Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE FATA

 Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 557 pentru FACE FATA.

George Coșbuc - Patru portărei

... Împărate! Mulți ani cu har de domn! Feciorii tăi deșteaptă tot iadul azi din somn! De-ar da spre cer năvală, și-n cer ar face strungă, Voinici, cât să-ți răstoarne pământul într-o dungă. Ei pier în Răsărituri, ca șoimii zboară zbor. Se duc cum nu se duce nici ... slabi la făptuit! Vitejii lumii noastre de mult s-au pristăvit. Când n-au curaj în suflet, de ce se bat nebuni? Nici Dumnezeu nu face cu cei fricoși minuni. De nu te-a născut cerul voinic să lupți cu zmeii, Degeaba măsuri câmpii, căci pați ca portăreii. Nu ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III

... mai mulți șireți, Care-au pândit prilejul i-a pus în bună stare. Din zori de zi Menandru aleargă, urmărește, Ascultă ce se face prin case și prin târg, Și ce porunci ieșiră acum mai de curând. De orice schimbări nouă, de orice-naintare El află mai nainte, și ... Ca tatăl nostru știe. El e mai mulțumit Trei zile să postească, decât a nu afla Ce veste curierul din Persia aduce, Ce fată se mărită, ce tânăr se însoară, Care cui face curte, cine s-a gâlcevit, Cine în cărți aseară mai mult a câștigat, Cine-a venit, și care ieși ... mare iaz A căruia plan iute din buzunar îl scoate; De l-a uitat acasă începe a ți-l face, Cuțite, furculițe pe masă înșirând. Moșia-ți o descrie cu tot venitul ei, Productele anume în ce timp au fost strânse; Pre toți proprietarii de ... Pre el numai se crede de om desăvârșit. Rostirea-i o minune; purtarea-i un model, Ce poate să slujească de pildă tuturora. De-și face ...

 

George Topîrceanu - Al. Depărățeanu: Vara la țară...

George Topîrceanu - Al. Depărăţeanu: Vara la ţară... Al. Depărățeanu: Vara la țară... de George Topîrceanu Locuința mea de veră   E la țeră... Acolo era să mor De urât și de-ntristare   Beat de soare Și pârlit îngrozitor! Acolo, când n-are treabă,   Orice babă Este medic comunal. Viața ce aci palpită   E lipsită De confort occidental. Nu există berărie,   Nici regie... Doar un hoț de cârciumar Care are marfă proastă   Și-o nevastă Ce se ține c-un jandar. Când te duci pe drumul mare   La plimbare, Este praf de nu te vezi. Trec, mișcând domol din coadă,   Spre livadă Ale satului cirezi. Și te poartă sub escortă   O cohortă De țânțari subțiri în glas, Înzestrați la cap c-o sculă   Minusculă Cu pretenție de nas... Când se ia câte-o măsură,   Lumea-njură Pe agentul sanitar Și-l întreabă fără noimă:   â€” Ce-ai cu noi, mă? Pentru ce să dăm cu var?... Ale satului mari fete   Fără ghete Ies la garduri pe-nserat... (Am văzut aci-ntr-o noapte   Niște fapte Care m-au scandalizat!) Lângă foc, o babă surdă   Și absurdă Spune, ca și alte dăți, Tot povestea cu Ileana   Cosânzeana, Plină de banalități. Doarme-apoi ...

 

Vasile Alecsandri - Însura-m-aș

... m-aș, însura, Nu știu soacra ce mi-a da? Coșarca cu fusele, Costrețul cu mâțele? Însura-m-aș, însura, Nu știu ce fată-aș lua Să fie de om bogat, Rău mi-e teamă de-un păcat! Ea mi-a cere lumea toată Făr-a ...

 

Mihai Eminescu - Legenda cântărețului

... Legenda cântărețului de Mihai Eminescu De mult, de mult a fost un Împărat în țara depărtată a Indiei și avea o fată frumoasă cum nu se mai povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a plâns vodată. În nopți cu lună ...

 

Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Holera (Alecsandri) Jos, pe malul Prutului, La casele Vâlcului, Vâlcul bea, se veselește, Cu trei fete se-ndrăgește, De holeră nici gândește; Maică-sa grija-i ducea Și cu lacrimi îi zicea: ,,Dragul mamei Vâlcule, Mândrule, voinicule! Tu tot bei și veselești, De holeră nici gândești, Lasă-mi-te de beție Și de dalba veselie, Că holera-i chiar la Prut Și chiar dincoace-a trecut!" Vâlcul ei se supunea, Patru boi la car punea Și pe cal încăleca, Drumul la vale-apuca, Apuca-n călătorie Să facă negustorie. Când la cotul Prutului, Prin mijlocul câmpului, El zarea, mări, vedea O clonțată ce râdea, O clonțată-nveninată, Cu pielea pe trup uscată Și cu părul despletit Tot cu șerpi împleticit. Ea din loc în loc sărea, Spini în urmă-i răsărea, Iarba câmpului ardea Și oamenii morți cădea! ,,Cale bună, măi drumeț: Unde mergi așa sumeț?" ,,Cale-ntoarsă, cloanță fa, Unde-alergi curând așa?" ,,Merg la casa Vâlcului De pe malul Prutului Ca să-i ridic zilele, Să mă duc cu dânsele." ,,Alei! iazmă călătoare, Boală rea ș-ucigătoare! Na-ți calul și armele, De-mi lungește zilele, Să-mi mai văd copilele Că-mi ...

 

Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte

... umblase pe la toți vracii și vrăjitorii, pe la toate babele și cititori de stele, și toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. În cele din urmă se puseră pe posturi, pe rugăciuni și milostenii; când, într-o noapte, Dumnezeu văzând râvna lor, se arătă împărătesei în vis ... a înnodat părul când mi-a căutat în cap. - Măi frate Busuioc, îi răspunse Siminoc, vino-ți în fire și nu mai face una ca asta. Căci daca împărăteasa ți-a înnodat părul, nu crez să o fi făcut cu vreun gând rău. Busuioc însă a ... cele ce se întâmplase. Împărăteasa nu mai putea de inimă rea. Își frângea mâinile și plângea, de să ferească Dumnezeu. Dară n-avu ce-și face capului, și se mângâia oarecum văzând pe Siminoc. După câtva timp, acesta scoase batista, se uită la dânsa și văzu teri picături de sânge. Atunci ... arate dreptatea. Pe cine nu va fi drept din amândoi, să-l cresteze sabia care stă în cui. Și îndată sabia sări și crestă pe fată la deget, și atunci crezu și ea. Apoi găzdui după cum se cuvenea pe Siminoc. A doua zi el află că Busuioc se ...

 

George Coșbuc - Petrea

George Coşbuc - Petrea Petrea de George Coșbuc Urlă Petre prins de trude Și răpus de munci. Tată-său din coast-aude, Stă mirat și pari înșiră; Iar ascultă, iar se miră, Pleac-apoi pe lunci. Ce ți-e, Petre, cu strigarea? Dat-au lupii-n oi? Isprăvit-ai, poate, sarea? Ai vătui de șarpe supte, Ori opincile-ți sunt rupte Și ți-e dor de noi? Adormii prin vale, tată, Sub un tei bătrân. Vântul s-a stârnit deodată Și-a tot nins pe mine floarea, Până m-a-ngropat ninsoarea Și mi-a-ntrat un șarpe-n sân. Și mă strânge, biet de mine, Parcă-i lanț de fier Învălește-ți, tată, bine Cârpe groase până-n coate, Pleacă-te-n genunchi și-l scoate Tat-al meu, că pier. Am să-l scot eu, nu te teme, Capul să i-l crăp Dar acum n-am, Petre, vreme. Fânu-i ud pe coasta luncii, Rag de sete-n brazdă juncii, Cată să-i adăp. Urlă Petre prins de trude, Urlă-n chip păgân. Maică-sa din cas-aude, Fir și fus și ghem aruncă Și-și găsește fiu-n ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... ceva, vino cu mine în lună, vom trăi așa de fericiți acolo, neconturbați de nimeni, tu pentru mine, eu pentru tine, din visurile noastre vom face castele, din cugetările noastre — mări cu miliarde de unde, din zilele noastre — veacuri de fericire și de amor. Hai în lună! Lasă-ți ...

 

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur

... Dar cheful publicului merge înainte crescând: nu e chip să mai stea în scenă. Tremurând din toate fibrele, cu sufletul în prada unei senzații mortale, face la dreapta-mprejur ca să fugă... Când se întoarce să scape de privirile amețitoare a sutelor de chipuri strâmbe de râs, de cine ... și din vorbă-n vorbă, Blonda — ea nu fusese seara la teatru — a zis către Dragulici: — Biata Raluca! auzi, biata fată! să-i strice proasta tocmai monologul, calul ei de bătaie! Raluca auzit-o, a uitat că sunt certate și a luat ... Stavreasca a pretins de la direcție să-i dea ei într-o repriză un rol pe care-l „creaseâ€� Blonda... Asta nu se face: fiecare cu creațiile lui ! QUIPROQUO Într-un an cădea Crăciunul sâmbătă — sâmbăta era ziua operii italiane. Se dedea II Trovatore. De pe la cinci ... și-n stânga. „Divaâ€�, care nu cunoștea moravurile caste ale publicului brăilean, apare pe scenă într-un costum abracadabrant; pornește să cânte, s-aprinde, face gesturi prea-prea și la refren, Eh! allez-y, mon petit chien… etc., îi trage un chiot apilpisit și niște tifle... cu piciorul. Toată lumea ...

 

Anton Pann - Norocul și mintea

... trebuiește? Iată domnișorul care mă așteaptă Să-mi arăt cu dînsul vrednicia-n faptă. Și te uită numai că nu-n vreme lungă Îl voi face însumi ș-împărat s-ajungă. Și zicînd aceasta, Norocul s-apucă Cu mijloace-n stare pe cioban s-aducă, Iar Mintea să trase, lăsînd pe ... vînzare, Nici mîna-mi pe dînsa îndrăznesc a pune, Ci la împăratul mergînd îi voi spune, Ca, viind el singur, să vază ce face Și s-o vămuiască după cum îi place. Atunci negustorul o bătistă scoate Și puind într-însa din pietrile toate, Zise către vameș : -De vreme ... poate vinde l-a mea-mpărăție. ... Cu toate acestea, dați-mi cît vă place, Ș-în urmă, cu dînsa ce veți vrea veți face. lar ei i-a dat voie, zicînd : -Nu ne cere, Ci poftim alege singur pe plăcere. Luînd împăratul și, cînd vru să plece ... lăuda asfel pe moștemtorul, În gînd împăratul își făcu și planul Cum că d-a sa fiică este bun ciobanul Că avea o fată foarte înțeleaptă Și ca ea frumoasă nu să putea altă. Plecînd dar îndată, la palat să duse Și împărătesii despre toate spuse, Își arătă încă ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>