Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru Ș

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 1243 pentru Ș.

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... priceapăă?î. Deodată-ncepu mai tare: ― Gaga gagaga? ― Beh! s-auzi pe fereasta bisericii. ― Iacă dracul, mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroase putoarea din anteriul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și ... și năvălesc spre ușă. ― În fereastă: Băh! Când dă să iasă pe ușă, Nicodim zice: ― Uite-l mă, uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. ― În fereastă: Beh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lese pe dracul să fugă... ― Vezi ... ești tu de-a noastre nasuri. Ci de nasuri boierești, Parpagai, te potrivești. Căci la preoțească casă Nici tu popă, nici tu masă, Ș-apoi eu nu-mi dau malaiul Să-l mănânce parpagaiul. Dedesupt, drept notiță: Aceste stihuri, după cum le-am izvodit eu, Ermolapie Pisăliță, ierei, se ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... acordul cel mai intim. În van pare că-unul d-alta nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință și-n adins s-o căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l ... peste tot, Unghiuri, ferestre, plafonduri a scăpa de el nu pot. Întorc la foi, întorc iară, doar d-oi da d-un căpătâi, Ș-abia mă scap în grădină, asudat până-n călcâi. Fugiți de stearpa-abondanță d-un asemeni autor, Nu vă-ncărcați niciodată d-amănunt obositor; Orice ... schimba. Însă când vine, ți-arată că-i place-a fi criticat, Că ești domn p-ale lui versuri și el ție închinat Ș-unde-ți place poți a șterge, poți s-adaugi unde vrei, Poți corige orișiunde, voie n-ai ca să-i mai cei. Dar ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... lume de noroc? Carmina-i jună, însă de juni ea-și bate joc, Și numai pentru mine suspină ea. DESPOT (în parte, zâmbind) Sărmanul! LASKI Ș-apoi încă-o virtute: urăște pe sultanul. DESPOT În toate-i dar perfectă? LASKI (cu mândrie) În toate! DESPOT Om fericit! Nimica nu-ți lipsește ... La luptă, izbândă, iată prada! Moldova-i o comoară!... ferice-ar fi de ea Să cadă cu-a ei scule pe mâna ta... ș-a mea. Pas! eu te las, adio, și s-auzim de bine. (Se îndreaptă spre fund.) Când îi fi mare, Despot, să te ...

 

Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului

... adunară De la târg și de la țară Și trei zile se vorbiră, Trei zile se sfătuiră Lui Iordache, să-l înșele, Trimițându-i măgulele Ș-un poclon de zece pungi, [3] Patru șaluri tot în dungi, Două scurte, două lungi. Ș-un fugar frumos, domnesc, De soi bun, moldovenesc, Și o carte mare-nchisă Ca de la Domnie scrisă, O hârtie-nșelătoare, Poftitoare, rugătoare, Ca să ... Calul greu m-a ostenit!" Iată, mări, cum vorbea Că fereastra se izbea Și cădea jos la pământ Fără suflare de vânt. [7] Ș-o icoană poleită Trăsnea făr-a fi lovită. Maria se-nspăimânta, Iordache se întrista, Dar pe gânduri mult nu sta, Că Lisandru-i ...

 

Voltaire - Memnon

... în mâna moșului ci era-ntr-însa toate Și trebuie mai vârtos de dar să o cunoască Că cu-așa iarmaroc au putut ca să-ș mântuiască Și că viiața ș-au scăpat pentru că bani au dat Căci întru acĂ© vremi era încă cărat, Atunce înc-America nu era cunoscută Și dacă vro cucoană să ... să postesc și încă mi să pare De multa măhniciuni pentru c-am dat din pungă Poati și vreo boală să vii să m-agiungă! Ș-atunci adivărat că ace întâmplare Va fi de trei ori mai ră și mai păgubitoare. Minte deci trebuiești, mai bini să mă duc La prietinii ... prin Ninev s-au strigat. Îndată Memnon aleargă la curți să proftaxască, Îs leagă ochiul, să duci să adresarisască O jalobă la crai ca să-ș arate halu Și pentru a lui pagubă să dei arzihalu, Într-în palaturi, vedi fimei mulți grămadă, Suliminiti pe obraz și unsă cu ... îngăduiască S-audă vrun răspuns, să-s dreptățăluiască. Memnon văzând aceste, să tragi într-o parte Păn s-a arăta craiul ca să-ș ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Daine din Litvania

... adorm, să dorm mereu, Și n-aflu loc în nici o parte. Și dor mi-e, dor de satul meu, Și satul e-așa departe. Ș-aș vrea să merg, să merg mereu, Și dor mi-e, dor mi-e de-o grădină, Grădină mîndră-n satul meu, Acolo aș găsi ...

 

Alecu Donici - Adevărul sau cucoșul de la moară

... sau cucoșul de la moară de Alecu Donici Cucoșul, știți prea bine, că are însușire De a ne da de știre Prefacerile zilei ș-a timpului schimbări. El, făr-a se supune La reguli și cercări, Când adevărul spune, E ca un fabulist; Iar când ... spumegând, Morarul simțea foame. Deci iese el din moară Și vede cum cucoșul, sărind pe-o grindișoară, În pene se umfla, Din gât se încorda, Ș-apoi, căscându-și pliscul, se pare că cânta. Însă a lui cântare, de vuiet mistuită, Era neauzită. Morarul trist se duse în moară ...

 

Alecu Donici - Veverița

... Donici Veverița cu crenguța De mulți ani slujea la leu; Slujba cere stăruință Și este lucru cam greu A fi deștept, cu simțire, Ș-a întâmpina ades Capricii care din fire Au acei mari mai ales. Nu știu dar, cu ce purtare, Cu ce chip prea nimerit ...

 

Alexandru Macedonski - Alea jacta est

... credință Din nou a-mi făuri? Nimic!... Orișice cale Mi-e-nchisă, și cu jale În cugetu-mi privesc... Speranța mi-este stinsă Ș-o negură întinsă În locu-i întâlnesc! Din ce în ce mai multe Amarnice insulte Întâmpin nencetat, Cât inima-mi sărmană Întreagă este-o rană ...

 

Alexandru Macedonski - Apolog

... Alexandru Macedonski - Apolog Apolog de Alexandru Macedonski Semănătorul printre brazde lăsa sămânța lui să cadă Ș-o parte i-o lua furtuna și paserilor o da-n pradă, O parte s-așternea pe stâncă și să rodească nu putea. Și altă ... ndată; Apoi la mamă-sa cătă În letargie cufundată... Iar când din plânset încetă -- Strigându-i: ,,mamă", în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel ș

 

Alexandru Macedonski - Geniurilor

... Geniuri! vouă această cântare Închin, căci voi singuri fuserăți în stare Invidia oarbă a nesocoti, Urmând înainte pe calea frumoasă Atâta de dulce ș-atât de spinoasă Ce-atâția cutează a disprețui! Și ție, junime, în care străluce Scânteia cea sacră cu flacăra-i dulce, Debilele-mi ... Mergi dar înainte și nu privi-n urmă Mulțimea de oameni compacți într-o turmă      Cu sufletul mic! Derâdă! derâdă! ființele brute Și geniul vostru ș-a voastră virtute!... Voi mergeți-nainte!... Lăsați-i pe ei! Desfrâul le roade și viață, și minte... Tartarul cel negru le este părinte ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>