Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie se îngemăneze ca poată fi, trebuie -și întovărășească pe alții ca fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri ... și apoi își relua cursul în linii drepte sau zigzaguri, ca ducă aceiași trecători o bucată de vreme, -i schimbe la față apoi, le îngreueze pasul, -i ducă pînă la o poartă de unde nu se mai întoarce nimeni înapoi și izvorască mereu alții... Și pe cursul acesta au trecut și ei, doctorul, tăsura, vizitiul și caii ; s-au oprit azi aci, sub umbrarul unor pomi ... l-a oprit la altă casă, de unde l-a luat și l-a mînat aiurea spre alte dureri, ca

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII

... în cap și zăbele-în gură, Și veți juca pe-altă zicătură". [7] ,,Hăi, măi! cine-ți dede-aha putere (Sfârcul strigă de după spate) ne bajocorești, Tandalere!... Așa prost și fără dă dreptate? Că n-au sosit încă-aha clipită Ca cerem de la tine pită. Ne rugăm foarte mării-tale -ți mai cruți ha trufă timpurie Ș-apregimea ha fără de cale, Că-încă nu ești domn în țigănie! Și nice vei hi, te poți încrede; În zădar pofta ți răpede!" Auzind această defăimare, Lui Tandaler scăpă suferința; Denaintea toatei adunare întoarsă și din toată sâlința, O palmă-așa-i repezi de-amară, Cât -învârti ș-ochii scânteiară. [8] ,,Na! Sfârcule (zisă),-ahasta-ți hie Pănă una-altă dă-învățătură; Iar' când oi ajunge la domnie, Nu-ți va ... i crepe ca ș-o nucă, De nu l-ar fi năvălit îndată Ceata ciurarilor bărbătată. Aceștia cu rude-împoncișate Pre viteazul aurariu săriră. Aici vezi capete crepate! Amândoao-acum -înoțărâră Părțile, și acum depreună Toată tabăra-în arme s-adună. Muierile fără ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

... în favoarea bancherului; de la fr. raser — a rade. — Vasăzică, ai pierdut? — Eu?... din contră... am câștigat... Cine pricepe jocul ca mine? Eu totdeauna voi câștiga, iar Mănoiu totdeauna va pierde. Îndată ce am văzut pe Titeanu tăind, l-am rugat mă ia cu o sută. Are un noroc... idiot! E singurul bancher... mon cher ami , trebuie fii bÄ™-bÄ™te ca pontezi contra lui. Candian avea obiceiul spuie când câștiga că câștigă totdeauna, iar când pierdea că pierde totdeauna. Dar și când pierdea, și când câștiga, susținea că nimeni, ca el și ca Titeanu, nu pricepe "bacaraua". "Bacaraua e un joc de noroc la care proștii n-au noroc." Foarte mulțumit de axioma lui... da, a lui ... lui, deși a auzit-o de la un general, la "Jockey-Club". — Mănoiu pierdea mult? întrebă Cosmin, făcând semn amicului său ca vorbească mai încet. — Era la al optulea bilet de o sută. Ce-i pasă! Avea trei mii de lei... — Mă mir... fără avere... fără ...

 

Ion Creangă - Scrisori către Mihai Eminescu

... dracul, în loc fie cu Dumnezeu. Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându ... pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început plângă… Bădie Mihai, nu pot uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric si Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieșul nostru uitat si părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la cuibar, blagosloviți ... ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi?! De Crăciun te asteptăm vii. Tinca a pregătit de toate si mai ales „sarmalele“, care ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca ... ...

 

Dimitrie Anghel - Himera (Anghel)

... mai departe de cer coboram ca o piatră-n cădere Și ca un ochi luminos soarele-abia-l mai zăream, Tot mai departe apoi, scînteia ca un fulg de jeratec: Inima-n piept mi s-a strîns cînd păn’și fulgul s-a strîns. Dară pe celalt ... Scumpe comori am cules din adîncuri de nimeni umblate; Scufundător fericit nu mai știam ce s-aleg. Nimeni pe lume n-avea bogății mai imense ca mine, Totuși sărac mă simțeam, cui le dau neavînd. Și mă cuprinse atunci o milă adîncă de oameni Și lăcrimînd m-am gîndit: oricum fie,-mi sunt frați ! Fără vreau mă învinse iar dorul de cerul albastru Și m-am rugat în genunchi: – „Du-mă, Himeră,-napoi !â€� Greu încărcat din belșugul ... însă deodată stătură inerte Și cătră mine și-a-ntors Pajura ciocul flămînd: Astfel o clipă-am rămas plutitor între două prăpăstii, Amenințat recad dacă nu am ce-i jertfi: Inima mea mi-o cerea ca poată zbura mai departe ! Fără ...

 

Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu)

... Andrei Mureşanu - Mintea (Andrei Mureşanu) Mintea de Andrei Mureșanu Te măresc ființă fără de-nceput Pentru tot ce vede ochiul meu sub soare, Pentru tot ce dreapta-ți sântă a făcut, De la om și feară ... un luceafăr, în al nopții nuor, Și-n vuietul lumii blând mă însoțește, De când văd lumina, și până când mor! Ea-mi conduce pașii, mă pot feri De leu și de tigru, care varsă sânge, De foc și de apă, ce m-ar nimici; Ea mă luminează ca știu resfrânge Cursele dușmane, verunde vor fi. Ea departă ceața de la ochiul meu, Ca nu amestec credința deșartă Cu credința dreaptă, într-un Dumnezeu Care o propuse simplu fără ceartă Ca la frați din fire, însuși fiul său. Seculi se-nchinase genul omenesc Soarelui și lunei, stelelor pompoase, Până când vie dascălul ceresc Ce prin suferirea morții glorioase A plântat în lume spirit creștinesc. În deșert se-ncearcă ai nopții argați revarsă umbră în loc de lumină, Ură-n loc de pace între fii și frați Ale lor cuvinte nu prind rădăcină Căci nu ies din ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855

... au atras ochii lumii întregi asupra Crâmului precum odinioară Palestina deșteptase avântul războinic al Creștină tății. Numele orașului Sevastopol a dobândit același răsunet ca și Ierusalimul, căci neamurile care au mers în secolele trecute ca -și verse sângele pentru apărarea Sfântului Mormânt au întreprins în zilele noastre o nouă cruciadă pentru apărarea civilizației și acum ele tabără sub zidurile Sevastopolului ... avem încă multă mare de brăzduit cu pieptul vaporului pân-a ne găsi în față cu el; prin urmare ne pogorâm în cabină ca adormim în plăcuta legănare a valurilor alinate. A două zi, 26 noiembrie, marea se tulbură din nou chiar pe la ora ... de mare se manifestă din nou printre pasageri, găsind stomacurile lor deșarte, și aceștia, sărmanii! departe de a se pune la masă pentru ca -și potoale luptele stomacului, se grăbesc a se pune în paturi. Ziua trece cu destulă monotonie pentru dânșii și ora prânzului sună fără ... i decide se scoale pentru ca ...

 

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile

... socotești mării-ta și precum mÄ… glvssalgoÄ�n (ș mă limbuțesc) împrotivnicii miei și am nădĂ©jde pre Dumnezeu ca va descoperi dreptatea mea fără de zăbavă; «ti ĽgĂ„ Ľn Å�cacÅ»a mou ĽporeÎshn, soÅ» dÄ… KÄšrie, Ľl¸hson (șcă eu întru ... și înaintea a mult norod t¨ parastŇsoun cĂ©le neadevărate, cu carele mă lupt în zadar. Și măcar că mie nu mi cuvine, ca unui arhiereu, grăesc pe nimenea de rău, nici pârăsc, iar mi pare că cu ajutoriul lui Dumnezeu foarte tare s-ar rușina. 8) Între cĂ©lialalte mozavirii și vânzări ce-mi fac, ca Iuda pre Hristos, au zis cătră măriia-ta, cel ce au zis, cum fiu făcut 24 de capete asupra măriei-tale împotrivă, ce, și ce voiu fac. Întreabă pre părintele Nisis, -ț spue acĂ©le capete ce zic, că i le-am cetit într-acel ceas ce au pomenit, de iale, fiind de față și Odrianul ... măcar că iaste împreunare trupească): Unde Dumnezeu au împreunat, omul nu desparță, dară cu cât mai vârtos ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

... un clondir cu rachiu și-l aduse la gură. — Iar gâlgâi, Călimane, zise Raluca, și iarna vine, și copiii-s goi... — Eh, las' vie, las' fie... răspunse Căliman, și-și scutură pletele și începu râdă. — O -ți bei cămașa din spate, o -ți bei pielea de pe oase, o -ți bei mințile, mormăi Raluca, și-și zgudui copilul, rupându-i țâța din gură. — Ale mele sunt toate, las' s' le beau... — O ... cu pui, că eu te bat și tu mă sorbi. Raluca apucă clondirul și, după ce bău, iar bombăni: — De n-ar fi ologul ca cânte din mahala în mahala și -ți milogească mămăliga și saramura, ai pieÄ›, ticăloșia lumii. — Eh, milogească, că eu l-am găsit, eu l-am crescut. — L-ai crescut, da, dar i-ai luat picioarele, răspunse Raluca închinându-se. â ... scârțâitul ascuțit al unui cărucior ce se apropie de pragul potcovăriei. — Vine, săracul de el, ș-o fi rebegit de ploaie, că e gol ca un deșt... Așa îngână în fundul întunericului Raluca, atârnându-se de lanțurile foalelor. — Deh! mai bine ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... al celui următor, contra unor materiale și dogme literare istovite milenar. Ca vedem puțin minuțiile în lucrarea unui virtuoz: tema e luna e mare ca o pată roșie, e pată de sânge, uriașă boabă de mărgean, o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie, luna e un solz ... oarecare, că e geistreich, și prin aceasta rostește o condamnare numaidecât. Se observă, în aplicările acestui paragraf penal literar, că cenzorii poeziei nu iartă artiștilor fie geistreich, decât prin idei nesărate. Cu procedarea aceasta a fost strivit, până deunăzi, Heine. Cuminte, Clatină urechile învechite, Ca două limbi de ceas potrivite, foarfece timpul zbieratului. Și seara cade. Înainte Pe marginea satului Casele se fac o clipă roșii. Pentru că soarele s-a tăiat în ... Ca găsești: Amurg. Dama cu camelii a scuipat sânge. Toamna. Câmpuri verzi, luminoase, așa cum descriu literații primăvara. Opalul. Lapte stricat. trebuie dispui de aptitudini ce, la un loc, se numesc, convenabil, spirit. Poetul însă ar fi vrut scrie cu miresme de culori. Dar culori și miruri se prefăceau în cuvinte negre, la fel cu toate civintele. Și întreba pe Cel-ce-toate

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

... găsiră nici piculeț de urmă. Daca văzu și văzu, calul zise: - Stăpâne, am făcut o greșeală care nu se mai poate întoarce. Dă-mi voie mă duc caut vreun mijloc ca ne căpătuim. - Asta nu se poate, odată cu capul, răspunse băiatul. După ce am ajuns pe aste tărâmuri neumblate, prin pustietăți fără locuitori, mă lași și tu? Singur nu pot sta, uite, nici olecuță. - Încinge-te cu frâul meu, și, când ve vedea vro nevoie, scutură-l și ... calul și îi da ajutor. Calul, carele nu știu de unde aflase tainele zânelor, vezi că nu era el de florile mărului năzdrăvan, spuse băiatului fie cu mare băgare de seamă că în baia zânelor, într-un timp hotărât, are curgă aur, și atunci apuce el înaintea zânelor se scalde. Îi mai spuse ochească prin polițile cu haine ale zânelor, când îl va pune deretece, niște nuci pe care le avea zânele și le îngrijea ca pe ochii lor din cap. Băiatul făcu întocmai precum îl învățase calul. Într-o zi când zânele se dusese la vânătoare, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>