Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SA

 Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 728 pentru AI SA.

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman

... milioane din vârstele titane, Pârlite, ruinate, stau negre încruntând, Rămasuri tari, semețe, antideluviane, Ce-și râd de timp, de secoli, vecia străbătând. P-aicea uriașii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvârlea din mal în mal, P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-aude, P-aici încura calul viteazul Decebal ... nici bardul Tesaliei, Ce vede zbârlind munții acel imens Titan, Ce-aude umblând Scila pe vântul Siceliei; Nici al Scoției bardul, bătrânul Osian; Profeții de ai Iudeii ce pot să compareze Troienii de calcair, graniții ascuțiți Cu capete aprinse mergând să adoreze, Cu trâmbe înzeite de preoți și leviți. Căci nu ... împărțire S-atingi și a mea frunte cu sânta mâna ta; Tu nu ai vrut în pieptu-mi să sufli înzeire, Tu n-ai vrut să-ți fiu preot, la lume-a te-arăta. Însă-ai plantat în mine credința, contâmplarea, Tăcuta admirare a drepților de sus; Ai pus în mine-Amorul, Speranța, Adorarea, Ș-ai încuiat Eternul în slabul tău supus. O, cât de mult slăbește cu spusul o credință! Cât e de trist și veșted amorul cel trezit, Și ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

... reușit autorul să facă întrucâtva interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură ... de însemnări, dispuse cu pricepere și metodă, în momentul de a-și opri pașii, o citațiune frumoasă dintr-un poet sau prozator de ai noștri încurajează pe călător a-și continua calea... D. Șăineanu acordă cu drept cuvânt neologismelor o importanță egală cu elementele neaoșe ale limbei ... ramuri, ale științei, așa că Dicționarul universal e o inițiativă lăudabilă și în această privință. N-am nevoie să mai fac elogii autorului pentru munca sa îndelungată și conștiincioasă spre a înzestra școala și societatea noastră cu o carte atât de indispensabilă. D. Șăineanu este unul dintre tinerii noștri ...

 

Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

... l săgetase. Asemenea făcu daca se întâlni cu ursul. Acum băiatul avea patru fiare, pe care le numea cățelușii lui. Se întoarse, deci, la soru-sa, cu cățelușii după dânsul și îngrijea de ei ca de un lucru mare. Odată, ce-i veni fetii în gând, zise fratelui său: - Urcă-te ... Căci li se acrise tot umblând încoace și încolo prin pădure ca niște haidamaci, urgisiți de Dumnezeu. Și se sui băiatul și-l întrebă soru-sa: - Vezi, ceva, leică? - Nu văz nimic, decât, uite, în partea asta încoa drept înainte, mi se alicește albind ceva; dară nu știu ce este că ... că a venit prea devreme și să mai aștepte până să se puie masa; ba că una, ba că alta, când se supăra soru-sa pe cățeii lui, când zmeul îi căta chiorâș, și multe d-alde astea, și de toate. Într-o zi zmeul se vorbi cu sora băiatului ... i ție de urât. Deocamdată frate-său nu voi, căci se învățase cu ei. Dară după mai multe rugăciuni, i se făcu milă de soru-sa, și-i lăsă cățeii ca să-i ție de urât. Plecând el la vânat fără cățeii lui, soru- ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții și în care să-l aștepte iubita sa. Dar iată că deodată se-ntunecă seninul, iluziile dispar, crivățul realismului cu o suflare rece îi îngheață căldura inimii, smul­gându-i florile speranțelor. Dușmana ... cu toții la dejun. Mă așezai în capătul mesei, când Romfort, intrând în sală, se puse pe scaunul de lângă mine. Ce schimbare în fizionomia sa nu de mult atât de sălbatică și acum atât de blândă și binevoitoare. — Ei, domnule, îmi zise el, ți-a trecut spaima ... făcui aluziune. — Da, îmi răspunse el ceva pe gânduri, am socotit că uraganul va continua și astăzi, dar am greșit. — Cum? D-ta ai dorit poate asta? îi zisei cu totul consternat. — Poate că am și dorit-o, îmi răspunse el cu sânge rece, pen­tru că călătoria ... urmă caută prilej dorind să-l prade pe cel dintâi. Voii să contrazic ideile lui atât de ciudate, când deodată clo­potul vaporului vesti intrarea sa în portul Odesei. Cu o excla­mațiune de mulțumire săriră toți călătorii de la masă, năbușind pe puntea vaporului. Cel întâi am sosit eu acolo ...

 

Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgășani

... Grigore Alexandrescu Când vizitam odată locașurile sfinte, Mărețe suvenire din vremi ce-au încetat, Eu mă oprii pe valea bogată în morminte, Unde atâți războinici ai Greciei slăvite Strigarea libertății întâi au înălțat. Ziua de mult trecuse: natura obosită... Se odihnea: nici zgomot, nici cel mai ușor vânt; Nimic viu: eram ... circ, amfiteatruri, puterea înfruntară, Pe purpura română credința așezară, Și-nvinseră pe idoli în Capitol slăviți, Așa sângele-acelor ce-aicea se jertfiră Născu pe-ai libertății vestiți răzbunători; Parnasul și Olimpul cu fală se priviră Când flotele barbare zdrobite le zăriră, Și flacăra din ele suindu-se la nori. Sunt ... fu robia sub limpedele-i cer, Și lupta și izbânda a Greciei frumoase, Iar Boțari, Miauli, colosuri fioroase, Se par ca demizeii eroi ai lui Omer. A! dac-a ta viață de lume admirată, Când nației gemânde veniseși ajutor, De asprele ursite nu ar fi ... Termopile, Și cât va purta Oltul diadema-i de munți, Voi veți trăi; căci vouă Grecia e datoare, Căci voi ați dat semnalul la libertatea sa

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... lumea-ntreagă... dar prost,de când? TOMA: Apoi dă, jupâne, eu nu-s cărturar ca d-neta, care știi Alexandria pe de rost și care ai umblat pe unde ș-a-nțărcat dracul copiii. MĂRICA: Așa-i; jupânul Macovei, bărbatul meu, cunoaște și-Afgatanghelescu. MACOVEI: Tronc, Mărico!... ai sclintit-o, fata mea, vrei să zici Afgatanghelul!... Da, oameni buni, știu multe, de toate... nu că mă laud... căci am fost prin țara căpcăunilor ... gunoi... și cu-o săritură ajung... sus... sus... sus. PEPELEA: Hei!... că nu sunt și eu o jiganie din soiul lor. BABA RADA: Și ce-ai face, măi băiete?... PEPELEA: zbura tocmai lângă fata împăratului. BABA RADA: (îl trage de urechi): Ți-e dragă!... Hai?... PEPELEA: Ca ochii din cap ... OSTAȘI (sub costum de lăcuste) STOLNICUL (vine alergând și purtând un steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu face nimica, eu să-mi fac meseria mea. (Strigând.) Plecați-vă, închinați-vă... (Stolnicul intră cu servitori care ... mare, Chiar în drum, cât mai curând. (Așează merindele pe-o masă în dreapta, blide cu mâncări, garafe și potire.) STOLNICUL: Grăbiți, copii, grăbiți... Măria- ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

... titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi ... al cărui colaborator și prieten am fost ani îndelungați. Alexandru Macedonski era fiul generalului Macedonski, fost aghiotant și ministru de război al domnului Cuza. Mama sa era coborâtoare dintr-un ban al Craiovei. Când l-am cunoscut eu prin anul 1890 91, fiind student la Drept, (și la Litere) maestrul era ... drepte. Întrebuința, pentru ținuta lor marțială, un cosmetic de ceară neagră. La gât îi flutura o lavalieră sumbră, iar jobenul înalt (de mătase) era pălăria sa de predilecție. Redingota, cu reveruri de mătase, butonată până sus, îi da aer, ca și lui Duiliu Zamfirescu, de militar îmbrăcat civil. Mergea pe stradă ... într-o viață lăuntrică, adâncă și concentrată. Surâsul ironic al buzelor groase și senzuale era îndulcit deseori de franchețea expresiei sale binevoitoare și călduroase. Firea sa era mai mult distantă, dar expansivă și generoasă în intimitate. Vorbea franțuzește cu facilitate și eleganță, și era cu toată lumea de o politețe plină ...

 

Ion Luca Caragiale - 25 de minute...

... iar doamna între dame. Întâiul clopot! Directorul, foarte nervos, mână un vătășel călare s-aducă numaidecât pe cocoana, pe copii și pe domnul profesor. Măria-sa doamna e foarte veselă de conversația damelor; dar dumnealor o iau repede și se-ntind la vorbă... Una o povățuiește pe doamna să se păzească ... profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata, dacă o prințesă și tot nu se poate pune cu voia lui Dumnezeu; dar noi ăștia!... Dar acu te-ai făcut bine... Se vede... Fie, că frumoasă ești! să nu-ți fie de deochi! să trăiești!... Totdeodată unul dintre copiii domnului director, care privesc foarte ... madam Carol! Copilul plânge. Domnul profesor îl smucește de mână și-l bagă la arest în sala de așteptare clasa a doua. Măria-sa doamna intervine pe lângă domnul director în favoarea micului vinovat, care urlă tare în arest. Tatăl cedează înaltei influențe și dă drumul băiatului: — Taci ... mai mult că astăzi opozițiunea este considerată ca afară din națiune... Foarte bine... Vom lua act și de aceasta și vom protesta! Decanul și familia sa au fost multă vreme la cuțite cu directorul și cu familia acestuia, deși damele erau surori. Chiar o polemică, ,,cât s-a putut ...

 

George Coșbuc - Costea

... i malul! Și-ndemna cu vorbe calul: —„Zboară, murgule, cu mine! Zboară, că să zbor îmi vine! Tânăr ești de patru ierni, Câmp ai larg să mi te-așterni! Nu te-opri, fărtate drag, Până la maicuța-n prag!“ Și cu murgul el vorbea, Murgul treaz înțelegea ... stîng a prins să-i joace. În sat Costea când intra, Cucuvaia-n turn cânta. Iar când a bătut la poartă, Mâ-sa-n casă caldă-moartă! Cât a plâns cu ochi merei Așteptând copilul ei! Și n-a fost nici mângăiată De-a ... iuțea el pașii, Mai curând piereau vrăjmașii. Și-l mânĂ¡ un singur gând, Să se-ntoarcă mai curând. Și la ce? Pustiu și gheață! Mă-sa-l mai ținea-n viață. Când era sub plumbi și fum, Numai ea! și-acum, acum? De-ar începe iarăși toiul, Ah, de-acum de ...

 

Alphonse de Lamartine - Suvenirul

... tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n-o-mbătrâni: El, ca un suflet, vârstă nu are. Nu, tu din ochii-mi nu ai lipsit; Și când privirea-mi cea neclintită De tine-aicea fu părăsită, Dodată-n ceruri eu te-am zărit. Acolo-ntocmai ș-acum frumoasă Te ... chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a sa suflare Încă îți suflă păru-undoios, Ce-n trăsuri negre de ebanos Recade-n sânu-ți fără-ncetare. Umbra acestui văl mincinos Și mai mult ... n sus privesc Aceste stele învăpăiate, P-a nopții pânză împrăștiate, În toată steaua eu te zăresc. Dacă zefirul, cu-a sa mișcare, Din flori mă-mbată cu-al lor miros, Atuncea pieptu-mi neputincios Răsuflă însăși a ta suflare. Când trist, în taină, la ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Suvenirul

... tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n-o-mbătrâni: El, ca un suflet, vârstă nu are. Nu, tu din ochii-mi nu ai lipsit; Și când privirea-mi cea neclintită De tine-aicea fu părăsită, Dodată-n ceruri eu te-am zărit. Acolo-ntocmai ș-acum frumoasă Te ... chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a sa suflare Încă îți suflă păru-undoios, Ce-n trăsuri negre de ebanos Recade-n sânu-ți fără-ncetare. Umbra acestui văl mincinos Și mai mult ... n sus privesc Aceste stele învăpăiate, P-a nopții pânză împrăștiate, În toată steaua eu te zăresc. Dacă zefirul, cu-a sa mișcare, Din flori mă-mbată cu-al lor miros, Atuncea pieptu-mi neputincios Răsuflă însăși a ta suflare. Când trist, în taină, la ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>