Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE PRINS
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 427 pentru BINE PRINS.
Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor
... care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea lui e mai de preț, căci e mai expresivă. Să însemne cititorul bine: e viața somnului. Înțelege și nu uita. Dacă uiți, ai să te superi, și te vei apuca să aperi logica, intempestiv și comic. Dle Rosenthal ...
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... am fost și eu amestecat, și multe lucruri de pe acea vreme sunt închise în sufletul meu. De unele nu-mi aduc aminte, îs ascunse bine colea, și cine știe dacă vreodată farmecul sau durerea lor vor răsări iarăși în mintea mea, cum răsar, în unele nopți, dârele luminoase ale fărâmiturilor ... se opriră: de sub pătura ce acoperea năsălia ieșea un horcăit răgușit, care se stingea cu totul o clipă, apoi izbucnea din nou. Am auzit bine și mi-a rămas săpat în adâncul minții fiecare cuvânt din convorbirea celor doi soldați. Cel dintâi se întoarse și spuse, cu glas ...
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... unchiaș acasă. Unchiașul, cum i-a văzut de departe, a ieșit să-i întâmpine și totodată le-a zis: - Bine ați venit sănătoși; dar ce îmbli, împărate, să afli? Dorința ce ai o să-ți aducă întristare. - Eu nu am venit să te întreb asta ... mi dai ceea ce mi-ai făgăduit la naștere. Auzind aceasta, împăratul s-a întristat foarte și i-a zis: - Dar bine, fiule, de unde pot eu să-ți dau un astfel de lucru nemaiauzit? Și dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca ... de cal, precum îi zisese el. Destulă muncă avu; dar fie, că izbuti. Când auzi calul de la Făt-Frumos că hainele și armele sunt bine curățate și pregătite, odată se scutură și el, și toate bubele și răpciuga căzură de pe dânsul și rămase întocmai cum îl fătase mă-sa ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului
... Â O, piatr-a luminei, revarsă-mi lumină! Prin genele-nchise s-arată, o vede Și strigă... și mâna pe dânsa repede... O prinde... prin farmec în jur se-nsenină, El vede lungi râuri, câmpii în lumină, Grădina din țara-i, cu lacu-i, castelu-i Ca-n vis ... zâmbind ea îi spune: ,,Adânca-ți durere pieri prin minune. Dar piatră mai scumpă și cea-adevărată Iubirea mea este nestinsă, curată; Păstrează-mi-o bine... aceasta ți-o dărui..." El ochii și-i freacă, să vadă,-adevăru-i? ...................................................... Și drept că-n mișcarea molaticei ierbi Păștea înainte-i o turmă ... IÅ„ez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca nimeni s-auză și nimeni să vază. În urmă-i o ușă-n balcon se deschide... Prin flori ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)
... Â O, piatr-a luminei, revarsă-mi lumină! Prin genele-nchise s-arată, o vede Și strigă... și mâna pe dânsa repede... O prinde... prin farmec în jur se-nsenină, El vede lungi râuri, câmpii în lumină, Grădina din țara-i, cu lacu-i, castelu-i Ca-n vis ... zâmbind ea îi spune: ,,Adânca-ți durere pieri prin minune. Dar piatră mai scumpă și cea-adevărată Iubirea mea este nestinsă, curată; Păstrează-mi-o bine... aceasta ți-o dărui..." El ochii și-i freacă, să vadă,-adevăru-i? ...................................................... Și drept că-n mișcarea molaticei ierbi Păștea înainte-i o turmă ... IÅ„ez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca nimeni s-auză și nimeni să vază. În urmă-i o ușă-n balcon se deschide... Prin flori ...
... niciodată. Iară daca isprăvea treaba cu găinile, venea pe lângă bucătăreasă și-i da și ei ajutor. Toți slujbașii curții o luau în nume de bine, văzându-i vrednicia, și toți aveau milă de ea. Se dusese vestea până la împărăteasa de hărnicia, de bărbăția și de curățenia de inimă a ... împăratului juca ce juca, și tot se uita la dânsa, parcă o tot pierdea din ochi. Și în adevăr avea și ce vedea. Așa de bine îi ședea gătită, de părea că este o zână. Sclipea diamantele de pe dânsa de luau ochii celor ce se uitau la dânsa. Fiul împăratului ... împăratului spuse mă-sii că până n-or găsi pe fata la care se va potrivi inelul ce-i dete el, nu se va face bine. Mumă-sa rugă pe împăratul să asculte rugăciunea fiului lor. Iară împăratul porunci să umble niște boieri din casă în casă să încerce inelul, și ...
George Coșbuc - Fata craiului din cetini
... facă vitejie, Să capete pe fata crăiască de soție! Pe loc ce vestea fetei lui Crai-Încetinat Ajunse pân la curtea lui Tabără-mpărat, Acesta prinde suflet și iar înveselește, Și plin de bucurie feciorilor vorbește: O, dragii tatii! Astăzi eu-s vesel mult, căci eu Voi ști din voi pe ... fost carnea de ani și de necaz. Zorilă, cât ce-o vede, întoarce-al său obraz Și scuipă-n sân cu scârbă, iar baba zice: Bine, Dar pentru ce te tulburi și te ferești de mine?... Căci măcar eu-s bătrână, dar sfatu mi-e frumos; Pe mulți viteji cu sfatul ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni
... brutar. Sunt altfel om cinstit, dar ce să faci cu vise? În vis, îmi pare rău, furai ca un tâlhar. O jimblă-o șterpelii. Mă prinde și m-apucă. Plecăm la comisar. Mă judecă pen vis. Un polițai visat nu-i oare o nălucă? O palmă îi cârpesc, și dânșii m ... deștepta! A! Iată cineva mai potrivit cu tine: Moșneag posomorât cu nasul tot pe sus. Ce vis ciudat! eu, bre, m-aș mulțumi mai bine Pe-un Capșa să-l visez decât p-alde Isus! El pleacă, iar bătrânul, un chip de moaște sfântă, Surâde și-mi întinde o mână ...
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... nu e întotdeauna un om vesel prin natura lui, că humorul nu se poate confunda cu veselia. Pe de altă parte, un om poate foarte bine să fie vesel de la natură și, totuși, să nu aibă darul de a-i face și pe semenii lui să râdă. Și ... căci o atitudine intelectuală, că și una fizică, materială, poate fi luată sau imitată de oricine, după voie. Dar se știe că, în realitate, <știți bine că > lucrurile nu stau tocmai așa. Nu oricine poate fi spiritual și, mai cu seamă, nu oricine poate avea humor. Greșeala vine de acolo că ... atârnă de subiect. Povestirea humoristică trebuie povestită grav; povestitorul se silește să ascundă punctul ce i se pare în stare să provoace râsul.â€�
Alecu Russo - Critica criticii
... G. asupra pieselor date la Teatrul Național la prilejul benefisului dlui Necolau. Iscălitul se socotește în numărul acelora care gândesc cum că critica nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri ... statu-co (statu-quo) letargicca dobitoacele. Între oameni învățați, acele pravili se îndeletnicesccu descoperiri, iscoade, cărți, zidiri și altele. La mulți, pravila aceastade deșteptare, mai bine zicând instinctul, scrisă cu inima omenească(cu care inimi domnul D. G. n-a citit niciodată) nu-i înțeles deopotrivă, nici poate a ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... de fum cu vânătă pară. Iar' după ce pământească boare Răsuflă puținel întru sine Și cevaș' i să făcu răcoare, Socoti cum ar face mai bine Ca nevăzut el toate să vază Pe unde-ajunge-a soarelui rază, Știind el foarte bine că-afară De ceata-îngerească pânditoare Ce pregiur a toată lumea zboară, Sânt Ilie prorocul încă-are Asupra lui pază foarte bună Ș ... acuma și dânșii să fie Oameni ca ș-alții cu rânduială, [9] Iar ei mult să sfătuiea-între sine Cum ș-ar tocmi trebile mai bine. O zi de sfat era și de-ast' dată, Unde toată-acuma s-adunasă Boierimea cea mai învățată, Multă făcând voroavă și deasă. În urmă ... bune-așezământe Și lăcuiți dăpreună-aice; Fiți purure-într-o minte ș-o voie, Mai vârtos la vreme dă nevoie. Că, dacă nu vă veți prinde dă mână, Părtășiri iubind și-împărăchiare, Asupri-vă-va limbă străină Și veți hi periți fără scăpare, Nice veți mai face-un neam pă lume ... să-l are, Să-ș' poată face mălaiu și pâine, S-aibă ce mânca de-azi pănă mâine. ,,Oameni buni! Oare n-ar hi mai ...