Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IAR
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 2150 pentru IAR.
Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...
... tată, valorosul nostru colaborator, d. Ig. Caracudi, a împlinit 35 de ani. Felicitările noastre cele mai călduroase." Peste un an și două luni, iar „aflăm cu deosebită plăcere", minus „fericita coincidență", și-n loc de Traian, Decebal. După un an și o lună, întocmai; dar, în loc ... loì-te-ar!..." zice pudică Neacșa, ferindu-se de indiscreta pornire a legitimului și repezindu-l cât colo... Toți nuntașii fac mare haz, iar înțeleptul bătrân, moș Oancea Tureatcă, un fel de „povestea vorbei" în carne și-n oase, zâmbind cu adânc înțeles, șoptește: „Vezi ce face ... zbicise bine; speram, după semne, s-avem zile frumoase de sărbători — când colo, peste noapte spre Ignat, se schimbă deodată vântul, și țin'te iar!!... Plouă, ninge, îngheață, se topește; vifor orb; o vreme — să nu scoți un reporter afară din redacție. Mă scol dis-de-dimineață cu grije ...
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
... european, amestecat cu cel turcesc; prima și secunda parte a horelor începură a se compune din imitațiunea veriunui vals sau mazurcă, iar finalele era luat din muzica orientală. Acest gust de compozițiune amfibie începu la anul 1830 și dură pînă la 1858, iar de aci înainte începu a se auzi din timp în timp hore și cîntece de petrecere a căror esență muzicală este ... s-a dus, horele numite: canapeaua, hora Crețianului și altele sunt producțiuni mixte, în care elementul european este pus în luptă cu cel orientale, iar melodiele de la baladele și canționetele acestea: I În faptul zilei, de dimineață, Căruța poștei pe drum mergea. II Anima-mi e întristată, În lacrămi ... și despre instrumentele cu cari lăutarii esecută cîntecele compuse de dînșii sau de alții. Aceste instrumente sunt: vioara, cobza și naiul sau muscalul (Fistula Panis) , iar acum de curînd s-a adoptat violoncelul și canonul. Vioara lăutărească este armată tot cu patru coarde, ca și cea europeană. Coarda de ... a esecuta cîntece naționale, lasă coarda de mi cu un ton mai jos. Cobza are zece coarde, dintre cari unele sunt de sîrmă (tel) ...
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... luminoasă, Ca povestea mea duioasă: Fost-a fost în lume-odată Mândruliță, dulce fată, Și la chip fermecătoare De puteai căta la soare, Iar la ochișorii săi Și la față-i nu putei! Florile îi ziceau floare, Stelele, stea lucitoare, Încât vecinic flori și stele Se certau noaptea-ntre ... ițe, Cu descânteci prin altițe, Ca să-i fie de noroc Și să-l apere de foc, Și de patimi suflețești, Și de boalele trupești! Iar frumoasa copiliță Zice astfel din guriță: Eu i-aș face doi feciori, Doi de gemeni frățiori, Cu cosițele-aurite Și cu fețele-nflorite, De n ... frumoși, Doi luceferi mângâioși. Lumea să vă îndrăgească, Dușmanii să se-ngrozească, S-aveți parte și renume, Să vă meargă vestea-n lume! Când era iar pe trezie, Le cânta în veselie: Sculați, sculați, feții mei, Floricele dalbe! C-au venit doi îngerei În veșminte albe, Îngerei colindători, Floricele dalbe, Noaptea ... Într-un leagăn alb culcați, Trista mamă i-a-ngropat Lângă ea, lângă palat, La fereastra din grădină, Sub o tufă de sulcină. Iar din leagănul de flori Răsărit-au până-n zori Doi brazi gingași de o seamă, Ca doi gemeni dintr-o mamă, Ș-au crescut, crescut
Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei
... te urăsc atunce... cu dragoste și dor, Și văd că de-acea ură duioasă am să mor! Ea zice și se simte de raze inundată. Iar umbra ei suspină în urmă-i tupilată: Ah! draga mea stăpână! Ferească Domnul sfântul De-a-ți asculta îndemnul, de-a-ți ... O vale înverzită ce se unește-n zare Cu-albastra, zgomotoasa, clocotitoarea mare. Acolo calul Graur își încetează zborul, Nemaiavând pământuri să bată cu piciorul, Iar Lia se coboară cu grabă de pe cal Și merge de se pune pe-al mării verde mal, Privind cu dor la raiul din fundul ... bătrâna îngrijită, Să-ți fie calea floare și urma înflorită, Și-n viață să ai parte de soacră iubitoare Și de nevastă dulce, frumoasă, zâmbitoare; Iar dacă ești tu fată, precum te-arată glasul, Pe urma ta ușoară întoarce-ți iute pasul Și piei din aste locuri neatinse și curate, Domnite ...
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... nevoiași; după aceea, rearendezi aproape tot în porțiuni la țărani. Aceștia lucrează din primăvară pînă în toamnă, din revărsatul zorilor și pînă în răsăritul stelelor; iar toamna, potrivit învoelii, țăranul îi cară întîiu arendașului partea acestuia la hambar sau la gară, și numai în urmă are voe să-și ridice și ... a se răfui la socoteala din toamna viitoare. Adesea țăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămași datori pe anul următor. Și iar vine o iarnă aspră peste tristele și umilele lor vetre, și iar rugăminți cu căciula'n mînă pentru un nou împrumut... Și așa mai departe... Concurența arendașilor a ridiat și rdică necontenit prețul arenzilor, lucru ... sau mai puțin ambițioși politicieni. Firește că nu punem la îndoială nici patriotismul, nici curatele lor intențiuni: "toți, toți, cum zice Antonius, sînt bărbați onorabili !" Iar clientela este plebea incapabilă de muncă și ne-avînd ce munci, negustorași și precupeți de mahalale scăpătați, mici primejdioși agitatori ai satelor și împrejurimilor orașelor ... după lege dreptul să trimită (ca al III colegiu electoral) din toată țara cam 20% din membrii Camerei deputaților. Dar colegiul III votează prin delegațiune, iar
Alexei Mateevici - Chestia preoțească
... Pe când se petreceau acestea la Chișinău, în Zaim se făceau altele. Diaconul Gligorie Goitu umbla prin sat, zicând că arhiereul le trimite oamenilor preoți, iar preoteasa văduvă îi alungă. Acest diacon e un putregai de moșneag, care foarte bine se potrivește cu porecla să și care cântă în biserică atât ... că preoteasa văduvă, vroind să fie în Zaim cumnatul ei, l-a făcut pe părintele Tocan să-și lepede noul popor al său, iar sătenii au mare nevoie de preot și nu pot sta mult fără dânsul și, prin urmare, să le trimită preasfințitul mai repede preot. Bineînțeles că ... să-și risipească gospodăria, atât de temeinic pusă și dusă de cel răposat. Trebuia să fugă din locurile cu care era atât de strâns legată. Iar casa, via și alte acareturi, înființate de răposatul părintele Mihail în sudorile feței lui, treceau în mâinile și folosința unui om străin, ba încă cu ... se mai scoală din așternut și tot mereu își cheamă moartea. Fața ei e stinsă de n-o mai recunoști. Ochii — roșii de lacrimi. Iar primprejur, un tablou de risipă desăvârșită. Cine vrea — las’ să judece. * * * Sfârșesc povestea preoților noștri. După desemnarea părintelui Gobjilă la biserica noastră trecu mult ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni ... cu untură de gâscă și cu părul lucitor, de dimineață se hiritisesc unul pe altul, urează la mulți ani, mănâncă bucate bune și beau vin. Iar când prinde a scăpăta soarele înspre asfințit și când prinde câte oleacă a se lăsa amurgitul, pornesc băieții cu niște prăjini ... pe la ferestrele oamenilor, dau dintr-însele. După băieți, mai târziu, vin și flăcăi cu colinda. Băieții primesc pentru colindă colaci, covrigi și parale mărunțele, iar pe flăcăi, gospodarul îi cinstește și le dă bani mai mulțișori. În unele sate este obiceiul de umblat de cu zi cu steaua prin împrejurimi ... Bucură-te, sfântă cruce! Bucură-te, armă sfântă, Bucură-te, — lumea-ți cântă Și-ți cântă glasul cu jale, Pentru ale lui Adam greșale! Iar Adam, când a greșit, Domnul din rai l-a lipsit. Raiule, grădină dulce, Nu mă îndur a mă mai ...
Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații
... făcu el asta Bazagonie atunci Și își fermecă nevasta, Cun momim și noi pe prunci Trecu vreo cîtăva vreme Și la zapciu fu chemat. El iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de ... să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să ... crează La ce nu e de crezut. Fiind ea aci afară, Fără să aibă habar, De față-n grab-o chemară Ca să o întrebe iar. Dragă ! i-a zis, nu te teme, Tu nu încapi în nevoi, Numai spune în ce vreme Ați găsit acești bani voi? Ea ...
Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna
... viață, de neatârnare, Până să roșească d-a se mai gândi Fericit și liber pe pământ a fi!..." Astfel zice Carol, iar maghiarii-aprinși Jură să zdrobească șoimii cei ne-nvinși. II Carol intră-n țară, asuprește foarte; Unde calcă, lasă lacrimi, doliu, moarte! Astfel se preface ... uitând cu totul regală mărire, Se coboară astfel prin a lui gândire? Inimile zboară către bucurie, Dar mai iute încă zboară spre mânie; Iar cel ce domnește popoli pe pământ, Își lumină calea numai de cuvânt. Un domn se mărește prin înțelepciune. Patimile-n sânu-i vin din slăbiciune ... un foc de soare o vedem prin nor. Zeul ce inspiră frageda junie Cu frumoase gânduri de mărinimie, Varsă-n fața-i dulce foc dumnezeiesc, Iar în vorbă-i grații ce pe toți răpesc. Iată cum vorbește: — ,,Mâna voastră scrie Pentru țara voastră moarte și robie. Însă mâna voastră nu ... trecut ca frunza ce de vânt răpită, Lângă tristul arbor cade veștejită. Dar stejarul mândru încă se-nvelește Cu cununa-i verde care ne răpește. Iar tu, Românie, totul ce dorești, Tot ce perzi odată, nu mai dobândești! Să cătăm în noaptea timpurilor stinse Faptele sublime, numele ne-nvinse! Căci tot ...
... îs din cealaltă parte, de la Argieni, din vale de... — Nu mai bâigui; spune ce-ai făcut când ai văzut boii! răcni colonelul. Oană iar răsuflă adânc: — S' trăiți! Eu am văzut boii, am răzămat pușca de gard și am împuns-o la fugă după dânșii, de i-am ... că fieraru nu-i... — Lasă pe fierar, tontule, spune ce ai făcut după ce ai închis boii! Te-ai dus la locul tău? răcni iar colonelul, scos din fire. — M-am dus la locul meu, unde mă așezase domnul căprar. — Căprarul, nu aghiotantul? întrebă un căpitan din consiliu ... mi-o șters o palmă, deam amețit. O luat-o pe după gard, și ce-o fi făcut, ce-o fi dres, că se întoarce iar înapoi și mai ia un sac. Câți saci iei, deșca? îl întreb eu. Las, că-i vedea tu. Să-i numeri, mi-o răspuns. Și ... saci înapoi, că tătuca are în hambar și păpușoi, și orz, și grâu; zău că-i dă tătuca, numai să-și scape băietul! Toți zâmbiră, iar Pintilie pufni de râs. Oană îl zări și-i strigă printre lacrimi: — Te râzi, măi deșcă, te râzi, nu ți-ar mai călca piciorul ...
Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română
... argumentării să fie cât mai obiective.) Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie să adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogălniceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca prozator și mai ales mult mai important în această ... pentru motivul că Iosif, singur, n-a scris proză ca Anghel, ceea ce arată că dintre amândoi, numai acesta din urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus ... poziția literaturii ardelene față cu această problemă, articolul trecut și mai jos, în acest articol) și continuată de dl Iorga și, în sfârșit, Viața românească. Iar scriitorii munteni, care au depus în opera lor mai multă realitate specific românească -- mai mult decât toți ceilalți scriitori munteni la un loc -- vorbim de ... genul poeziei ardelene e acela în care poate apărea mai vădit caracterul național -- la Coșbuc, zugrăvirea unor aspecte ale vieții naționale, la Goga, năzuințele naționale. Iar cu privire la știința ardeleană, vom constata că dacă la istoricii și filologii moldoveni avem de adăugat atât de puțini munteni, în schimb, istoria și ...