Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN EL
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 1716 pentru DIN EL.
... Ea însăși buimăcită în jurul ei privea, Căci își pierduse capul și nu-și mai pricepea Cărările; în fața bărbatului, pierdută Privea într-altă parte, el mut și dânsa mută. Iar când el zise-n urmă: E moartă? Ca din drum Un om grăbit, ea silnic răspunse: D-apoi cum? Se-ntoarse-apoi cu spaimă, izbită ca din mână; Ardea de-ntunecată privirea ei păgână Și buzele-i jucară de-un tremur fioros. Văzuse cruci și facle și chipul lui Christos, El azi omoară moartea cu vecinica viață, E sfânt și e puternic, și stă aici de față Cu mine și cu tine, că toți suntem ai ... el tace; sub pază-i de te pui, El tace; și durerea când urlă și te face Să rupi pământ cu dinții de mult amar, el tace! Și ea, lăsând copila din mâini, a ridicat Cu vuiet pumnii-n aer: Da, cât nu l-am rugat! Lui cântec și tămâie, lui rugile și plânsul, Lui ... dânsul! Că zece bani de are un biet de pe cărări În loc să-și ieie pâine, îi dă pe lumânări, Pe fumuri de tămâie; el ...
Alexei Mateevici - Munca noastră
... o obștie, atunci este cu putință munca rodnică pentru fericirea și traiul liniștit, îndreptățit al norodului nostru. Asta va fi atunci ținta întregului neam moldovenesc din Basarabia și numai asta va avea-o el în vedere. Ca o tovărășie de oameni care năzuiesc la dreptățile norodului, ale țărănimii și ale lucrătorilor, ea va munci din toate puterile, și în munca ei tot hojma se va opri să caute ce a făcut în trecut și ce trebuie să facă ... de aceleași păreri, de polițai și câți și mai mulți au avut nu o dată izbândă ș-au cam împiedicat mersul înainte al mișcării noastre. Din toate acestea noi, firește, putem să tragem multă învățătură. Pe de o parte, în lupta noastră viitoare noi trebuie să ne ferim de toți acei ... purtarea trebuințelor. Judecând și vorbind îndeobște despre însemnătatea anului 1906 în mișcarea norodului nostru moldovenesc spre lumină și dreptate, se poate de spus că numai el este începutul acestei mișcări. Mai putem să zicem că în acest an este însemnat programul mișcării, adică ce-i trebuie moldovenimii basarabene îndeobște și țăranului ... ...
Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei
... buciumaș, de trei ciobănași, gomăn, gomănind, oile pornind, pe-un picior de munte cu hățașuri multe. Ș-apoi suie și coboară, zi mare de vară, din vărsat de zări, pân la țărcători și din țărcători, pân la sâniori, trei cârduri de oi, de oi bucălăi, la lână țigăi, la coadă pârnăi, cu coarnele ciute, cu steluță-n frunte, cu ... să te doboare, să mi te omoare și la miez de noapte, dorm apele toate, să mi te îngroape, la valea adâncă, la potica strâmtă. El din gură o zis — Mioară, mioară, de trei miei în vară, de-mi ești surioară, de-mi ești năzdrăvană, de-s gata de moarte, spune ... îngroape, în strunga de oi, în jocul de miei, în dosul stânii, să mă urle cânii… Iar tu din gluguță, să-mi faci iconiță și din trișculiță, să-mi faci cruciuliță și din buciumaș, să-mi faci prăpuraș… Tot să mă mângâi, tu la cap să-mi pui flueraș de os că-mi zice duios, flueraș de soc ... câte-un strop, fața busuioc. — Băluță, băluță neagră la străiță, ba l-am cunoscut și l-am auzit, cu gomăn de om, mă chema din ...
Ion Luca Caragiale - Moftangii
... Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș.cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevărați boieri, cari au știut totdeauna să ... toate astea trebuie să coste scump. Tipul nostru iubește, mai presus de orice, Știința și Rromânia, cărora le sacrifică activitatea, liniștea, sănătatea, familia sa, tot. El susține că știința, deși esențial umană, trebuie, mai ales la o națiune mica și tânără ca a noastră, să fie națională. El constată în fiece moment cu mândrie progresul prodigios al științelor rromâne. El dirijează un institut național savant sau, dacă încă nu până acuma, va inventa unul sau două pentru a le dirija - institute absolut indispensabile ... acele pe cari le va mai descoperi savantul nostru. Moftangiul științific este sacrosanct. Nici un guvern nu cutează, nu gândește măcar să se atingă de el
Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri)
... de plop Și se duce înhămată Cu un iepure ce-i șchiop. Iar într-însa cine este? Om să fie, sau un ciot? E vestitul din poveste Statu-Palmă-Barba-Cot! Iepurașu-n trei picioare Saltă, fuge ușurel, Pe zăpada lucitoare Săpând urme dupe el, Pe când barba argintie Al uncheșului străbun Se târie pe câmpie Ca o coadă de păun. Unde pleacă, unde zboară?... Iată-l vine spre Siret ... Ca un bulgăr de omăt. El în lunc-acum pătrunde Să descopere cu drag Primăvara ce s-ascunde Înlăuntrul unui fag. Iepurașul se răpede Naintând din salt în salt Pân' ce-ajunge, pân' ce vede În desime fagul nalt; Iar uncheșul cu-o bărdiță Bate-n trunchiul sunător: „Unde ești ... “ El întreabă, plin de dor. Lunca-ntreagă se răsună! Din copaci, din văgăuni, Mii de veveriți de lună Ies, aleargă pe aluni, Și din fagul nalt și falnic, Vechi al luncii împărat, Iese-un glas plăpând și jalnic, Care blând a cuvântat: „Cine vine? Cine bate ... vrăjitul fag 'ntinde Un braț lung, cuprins de ger, Pe uncheș de barbă-l prinde Și-l ridică pe sub cer. Statu-Palmă țipă, zbiară, El ...
Grigore Alexandrescu - Răspunsul cometei
... Răspunsul cometei de Grigore Alexandrescu Scris în palatul nostru de vară. 14 mai 1857 Iubit muritor, Astăzi am priimit, Prin poștia cerească, Biletul tău pornit Din Țara Românească. Odată cunoșteam Subt nume de roman Un preaputernic neam, Al lumei crud tiran; Neam ce-l credeam perit, Căci nu l-am mai ... Pe Noe d-a scăpat Cu luntrea-i deșălată, Căci știi ce a făcut Cît liber s-a văzut? El a sădit o vie Ș-a căzut pe beție! Iar cu fetele lui Ce-a mai făcut nu spui ... și omor, Pentru globul pămînt, ce nu era al lor. Căci socotesc că știi, nevoie n-am să-ți spui, Că nu e-al vostru el, ci voi sînteți ai lui. Apoi v-ați apucat Cerul d-ați spionat, Prin sticle cercetînd Ce avem noi de gînd, Ce fel ne preumblăm ...
... în brâu și cu ștergarul în cap, ea nici nu simte vremea lui cuptor; cântă, întinde firul, descurcă jirebia și se pierde în tinerețile ei. Din vale vine, abia târându-se, un câine flocan, pe mijlocul uliței. Câteva sute de pași de la cotitură, el zărește o clipă pe Sanda, se oprește, ridică capul, ciulește și începe a scheuna încet. Sanda se întoarce cu firul și iarăși se ... întinzându-i bucata. Câinele începu să mușine mălaiul. — Mănâncă, Scormon, mănâncă! Sărmanul, cât e de slab: abia a mai rămas păr pe el! Mănâncă, Scormon! Scormon apucă bucata cu sfială și o puse între labe, iar fata se așeză lângă el și rămase privind cu mulțumire cum câinele din ce în ce se îndemna mai tare la mâncare. — Unde e Pascu, Scormon? Câinele lasă bucata și iarăși începe a scheuna. â ... și se întoarce încet lângă stăpânul său. Aci se întinde, își pune capul pe labele dinainte și rămâne urmând cu ochii săi mișcările lui Pascu. Din când în când, ciulește, tresare, ridică capul ori mormăie, parc-ar fi simțit ceva nepriincios. Pascu nu-l vede. El ...
Anton Pann - Cucul și privigatoarea
... cucu", o ții una, Atîta zici totdauna. Ca să mai făci vro figură Nu poți să o frîngi în gură, Că nu ți-e dat din natură, N-ai talent în căscătură, De cîntare nu ți-e glasul, Ești bun numai sa ții basul. -0, tu, pasăre neroadă ! Zise el mișcînd din coadă, Nu te ținea-nfumurată Că cînți mai bine vrodată; Ale tale cîntecele Sînt ca niște jucărele, Că începi cu piuita Și sfîrșești cu dripita ... cine Va lua în nas rușine. Zise ea: -Cucule dragă, Dar cine să ne aleagă ? Cine socotești că are Auz mai bun la cîntare ? Iar el, privind în tot locul, Zise, arătînd cu ciocul : -Uite, acel ce să vede Păscîndu-se prin livede, Cu urechi mari ardicate Și poartă samar în ... Pe cel ce cîntă mai bine, Ascultînd cum să cuvine. Zicînd aceasta-ncepură Care cum să pricepură, Cîntară, să frămîntară Și sfîrsind îl întrebară Care din doi i să pare A avea dulce cîntare ? Magarul, ce ochi zgîise Și urechile-și ciulise, Își deschise grabnic botul Ș-îndată își ... ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit
... tânăr, nu e nevoie de a păstra o jubruliță trecătoare. PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI Istoricul este un uvrier și un artist totodată. Ca uvrier, el adună; ca artist, el dă brutei materii acea sublimă expresiune, care face că statuile lui Canova sau curțile Alhambrei nu sunt din piatră, că Madona lui Rafael nu este o pânză sau o scândură îmbuibată de nește sucuri vegetale. Sculptorul, pictorul, arhitectul sunt numai artiști: ei lasă ... una din acele figuri flegmatice, atât de ereditare pe tronul austriac, încât le-ai putea crede că sunt una și aceeași persoană nemuritoare, ca DalaiLama din Tibet. Tributar al Porții otomane, bătut de o mână de poloni, înfruntat de un prințișor din Transilvania, el nu știu să merite nici măcar deviza cea de furcă a dinastiei habsburgice: "Alții combat; tu te căsătorești, fericito Austrie! alții dobândesc regate ... princiar. Selim, tot ca Ivan, nu știa ce este o bătălie. Administrațiunea se afla pe mâinile vizirului și ale unui favorit... ovreu! Sultanul nu ieșea din harem, închinând mereu frumuseților circaziene cupe cu vin de Malvasia. În cronicele turce el ...
... Ceasul-rău fata suspină Unde-i, mamă, ceasul-rău? Bun și drept e Dumnezeu, Dar la toate-s eu de vină! Zice Nina și deșdină Din bălaiul păr buclat Roze două; a sfărmat Roze două, Și-n potop întreg de rouă Ochii ei i s-au scăldat. Oh, tu ... știi că pătimesc Pentru Sandru, dragă mamă! Cât de cu iubiri mă cheamă Sufletul, să mi-l fac steag Pentru Sandru: câte trag Pentru Sandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cât îmi e de drag! Când în sat pornește hora, El mă jură p-un inel, Să-mi țin ochii tot la el Și, ca fratele și sora, Noi în ciuda tuturora Stăm cu glume, râzători Până-n noapte; și din zori Până-n noapte, Purtăm vorbe tot în șoapte Nu mi-l las, să mă omori! Vai, ș-aseară-n șezătoare El de mine s-a ferit, Mamă! Parcă-i otrăvit, Ori drăguță alta are! Tot râdea cu fiecare, Numai mie nu-mi râdea Vesel ... Sandru doară? te-a lăsat Sandru doară? De, dar taci tu, surioară, Că mai sunt feciori în sat. Oh, și Sandru, Doamne sfinte! ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni
... pogorât, ca rouă Din stele pe pământ, Căzui mâhnit pe pălămidă, Căzui pe frunză cu omidă, Căzui pe buruieni cu spini, Și roua cea dumnezeiască Din bălării făcu să crească Lămâi și rodii și măslini! Acuma pentr-a doua oară Din ceruri Tatăl mă coboară. Căci răul bântuie mai reu; Mai rău ca orișicând alt’ dată Icoana lumii e scăldată De sângiuri fără Dumnezeu! M-arăt ... din care n-ai vro ușă, Silit a sparge zidul de vrei să ieși din ea! Tu nu-l auzi sărmane? și câte el mai spune! E fiul meu, pe care în luptă la Vidin Un glonț îl răpusese, și totuși —o, minune! Din ceasul morții sale trăiește mai deplin. Îl vezi acum? Privește-l! — Nu-l văd. — Orbire crudă! Ești unul dintr-aceia ce jură pe ... întregul mai! Iar ca parfum — cuvântu-i se-ntinde și mă-mbată: Ce-i muzica la oameni la îngeri este grai... De fiu-său el îmi vorbea, Iar eu vedeam pe fie-mea, Dentâi lucind ca o scânteie Apoi ca pasere de-argint Plutind ușor către pământ, Și iat-o ... ...