Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE TOT TIMPUL
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 646 pentru PE TOT TIMPUL.
... aveam să călătoresc! O nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră, atârnată în curăle; iar caii erau tot cei suri ai tată-meu; cai de nădejde, care se făcuse albi, dar care nu lăsau pe om la nevoie. Îmi luai ziua bună de la toți camarazii mei, și de la Prâsnel, și de la Țuflic și de la Poriu-împărat ... a spune că în momentul când vroii să mă urc în trăsură, mă pomenii deodată cu Balan care îmi puse, după obiceiul lui, amândouă labele pe piept, cercând numaidecât să mă lingă pe obraz și, plesnind cu coada pe toți câți se îngrămădiseră în jurumi la ziua bună. În trăsură pusei pe Balan din a dreapta mea ca pe un prieten mai vechi al casei, și, cum mergeam prin cotiturile ulițelor, mi se părea că sunt cel mai mare din oraș. Mă uitam cu ... viziteul va fi înțeles ceva, văzând răpedea mea schimbare, dar știu atâta că nu-mi mai păsa chiar de-ar fi înțeles. Ba era cât pe ce să mă jăluiesc lui în gura mare și să-i spun tot ...
George Coșbuc - Pentru libertate
... George Coşbuc - Pentru libertate Pentru libertate de George Coșbuc Publicată în Universul literar , 1903, nr. 19 (12 mai) Plângem, da, că prea ne doare! Nu pe noi! Crescuți în chin Ne-amintim de-un timp cu soare Și-l cunoaștem cel puțin! PIângem pe copii, sărmanii, Că-ntr-al temniții mormânt Își încep în noapte anii, Neștiind ce-i soare sfânt. Plângem, da, și strâns ne strângem Lâng-olaltă ... etern! Lumile-au văzut mirate Cât de mult iubirăți voi Șuierul de bici ce bate Făr de milă oameni goi! Dar și pentru noi rămâne Timp ah, cine poate ști! Șuierul acesta mâine Cânt al lui Tirteu va fi! Iar din lanțul ce-azi ne strânge Pot să iasă spăzi, și ... mpotriva Poate-a celor mai vro doi, Dar mai tari prin răzbunare Și prin ura lor turbați? O să fii destul de tare, Tot potopul să-l abați? Eu nu chem această vreme, Dar tiranul braț al tău Face totul ca s-o cheme, Rău îngrămădind pe
Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română
... s-au repețit aceste iluzii juvenile, încât au produs acum o adevărată atmosferă intelectuală în societatea română, o direcție puternică, ce apucă cu tărie egală pe cei tineri și pe cei bătrâni, pe cei cari se duc spre a învăța și pe cei cari s-an întors spre a aplica învățătura lor. În deosebire de poetul antic, care, admirând greutățile enorme ce le-a ... interesezi de arta frumoasă, te duc în muzee, în pinacoteci și gliptoteci, îți arată expozițiunea artiștilor în viață și se laudă cu numărul pânzelor spânzurate pe părete; și dacă, în fine, te îndoiești de libertate, îți prezintă hârtia pe care e tipărită constituțiunea română și îți citesc discursurile și circulările ultimului ministru care s-a întîmplat să fie la putere. Față de ... s-a întâmplat nici o amestecare între aceste două popoare. Pentru a proba o hipoteză așa de nefirească, istoricul nostru se întemeiază pe un pasaj îndoios din Eutrop si pe un pasaj din Julian, cărora le dă o interpretare imposibilă de admis cu mintea sănătoasă, si astfel începe demonstrarea istorică a romanității noastre
Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui
... indiferente. A vorbi de mizeria materială a lui Eminescu însemnează a întrebuința o expresie nepotrivită cu individualitatea lui și pe care el cel dintâi ar fi respins-o. Cât i-a trebuit lui Eminescu ca să trăiască în accepțiunea materială a cuvântului ... din lumea convențională era o supărare și o nepotrivire firească. Cine-și dă seama de o asemenea figură înțelege îndată că nu-l puteai prinde pe Eminescu cu interesele care ademenesc pe cei mai mulți oameni. Luxul stării materiale, ambiția, iubirea de glorie nu au fost în nici un grad obiectul preocupărilor sale. Să fi avut ca ... care se arătau însă felurite forme de degenerare etică, obișnuite la asemenea stări, devenise lacom de bani. Prin urmare, legenda că mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie trebuie să aibă soarta multor alte legende: să dispară înaintea realității. Și nici munca specială a unui redactor de ziar ... că această nevropatie se poate urmări în linie ascendentă. De altminteri, și în vremea în care spiritul lui era în vigoare, felul traiului său făcuse pe ...
Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente
... văzând că tot mi se dedea zor să schimb chiverniseala împărăției, într-o dimineață, după ce mi-am băut liniștit cafeaua și ciubucul, am chemat pe Midhat-pașa și i-am grăit: — Bre, pordecâine! (așa-i ziceam eu lui când eram cu chef). Toate bune! dar ce e de făcut ... deasupra, și-ncolo, toate bune!" De vreme ce așadară fiecare dintre dv. trebuie să se fi plictisit de atâtea îndelungi și mature deliberări, și fiindcă tot nu aveți de ce să mai încurcați lumea prin Stambul — m-am gândit că n-ar fi rău să vă trimit la urma voastră ... prezenți fiind toți senatorii și deputații. Domnește în toată adunarea o mare veselie. La ordinea zilei: Proiectul de lege pentru plata diurnelor reprezentanților națiunii otomane pe timpul vacanțelor, și Citirea mesajului de închidere a Corpurilor legiuitoare. Iskiuzar-Mehemet, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege: „Art. unic ... žArt. unic. Cât țin vacanțele parlamentare, senatorii și deputații primesc diurna împătrită..." Voci: Prea mult, bre! nu fi botos! Geanabet Eddin: „... întreită ca pe timpul sesiunii". (Aplauze prelungite.) Articolul unic, astfel meremetisit, se primește cu unanimitate, plus un vot. Prezidentul a votat de două ori. (Aplauze zguduitoare
... la vorba mătii, Nu te mai du as'dată...â€� Dar Niță a plecat... Amorul vînătoarei deși nu totdauna Dar mai ades întrece pe orice fel de-amor : Căldura, frigul, foamea și setea-i sînt tot una, Și la nimic e omul mai iute, mai ușor. Aci în calea asta, îl vezi că să ivește Și-ndată-apoi ca fulger îl ... mîini se-ntoarce Niță și iar o să-l vezi, iar ! Mai bine vezi de casă, grijaște-o, curățește-o, Fă flori pe la ferestre, pe grinzi și pe podea ; Mai trage-i vro trei brîe, p-afară mai spoește-o Ca cînd o veni Niță cu drag să între-n ea. Tu știi ... greu păcat. Pe cînd eram odată Ca dînsa-n lume fată Noi nu știam ce este pustiul de iubit, Dar îns-acum o fată De tot este schimbată, Iubește cît de mică că lumea s-a iuțit. Sărmana copiliță abea ochii deschise Și-n tinereți cearcă un chin nesuferit ... mare natur-a-nveseli, Cînd cerbul de prin piscuri, din codri căprioara În cale la izvoară vin sete-a-și potoli. Pe
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... de altfel 4. nu știu de ce dar simt secolul XX +UNU cum moare cum putrezește de-a-npicioarele ca floarea soarelui uitată pe câmp toamna târziu neculeasă și-n aerul de primăvară mirosul urcă până deasupra gurii de canal ce satisfacție măreață pe bulevardul victoriei proprietăți ale ființei bogate planuri cincinale adaugă statisticilor culoare uraaa Uraaa uraaa sub falduri strălucitoare trece noaptea pe ulița conștiinței tutelare privim neputincioși mărețe atelaje descriptive cum înaintează falnice în urma noastră rostogolindu-se privim prin hubloul de ceară al zilei următoare trupul ... brice cuie și (o de ce așa departe) viețile noastre fișate adnotate trase la indigo (alb negru gri sau maro) clacule numere și multe altele pe care nu le-nțeleg nici acum 7. lume lume și iar lume soro lume veniți haideți să vedeți pe taraba amăgirii cum dospesc voluminoase și grele icrele negre din burta zilei cum se vinde și se cumpără viața noastră prietene cum se vând la ... loboda țigări blugi adidași chiloți și gumă de mestecat cărți ulei votkă pixelii și lână noi păianjenul își țese pânza de aur și de smarald pe ...
Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)
... sus, Se lăsa tot spre apus Și-n mare se cufunda La soră-sa Ileana, Ileana Cosânzeana. Iară Dumnezeu cel sfânt, Sfânt în cer și pe pământ, Mâna-n valuri că băga Mreana-n mână-o apuca Și-n ceruri o arunca Și-n lună plină-o schimba, Apoi Domnul-Dumnezeu ... ce mai există la români, legenda soareluieste una din cele mai poetice. Soarele e un zeu frumos cu părul de aur, care, caApolon, cutreieră cerul pe un car tras de cai. Asemenea românii cred, când tunetulvuiește, că sfântul llie se primblă cu carul pe bolta de aramă a cerului. [2] Adică nouă ani, provincialism din Moldova. [3] Ileana Cosânzeana este închipuirea cea mai poetică a geniului ... prin originalitatea lor adeseori fantastică, Ileana Cosânzeana este reprezentată cu părul de aur și cu farmec dulce la privire. Ea-i atât de strălucită că pe soare poți căta, iar pe dânsa ba; păsările cântă în calea sa cântecele lor cele mai frumoase, florile se culcă în câmpie ca să-i facă covor, balaurii se îmblânzesc ... spumele aurite de razele soarelui. Românii din Moldova zic că Ileana Cosânzeana personifică Moldova cu podoabele și avuțiile pământului său, cu farmecul răpitor care flutură ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului
... domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în care nici ... te adună cu UNU ecou al visului fără identitate fugărind alt ecou dincolo de maluri prin pădurile facerii un dinte alb de forma sufletului ram pe ram în codrul de greșeală ales zălog pentru frunza rară mereu la persoana a treia despre tine cum stă floarea deșertăciunii pe umărul dilatat al zilei următoare cum roade în închipuire gîndul ascuns cenușii toate încheieturile urii un nod de iubire aleasă rodește în pustia ta ca ... despre o ființă incertă pe o planetă incertă într-un timp incert slăvind un punct despovărat de sens fără curaj mai mult din lașitate un
Nicolae Gane - Astronomul și doftorul
... a făcut «criză», gândi în sine doftorul. Ei intrară înlăuntru, se încălziră, adormiră și a doua zi, deșteptându-se, văzură cu mirare pe toți bine sănătoși; femeia pregătea mâncarea la foc, copiii zburdau veseli prin casă, iar Niță ședea liniștit pe laiță cu luleaua între dinți. — Bună dimineața! zise el. Așa-i că tot e mai bine în casă decât afară? — Așa este, răspunse doftorul, dar ia spune-mi te rog, totdeauna ospătezi d-ta mâncări de-acele ... Trohin mi l-a tras la roată și mi l-a îndreptat. Altă dată m-a durut o măsea pe care mi-a scos-o fierarul din sat cu cleștele. Apoi mai am câteodată vătămătură, știi care o are tot omul, dar aceea nu-i boală la noi. — Doftorii de la spițărie n-ai luat niciodată? — Spițărie!... Să mă ferească Dumnezeu! Doar nu ... zilele. Spițeria mea e cuptorul. Când m-apucă vătămătura, beau un pahar de rachiu și mă culc pe cuptor, și, după ce mă încălzesc bine pe o parte, apoi mă întorc de mă încălzesc ...
Alexandru Macedonski - Imn la Satan
... altfel nu se poate; Te-ador, Satan, fiindcă tu ești zâmbet, rază și coloare, Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cântare, floare, -- Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale, -- Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale... O! singur zeu, fiindcă rău — iar răul ... ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința, Tot mai activ din an în an; Semeț cum este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos... Jos, jos fățărnicia... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... În ochi adânci când scânteiezi, pe buze roșii când răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci furtuni când sufli; Înnebunești pe prea cuminți, ce stau tâmpiți de-nțelepciune Și schimbi deodată în focar ce-a fost mai stins ca un tăciune. Tu, care culci ... a vieții aprigă revoltă, Satan, — oh! iartă-mi neghiobia. Arhanghel de-aur și de foc, Ce-nsămânțezi Dumnezeirea, Urmându-ți vecinic siluirea, Din timp ...