Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Alexandru Macedonski - Sonetul nestematelor

... în faptul dimineții, Mai limpezi decât ochii de vis ai frumuseții, Și tot le-am dat, în urmă, nespusa trăinicie. De-acuma, vârsta poate pecetiea -și pună Pe omul de-azi și mâine, iar moartea -l răpună. Aceste nestemate cu apă neclintită, Sfidând a clevetirii pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, piară n-au vreodată și nici

 

Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași

... sarcină mai presus de puterile noastre și vrednică de a fi numărată între cele douăsprezece fapte eroice ale voinicului Ercul. Tot ce putem face este alegem între o mie — sau mai bine între un milion și o sută de mii — un tip pe care -l poată cunoaște fieștecine și care samene cu majoritatea provincialilor pe care fluxul harabagiilor, al căruțelor de țară sau de poștă în toată ziua îi aduce calzi și-i trântește liop ... meu Carl Nervil, iarăși într-o descriere ce face despre provincial — însă despre provincialul evghenist. Pentru ca putem ajunge la această alegere și putem găsi așa de bine pe individul nostru, încât oricine -i poată citi pe frunte cuvântul de provincial, ca un blestem strămoșesc, noi vom începe dintâi a scoate dintre ținutași pe bătrâni, pe ... moșului său de văr primare. Carl Nervil a zugrăvit cu condei de maestru acest biped curioz, pe care Buffon a uitat -l treacă în Istoria naturală . Neiubind a avea a face ...

 

Alexandru Macedonski - Ocnele

... pierde într-un haos neguros, Astfel se deschid sub munte ocnele înfricoșate, Cel de pentru vecinicie loc de muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia ... către cer! În zadar sunt însă toate. Cel ce intr-aci o dată, Vinovat, sau poate numai, dus de un destin barbar, Inimă, putere, viață, -și zdrobească singur cată, Și lase-orice speranță pentru vecinicie-afar'! Am văzut și bătrânețea de ani mulți în două frântă, Cu o mână tremurândă ridicând greul ciocan Cum își ... întrebatu-m-am atunce, Ce sunt oare-acele umbre și de ce sunt ele-aci? Într-a ocnelor urgie cine-n drept e le-arunce? Și pe-a răului cărare cin' le-a-mpins a rătăci? Ce?... Se naște omu-ntr-însul ... la drumuri pentru gustul de răpire? Ce?... N-aștepți până ce foamea vine a te doborî? Ce?... Ești vinovat când iarna se coboară ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

... brigadă în garda națională, fost poet dramatic și liric național român) care acum, dupe retragerea din viața politică și literară, ține negustorie de spirtoase și face pe samsarul la Paris. Nu-i vorba, omul de treabă, fie ce-o fi, tot om de treabă rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand â ... zic, în orice fac se vede o intenție artistică. Publicul are așadar dreptul, în urma primirii călduroase ce le-a făcut joia trecută, ceară a i se da cât se poate mai des prilejul aplaude pe acești trei tineri, cărora noi, din parte-ne, nu uităm a le da chiar aci folositoarea povață că, cu tot talentul ... Panu, care a jucat rolul lui Dumitru, recunoscându-i talentul, îi amintim că ceea ce se cheamă în franțuzește drĂ´le nu va zică comic și nici caricatura nu însemnează tip. Coristele, ca țărance de la munte, după calapodul dramatic al direcției de scenă, au ieșit, și joia ... publicului iluzia desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor ...

 

Gheorghe Asachi - Turnul lui But

... codru buruiene, Iarba zânei de la Prut, De la vultur două pene, Iar tu, doamno, de-a lui But, Te rog, părul ca -mi dai, Ce de suvenirul ai. Din păr șerpe vom forma, Două inel-oi împreuna, Din mic deget sânge-ai da Și pre șerpe voi ... scot. Vezi cum tremuru-l răzbate! Deci aruncă-le de tot! Roib-atunci pe munte-nalt Ia o milă într-un salt. Cele pietre ce fie, Cele cruci și săpături? Nu sunt cruci, ce e tărie Curței mele dimpregiur; Pre zid dacă voi sui, Calea-n veci vom mântui. Ce ... ncălzi, Doar ceva m-oi răcori. Ce colană-i ferecată? Crucea care mam-au dat! Cruce-mpunge ca săgeata, Fruntea me a încruntat; nu pați de ea și tu, Crucea leapăd-o de-amu! Căzând, peri acea cruce, Butul doamna-n braț a strâns, Cel ce ... Și cucoșul a cântat; Din Hang clopotul răsună, Când săhastrul a tocat, Iar cu discul strălucit Soarele au răsărit. Dimineață, când vie Sântul popa la palat

 

Ion Luca Caragiale - Câteva păreri

... Ion Luca Caragiale - Câteva păreri Câteva păreri de Ion Luca Caragiale Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult. Asta e frumos din parte-ne — lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături; dar asta o ... aceeași deosebire ca între madama care percepe la intrarea unui Panopticum taxa de 50 bani și figurile de ceară din năuntru. * Pentru a face o operă de artă, o operă viabilă, trebuie talent, talent și iar talent. Am zis într-adins viabilă, pentru ca dintru început diminăm din discuție ideea de durabilitate, atât de străină în discuție. Adesea literații fac greșeala (după părerea noastră, mare) de amestecă, în cercetările lor despre ... calea de acolo până la noi este închisă; de acolo până la noi nu poate sosi cea mai mică vibrație. Dar nouă nu ne trebuie vedem numai vioara și arcușul; ceva mai mult, nu ne trebuie chiar deloc le vedem; nouă ne trebuie auzim sunetele coardei. Gușatul este o vioară care nu se aude, arcușul nu e bun la nimic.

 

Nicolae Gane - Cânele bălan

... Ce mult e de astăzi pănă-n șase luni, adause ea cu un glas duios. Aceste cuvinte nu-mi mai ieșeau din cap. Deschisei gura întreb pe Constantin despre Măriuca, dar îmi veni o tusă care-mi curmă vorba. Apoi, îndreptându-mi glasul și căutând -l prefac pe cât se poate mai nepăsător, zisei: — Dar Măriuca noastră, Constantine, ce mai face? — Măriuca noastră e bine, mai bine decât totdeauna. — Nu s-a mai măritat? întrebai eu glumind, spre a înlătura ... flori pe cap și Măriuca cea cu oblojele, luptă de la care atârna liniștea a două luni de vacanțe; însă el, de frică nu piarză gologanul, începu scârțâie cu arcușul pe strune, fără mai aștepte învoirea mea, și în același timp prinse cânte și din gură cu niște strâmbături așa de ciudate, încât nu mă putui opri de a zâmbi cu tot amarul ce simțeam ... antereu, însă țiganul nu era tocmai de părerea mea. — Vai de mine, cuconașule, strigă el după ce Balan se liniștise, ce mă știu eu face

 

Ion Luca Caragiale - În curând

... cenușa-ți re-nviezi; Necontenit în zare-albastră, Tot mai strălucitor te vezi! O! Ideal! divină torță! Tu ne-ai condus prin întuneric; Un pas facem n-aveam forță Făr-de reflectul tău feeric! Pierdeam al minții echilibru Pe mările făr-de liman, Eu, iritabilul felibru, Profet al genului uman ... isbândi eternul vis, Sclipit-ai sfântă stea polară, Cu raze de speranță pline, Felibrilor ce te cântară, Rapsozilor-profeți... și-n fine... Dar pesimiștii vin -mi zică; „Închipuire or miraj! Noi nu mai credem în nimică, Noi, am pierdut orice curaj! Tu Tramontana-ți strălucită Și-acel liman nu ...

 

Mihai Eminescu - De ce n-aflăm în împlinirea...

... li se prea dădu! Și gloria te chinuiește ­ e un supliciu ce apasă, Mărirea e apăsătoare, insomnia e plata ta; Și vinu-n loc lumineze a ta privire-ntunecoasă Mai mult te face vezi răul, micimile din lumea ta. Nu împlinirea cea aievea a celor ce dorești în lume, Numai dorința după ceva e tot ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Smărăndița

... se-ncovoia ca o nuia de corn verde, când o fluieri în vânt cu putere, și răsărită ca o ramură de garoafă bătută, căreia stă i se deschiză-n vârf bobocelul ascuns, care de-abia așteaptă -i plesnească gogoașa ca te îmbete cu mirosul său din destul, arătându-și vesel frunzulițele catifelate și crețe ca o horboțică de borangic subțire de poți -l spargi cu limba. Așa era copila Ilinchii, a Ilinchii, o gospodină bătrână, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită, care începea munca ... de capră, și scutură bine piatra, și potrivește apa mai domoală ori mai iute, cum e tocmai potrivită, la scocul al doilea, și numai începe curgă bogăția pe jghiabul de scândură lustruită în găleata pântecoasă, de ți-e mai mare dragul vezi și miroși și-ți vine zici: — Bogată și mândră țară! Murgana a sosit și stă la poartă mugind plângător, prelung, leneș, ca copilul somnoros când vrea ... a soarelui câmpia roditoare. Smărăndița râdea acuma, dar mama ei Ilinca nu râdea; ea își întorsese privirile de la copila ei; ea nu vrea se mai uite,

 

Dimitrie Bolintineanu - La români

... are drept a fi! Mormintele se află; dar, turme rătăcite, Români! de robi tirani, Ce au trecut pe țară cu inimi înjosite, Lăsară se surpe; erau prea strălucite; Și ei, prea orbi, rabde lumina-acelor ani! Vai! Secolii din urmă deschiseră intrare Străinilor pierduți, În paturi nopțiale, aceste sanctuare De unde altădată, spre fală și mirare, Nășteau ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>