Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE (DREPTATE)
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 409 pentru FACE (DREPTATE).
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort
... vrĂ©me ce credinciosul nu moare, iaște lucru adevărat că sfârșitul lui nu iaste moarte, ce adormire. O mărturisĂ©ște marele Vasile la cuvântul ce face asupra morții: Moartea drepților iaste (zice) adormire. Și iarăș, la molitvele Rusaliilor: Că nu iaste, Doamne, moarte robilor tăi, când eșim noi din trup și ... pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumusĂ©ția neamului femeesc. Iar pentru aceasta nici lacrămele, sunt cu cale, nici întristarea cu dreptate. Că precum iaste mai norocit corăbiiariul acela, pre carele vântul cel tare îl aduce cu grabă la liniște, decât acela ce cu mare liniște, fărde ...
Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act
... Eu pun cinci cârlani rămășag. TERINTE: Fie. adă mâna. (își dau mâna) MIRON: îi să perzi cârlanii, cumătre! TERINTE: Da, ce are a face. Domnica ta îi cuminte. Doamne ferește! He, he, he! DOMNICA: (în parte) Așa, bade Terinte? Te-oi face eu de-i da cârlanii. Așteaptă. TERINTE: Om videa, om videa. MIRON: Bine zici.—Da unde să ne ducem? TERINTE: Vin' cu mine. ți ... MIRON: E! ce zici? Ai văzut cum am pus lucru la cale? Vezi ,eu, eu-s lup bătrân, bre. TERINTE: Ce are a face! parcă eu nu m-aș fi priceput, dacă aș fi vrut. Dar să începem. Să vezi pe Vochița cum are să se scârbească. Vochițo! Vochițo ... cu cumătru ne ducem păn' la târg c-avem treabă. VOCHIȚA: Cum! vrei să te duci și să mă lași singură. Hi, hi, hi! (Se face că plânge.) TERINTE: (încet lui Miron) Vezi, Miroane! știi ce? Dă cei cinci cârlani, și nu mai zice nimic. MIRON: Așa! asta nu va să ... dumneta? Hi, hi, hi! (Făcându-se că plânge.) MIRON: (cătră Domnica) Nu plânge, fata mea, om îmbla degrabă! Rămâi sănătoasă, puică! (O sărută, ea se ...
Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822
... Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma Iașului, privește cu nepotul ... frică de moarte! Și când fulgerele crapă noaptea grozav luminând, Se vede fugind poporul, la câmp scăpare cătând. Bătrânul Cerul judecă, copile, și răzbună cu dreptate, Căci în a noastră cetate s-au fost strâns multe păcate. Au trecut furtuna, Se înseninară, și aburul lin, Din risipituri, Ș-a ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Bogoiavlenie Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie de Antim Ivireanul Luminat și cinstit au fost praznicul ce au trecut, al nașterii domnului Hristos, blagosloviților creștini, iară mai luminat și mai cinstit iaste acest de astăzi, căci acolo au arătat steaoa pe Hristos, cum că s-au născut, iar aici mărturisĂ©ște tatăl din ceriu pre cel ce să botează, zicând: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit întru carele bine am voit. Acolo vrăjitorii cu darurile lor i s-au închinat, ca unui Dumnezeu și împărat, iar aici îngeri cerești, ca unui Dumnezeu adevărat și om desăvârșit îi slujesc. Acolo era ca un prunc mic, înfășat și pus în iasle, iar aici ca un Dumnezeu desăvârșit și om desăvârșit să botează în apa Iordanului, pentru ca să spĂ©le tot neamul omenesc din spurcăciunea păcatului celui strămoșesc. Acolo îngerul cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iară aicea îngerul și înainte mergătoriul Ioann slujaște taina. Deci dară decât sunt lucrurile praznicului de astăzi mai luminate, cu atâta sunt și mai mari decât ale praznicului ce au trecut. Pentru aceasta dară, de vrĂ©me ce să botează Hristos, să ne botezăm și noi, nu că doară că ...
Constantin Stamati - Omul și pământul
... pe când nu te născuseși, Și mie prea mi-i milă de a ta mâhniciune. Deci trup din trupul meu fiind, tu ai dreptate, Să știi cu de-amănuntul și de a mea ființă; Căci voi numai la lume priviți cu îngâmfare, Ca când ar fi eternă ...
Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare
... ale românilor, adunate și întocmite de Vasile Alecsandri este dedicată doamnei Elena Cuza în 1862, deși publicată de-abia la începutul anului 1866. Publicarea se face în folosul Azilului Elena Doamna fiindcă - după cum scrie Alecsandri - "poeziile culese din gura poporului sunt copii găsiți ai geniului românesc și au dreptul a ... de la tine, Cât am pus în gândul meu Pe-o aripă să te ieu Și să mi te port prin soare, Pân'te-i face roditoare Și de mine iubitoare." "Șoimuleț, duios la grai, Fiecare cu-al său trai, Tu ai aripi zburătoare, Ca să te înalți la soare, Eu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi
... pericol, închide ochii și strânge cât poate pleoapele. În fața unei oglinzi mari, cu pervazuri poleite, dna Moroi se piaptănă. Părul negru, azvârlit pe spate, face ape-ape la lumina a două sfeșnice cu trei ramuri. Rotundă la obraji, albă, cu ochii negri și mânioși, se-ntoarce când pe ... fac ce fac și ceilalți... Mă mir că nu simți aroganța oamenilor cu maniere când te văd lihnit, tremurând la fiece leu pierdut... Și au dreptate... Așa e lumea... Așa e viața... Tu nu ai nici inimă, nici cap! Dna Moroi se trânti pe o veche canapea damaschinată și începu să ... Dacă vrei tu... Dacă zici tu... Dacă nu se poate altfel... Îmbracă-te, dragă Sofi, să mergem... Cum poftești... Nu mai plânge... Știi că-ți face rău... Și mângâierile lui monotone îndrăzniră a i se apropia de umeri. Când își plecă buzele, uscate și pârlite, pe mâna ei mică ...
Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt
Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ...
... n ceasul acela Hassan a jurat Să zacă de spaimă o lună, Văzut-au și beii că fuga e bună Și bietului pașă dreptate
George Coșbuc - Filozofii și plugarii
... n-am cu dor pe nime să-mi deie berbecii-n strungă! Fii pe pace! zise craiul, și noroc o să te-ajungă! M-oi face eu păcurarul; bagă numai seamă bine! Rămas bun, moșnege dragă! Dumnezeu fie cu tine! După ce se-ndepărtară, craiul zise: Ați văzut Ce moșneag cuminte ... singur pe-o altă cărare. Sfetnicii, la aste vorbe, au încremenit pe loc: Pe crai bine cunoscându-l, îl știau pară de foc. Ce vor face? Mâine craiul îi va pune-n furci înalte, Dacă n-or ști să explice întrebările schimbate! Lucrul naibii! Nu-i de șagă! E un ce ... chiar de-ar fi așa cum nu-i Și-ați ajunge pân la vorba și sfatul țăranului: Totuși nu v-aș spune (deși mi-aș face pomană), Omul câte mai vorbește, fără ca să bage seamă! Apoi, sunt bătrân și-aminte nu mai pot toate să țin: Alta-i mintea cea ... ar fi cuvântat Nonsensuri cât Himalaia, dânșii n-ar fi observat: Logica nu-și are locul, când dă omul de necaz, Iar frica oricând te face să uiți cum că ești viteaz! Dar, bătrâne! știm noi totul, domnia-ta numai explică! N-aveți gust rău, cum se vede, așa numai pe
Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu
... ca tine... - De mine zi ce vei pofti, boierule; dară să nu cazi în ispită să te atingi de împăratul, stăpânul meu, că, uite, se face lucru dracului. - Nici că m-am gândit la una ca asta. Dară împăratul, vânătorul tău, să vie să-și caute căprioara. Și fiindcă vorba vorbă ...