Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TREBUI SĂ

 Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 932 pentru TREBUI SĂ.

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... această pornire. Acești generoși tineri, urmărind idealul lor, lepădară fără socoteală cea mai puternică armă politică, averea. Ei credeau că generositatea lor de rasă avea izvorască fără istorie din pământul patriei. Cu iuțeala vertiginoasă începură se ducă pe copcă marile averi boierești - un palat, pentru un act de propagandă; mii de galbeni, pentru o misiune fantezistă; o moșie pentru o ... de politicieni liberali, de diplomați de mahala, de vânători de slujbe și de mici gheșeftari: avocăței lătrători, samsarași dibaci, toate lichelele și drojdiile sociale, tinzând suie sus, cât mai sus, - distincție fără merit, avere fără muncă, pofte fără sațiu - roade minunate ale unei școli ce le-a înarmat ... moarte. Așa sunt toți câtă vreme soarta îi ține jos în masa cea mare, cufundați în valurile neastâmpărate ale semenilor lor. Dar când norocul, voind tachineze pe ceilalți, ridicăpe unul sus, încununându-i agitațiile neomenoase cu un succes de avere și de situație, atunci e un spectacol, care mă umple ... e frumos, pentru tot ce face mulțumire umană fără imediată utilitate practică. Stropește cu noroiu și pe mamă-sa. Nesăturat cu milioane, e'n stare ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... pistoale trăgând. Caii cu rând Pe nări flăcări lăsând Și nechezând, Și din unghii scăpărând -- Păn-am sosit Și v-am găsit. Acum ori floricica ne-o dați, Că nicăieri n-aveți scăpați, C-am venit cu pocloane de-argint, scoatem floricica din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la împăratul în grădină, Ca acolo -nflorească Și rodească, Locul -i priască Și nu se vestejească. Dacă dumneavoastră, socri-mari, Gândiți că suntem tâlhari, Avem și bilet De la al nostru împărat. Cine știe carte latinească vie ne-o citească, Iar cine nu știe nu vie, Ci ca de foc se ferească. ne aduceți, socri-mari, Oameni cărturari: Vreun popă cu barba deasă, ne citească carte-aleasă; Ori vreunul cu barba rară, ne ție pân-în seară, Ci unul cu barba ca fusul, ne deie curând răspunsul. Răspunsul nostru este-așa: Șase pahare de vin, Șase mahrame de in De care se găsesc aici, Cusute cu ... oi, descălecăm în gunoi, Nici morari beți, ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

... organizațiilor sociale, începând de la comunele primitive ale brbarilor până la societatea burgheză modernă. Pe urmă, cu acest rest comun tuturor organizațiilor sociale ar dori caracterizeze organizația modernă a Engliterei. În acest caz, ceea ce ar caracteriza organizația modernă a englezilor ar fi: conviețuirea pe același ... pesimism abstract ori pesimismul comun tuturor popoarelor și epocilor istorice [1], ci pesimismul în societatea noastră modernă, acela al societății burgheze contemporane nouă. Dar trebuie ne mai ferim și de altă greșeală. Mai toți acei care scriu și vorbesc despre pesimismul unei epoci nu iau în băgare de seamă deosebirile ... a vorbi despre pesimismul țărănimii ori despre pesimismul muncitorilor industriali. Fiindcă în acest articol va fi vorba despre pesimismul contemporan, special epocii noastre, trebuie dăm o caracteristică cât de mică a pesimistului modern. Pesimistul modern e un degenerat nervozicește, e un enervat. Acesta e principalul semn fiziologic ... Pesimistului modern îi lipsește, într-un grad mai mult ori mai puțin, și una, și alta. Susținând că viața e o mizerie ce nu merită fie trăită, pesimistul modern se bucură de viață, caută ...

 

Ioan Slavici - Gura satului

... Mihului" fiindcă... așa-i lumea! Când oamenii nu au ce face, ei scormonesc o vorbă și își petrec vremea cu ea. te ferească Dumnezeu nu cazi pe gura satului. Pentru aceea, când Safta începe facă gură, nenea Mihu își pune mâinile în cap și-i zice: — Nevastă! nu mă da pe gura golanilor. Iar apoi caută -i facă pe plac, numai scape de urechile veci- nilor. Astfel, cam într-un chip și cam într-altul, Safta face treacă de stăpână în casă. Dar se zice că nu-i stăpân fără stăpân. E cineva și mai presus de Safta. Nenea Mihu are doi ... se înțelegea. Cine nu ar fi dorit asculte cântecele lui Miron și care fată nu ar fi dorit -i fie în apropiere și -i audă graiul limpede? Marta era fiica Mihului Saftei, și era un lucru firesc ca atunci când ea roagă, nu zică ba, mai ales știind -l roage atât de frumos cum avea obiceiul. Fetele dar, când voiau asculte, rugau pe Marta; Marta însă mai totdeauna le răspundea că Miron nu voiește, fiindcă nu e tocmai în voia lui cea bună. Numai din ...

 

Petre Ispirescu - Poveste țărănească

... spuie fratelui lor celui mic, pățania lor și -l îmbie a priimi ca unul din ei, pe carele îl va alege el, -l însoțească în noaptea când va avea păzească dânsul, de teamă, ca nu se răpuie, ca unul ce era mai tânăr. Dară feciorul cel mic al împăratului nici nu voi asculte de unele ca acestea, ci zise: - Duce-mă-voi singur, căci trebuie fi știut tata ce zice, când ne-a poruncit păzim câte unul singur. Și astfel, cum veni seara, se duse la locul de pândă. Și deoarece știa ce-l așteaptă, el își luă cu ... începu a hăui, de-ți lua auzul, și deodată se arătă înaintea lui șapte zmei, îl înconjoară, pune mâna pe el, și sfătuiesc cum -l pedepsească, pentru ce dea el drumul Agerului pământului, pe carele ei l-a fost închis în crăcătița aceea. Unul zicea -l taie. Altul -l spânzure. Altul -l jupoaie de viu. Alții în fel de fel de chipuri ...

 

Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență

... Apoi sforțarea conștientă te obosește. O comparație: un om care umblă drept prin natura lui, nu face nici o sforțare; unul care umblă plecat, trebuie se gândească necontenit stea drept. Îndată ce uită, umblă iar ghebos. Ca nu răspund cuiva cu vorbe aspre, trebuie fac o sforțare; uneori uit fac sforțarea. Dacă m-aș fi obișnuit de la 3 până la 18 ani, în viața de familie, vorbesc cum se cade, acum acest lucru ar fi foarte ușor, mi-ar fi un lucru natural, fără nici o cheltuială de energie. Bineînțeles e ... pentru o femeie frumoasă, pentru o femeie care a suferit mult de sărăcie, pentru o ființă care n-a avut când guste viața, pentru cineva care are toată poezia lucrurilor din îndepărtatul trecut. Femeia aceasta, fata aceasta cu ochii verzi, a fost singura ființă ... eu , spunea el -- ,,el" eram eu. Și ea niciodată n-a fost totul pentru mine. Când trăia, eram prea mic, prea inconștient, ca am asemenea sentimente. După ce-a murit, mi-am împărțit sentimentele spre cele patru vânturi -- păstrându-i ei numai un colț adânc din ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV

... o sfadă Unii voind călătorească, Iar' alții pe loc hodinească. Din bătrâni încă mai mare parte Stă pe-aceaia ca cât mai degrabă meargă la Spăteni, nici -întarte Domnia, prin zăbavă fără treabă. Drept aceasta țiganii grămadă Strângându--începusă la sfadă. Unii striga că pentru o fată A unui ciurariu nu cuvine zăbovească tabăra toată, Alții răspundea că fieștine Datoriu e păn' atunci rămâie, Păn' va ști de-i Romica vie... Iar' în cea curte mândră măiastră, Voinicii zăuitându-și de toate Bea, mânca, juca, ședea-în fereastră; Parpangel fĂ ... nu pot fie, Lucruri de rușine și mișele, Porunci -l bată peste față Pentru vorba proastă și-îndrăzneață. Iar' deacă din solii repezite -încredință, mai nu turbă-în sine De ciudă și de-urgie-ocărâte Văzându-și porunci, nici -ș-aline Firea putu cu deobște târzie Izbândă, ci cât mai tâmpurie. Deci la pași de aproape, de parte, Porunci de sârg oști -și armeză, Și întracela chip ei poarte Ca aducă cele mai viteze Cu sine, iar' păn' la primăvară ...

 

Petre Ispirescu - Aleodor împărat

... am călcat pe coprinsul tău, și n-am nici un gând rău asupră-ți. - Eu te socoteam mai altfel; dară văz că ai de gând -ți ceri iertăciune de la mine ca toți fricoșii. - Ba mă ferească Dumnezeu! Eu ți-am spus curatul adevăr, și daca vrei luptă, alege-ți: în săbii ne tăiem, în buzdugane ne lovim, ori în luptă ne luptăm. - Nici una, nici alta. Ci, ca scapi de pedeapsă alt chip nu e, decât te duci -mi aduci pe fata lui Verdeș împărat. Aleodor voi se codească oarecum, ba că trebuile împărăției nu-l iartă facă o călătorie așa de lungă, ba că n-are călăuz, ba că una, ba că alta; dară ași! unde vrea știe pocitul de toate astea! El o ținea una, -i aducă pe fata lui Verdeș împărat, dacă vrea scape de ponosul de tâlhar, de călcător de drepturile altuia, și rămâie cu sufletul în oase. Aleodor se știa vinovat. Deși fără voia lui, dară știa că a făcut un păcat de a ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

... sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate așa se facă toate deodată. Pentru ca ni îndeplinim dorința, trebuie mai întâi vreme ș-apoi lucru. — Da eu socot că dintâi trebuie lucrezi ș-apoi vremea îți va arăta la cât va veni lucrul tău. Dar dacă tot te porți numai cu vorbele, apoi departe n-ajungi ... asta proastă, chitesc așa că ar fi bine ca acei de-și bat mult capul de școala moldovenească se strângă la un loc și ne învețe pe noi, moldovenii iști proști, toate învățăturile cele folositoare pentru viață. ne citească cărți moldovenești, gazeturi, ne deie sfaturi de gospodărie. Că iată ș-acu oamenii noștri din sat, când văd vreun gazet, apoi curat -l rupă cu dinții, nu alta. Îl pun pe-un băiet -l citească și până când nu-l va citi nu scapă de dânșii. Mai ales gazetul cel moldovenesc... Din vorba de mai sus se vede ... pentru dobândirea învățăturii în limba părintească, fiind alcătuite din moldoveni cu dragoste pentru binele obștesc. Preoții, învățătorii și alți oameni luminați de la țară pot ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

... câștigat... Cine pricepe jocul ca mine? Eu totdeauna voi câștiga, iar Mănoiu totdeauna va pierde. Îndată ce am văzut pe Titeanu tăind, l-am rugat mă ia cu o sută. Are un noroc... idiot! E singurul bancher... mon cher ami , trebuie fii bÄ™-bÄ™te ca pontezi contra lui. Candian avea obiceiul spuie când câștiga că câștigă totdeauna, iar când pierdea că pierde totdeauna. Dar și când pierdea, și când câștiga, susținea că nimeni, ca el și ... prelung. Dinicu, cu naiul la gură, sufla binișorbinișor în țevile groase și înalte. — O cafea turcească... cu rom!... strigă Candian. — Un tai-fas ... viiiie! La mo-ment... potrivită... cu caimac și cu romul ei... viiiie!... — Ești la prima foaie a vieții, continuă Candian, suflând în țigară. Oh! ce bine ai s-o înțelegi! De unde are ... când n-ai de unde, cum te costă?" — Numai eu am fost așa de copil ca s-o iubesc sincer, pe când ea ar trebui mă iubească. Și, -ți spun drept, n-am de ce mă sfii, pe ea ar ...

 

Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești

... epigramist de seamă. Perfecțiunea acestui gen pare că aparține acelei civilizații foarte înaintate și vecine cu decadența și sclavia. În astfel de epoci, fiecare voiește aibă spirit și succes ușor. Nimeni nu se oprește la o lucrare obositoare. Singura calitate a scriitorului este distreze și nu fie ridicol. Trebuie ne amintim că, și în Franța, epigrama a culminat înainte de marea revoluție, când patru versuri spirituale erau suficiente pentru a te ... gloriilor care se duc. S-o salutăm dar cu multă simpatie, mai cu seamă când e naționalistă, creștină și monarhică. După această digresie cam largă, revenim la antologie și la criticile ce i se aduc. începem cu dl Șerban Cioculescu, Ă¡ tout seigneur, tout honneur! Distinsul critic al Adevărului stăpânește o dialectică savantă, fără pedanterie și are, pe deasupra unei ... poemele celor Două Testamente de Villon sunt pline de nume absolut necunoscute, chiar pe vremea aceea, și de aluziuni la fapte mărunte care nu pot mai deștepte nici chiar o efemeră amintire. Și el sfătuiește pe poeți

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>