
... de Mihai Eminescu Harun-al-Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn ... a-l bate-și face silă, Ștergându-și ochii săi cei plini de lacrimi Dădea mereu în el ca într-o grilă. Uimit Giafer se-ntoarce și îi spune Sultanului văzută-acea minune; Și-au hotărât la Curte a-i aduce, Pe amândoi la cercetare a-i pune. A ... te roagă chiar să dai într-însul, Și pare-atât de blând ca o copilă?" Bătrânul zise vorbele aceste: ,, Stăpâne, lucrul nu îl știi cum este  Ciudată e istoria ăstui tânăr, Deci voie dă-mi să-ți spun a lui poveste. Tu vei fi auzit de un ... o-mpresurară Și calul ei în loc l-împiedicară, Iar ea țipa cu un copil în brațe Chemând pe-Ali în ajutor să-i sară. Cum volbura-mprejuru-i se rotește,
Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice
... să dezlege baierile pungociului. Prezidentul și toți tinerii entuziaști au un moment de dezgust în fața acestui act. Unul din ei, cel mai înflăcărat, nu se poate opri a zice cu indignare: "Mitocanul, tot mitocan!" Dar cum sunt toți foarte lihniți, înfățișarea pungociului durduliu le răstoarnă cu desăvârșire mișcarea întâia. Încrucișându-și unii între alții niște priviri fulgerătoare și uitând că se ... mitocanul, în același timp, ridică pungociul de pe masă și-l vâră în buzunar, zicând: - Bine, eu dau partea mea... Care, ce dă? Prezidentul, care se înțelesese din ochi cu tinerii, zice: - Neică Niță, aici e pe frăție, dă fiecare ce poate și cum poate. Dumnealor, că sunt mai tineri și, vorba aia, ce-am avut și ce-am pierdut! dumnealor o să-și puie, doamne ferește! viața în ... la suma de cinci galbeni, apoi a legat iar pungociul la gură, zicând: - Ei! acu, cine-mi iscălește fitanția? - Care fitanție? - Pentru sumă. - Cum, nene Niță? strigă prezidentul. Cum să poate să spui dumneata așa vorbă? să ceri hârtie la vreme de revoluție? Dar nenea Niță acopere cu laba mărunțișul și dă să-l ... făcând cu ochiul: - Las' că o-pui eu bine; n-ai dumneata grije! Prezidentul stânge lumânările, îl conduce pe nenea Niță până la poartă și, ...