Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE TOT TIMPUL
Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 646 pentru PE TOT TIMPUL.
Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva
... sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese bucurie, pe acea copilă minunată, ca să-i rămână ca părinte numele pe veci cinstit. Alții iar povestesc că Ghenoveva era fata a doi sărmani muncitori de pământ, cari d-abia-și duceau bordeiul de azi ... caicele pe apă, de multe piedici au dat, dar pe toate acestea le-a biruit sfânta cu semnul crucii; că dacă năvăleau, venind pe unde la vale, bușteni și răgălii, la un semn al sfintei se dau în lături, lăsând cale deschisă caicelor, cărora vântul, la poruncă, le bătea ... loc să ducă racla cu moaștele la biserica anume clădită, au prefăcut argintăria raclei în bani la monetărie, iar moaștele cu îmbrăcămintea, le-au ars pe rug în piața unde tăiau capetele protivnicilor Revoluției, și cenușa lor au aruncat-o vânturilor. Asta, firește, a mâhnit pe sfânta. Auzi! în mijlocul cetății, pe care în vreme de veacuri ea a apărat-o și a scăpat-o de atâtea ori de fel de fel de ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... le-am citit cu toții pe panglica lată a celei mai frumoase cunune cu violete de Parma, când au urmat tristul convoi. Iar pe cununa depusă de jalnicul soț era o vorbă și mai scurtă, și mai sfâșietoare: "MEMORIE ETERNĂ: GUVIDI DEZOLAT!" Mult a trecut de atunci ... a umilit... în zadar toate. Deși bărbatul stăruise să-i facă hatârul noului prieten, nevasta nu voia cu nici un preț. "Nu fac târgu pe bani! a zis ea odată cu hotărâre. - Atunci, pe ce? a întrebat N... cu tonul omului gata la toate. - Pe... N-o să vrei... - Orice! - Pe Moara-de-Piatră a răspuns scurt! femeia, care era acuma parcă mai frumoasă ca totdeauna. - Ei! prea exagerat! a întrerupt Manolache ... toată vremea numai de petrecerea minunată de cu ziuă, și am fost unanimi în a ferici, cu mai multă sau mai puțină invidie, pe amicul Manolache de cât noroc a avut și are. Doamna Z... una dintre invitate, o văduvă respectabilă, care știe toate câte se petrec ... înțelege, pe
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... pe care parcă încă o auz pe răposata povestindu-ni-le din viu grai. Să începem cu scandalul menit să... Urlă Bucureștii. Încotro te-ntorci tot de pățenia arhipăstorului vorbesc oițele și berbecii. Ce-i lipsea?... Ce n-avea? ce cu gândul nu gândise când era arhondar la Cernica și pe ... în huzur tinerii căsătoriți, a-nceput să le trimiță daruri, apoi să-i poftească la masă, apoi să se poftească el la dânșii; pe urmă, tot după-mboldul duhului, a chemat pe doftorul să-l îngrijească, fiindcă se simțea părințelul cam bolnăvior de piept, nu putea răsufla slobod și-i venea mereu să ofteze — vorba cântecului ... rămas singuri, doftorul și bolnavul... aman-zaman, hâr-mâr: ori barba, ori paisprezece mii de galbeni! A pornit credinciosul înapoi cu carăta, și pe la două despre ziuă s-a întors cu zece mii, tot cât găsise în ladă. Pentru alte patru mii, a iscălit părintele o poliță pe termen de trei zile. După aceea, feciorul a adus pe ...
Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)
... 3 III 4 IV I Ochii minții mele îndărăt se uită, Răzbătând prin pâcla trecutelor seculi; Deci ridic voalul vechimei bătrâne Și Dragoș s-arată pe cal de minune. Pe al lui coif luciu s-învăluiesc pene, Și săgeți călite răsună în tulbă-i, El zboară călare pe șes ca un vifor, În zale porumbe, cu de oțel paloș. Soarele apune după înalt munte, Sara se ridică din adânci prăpăstii, Eroul ajunge în ... cerul seninează, Stelele pier toate de-a zorilor frică; A soarelui raze chiar ca de foc suluri Aprind răsăritul; și Dragoș tot doarme. Soarele se urcă pe-a cerului boltă, Amiazăzi arde cu de văpăi raze, Iar din brazi prin coajă smoală lăcrimează, Și eroul Dragoș tot greu încă doarme. Domnitoarea nopții, luna mângâioasă, Răsărind se uită holbat peste codri, Și din a sa urnă se revarsă rouă, Iar eroul ... o bârnă, și-n loc îl trântește. Întocmai ca turnul se prăvale Vronța, Și-n pământ groapă, căzând, prăbușește; Cetatea vuiră, zidurile crapă, Zimții de pe ele se prăval de râpă. Dragoș cu vârtute de gât îl apucă Și îi împlântează paloșul în baftă-i;
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... aceste, moalea și moderata noastră purtare tot a fost tratată de purtare scandaloasă . Când mai toți moldovenii, bântuiți de biciul holerei, erau răspândiți pe toată fața țării, când mai fieștecare familie era îmbrăcată cu doliu pentru pierderea unui părinte, unei soții, unui frate, unui fiu, urgia domnească îi ajunse ... nu lovi driturile cuiva; însă vroiesc asemene ca și alții să nu le jignească dreptățile ce le au înființate și închizășluite de sute de ani, pe care strămoșii noștri pururea și cu crude jertfe au știut a le păstra, și pe care și noi vroim a le lăsa întregi strănepoților noștri. Cel mai sfânt din aceste drituri este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare ... sau a se așeza, nici a avea sau a face geamii nici într-un chip. 9) Domnul împreună cu tot norodul, pentru semn de supunere, va avea purtare de grijă a trimite pe tot anul prin doi boieri ai Moldovei la Poartă, și 4 000 bani roșii, 40 șoimi și 40 iepe fătătoare. Aceste toate se numesc peșcheș, adică ... ...
Ion Luca Caragiale - Două loturi
... simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a ... Ce! - Ieri s-a tras lotăriile noastre! - Ei? - Am câștigat! - Nu mă-nnebuni!... Cât? - La amândouă am câștigat loturile mari! ale mari de tot! Și căpitanul pune pe masă listele oficiale și alături carnetul său. În adevăr, carnetul sună tocmai ca-n liste: 076.384 Universitate-Constanța, 109.520 București-Astronomie. Cititorul a ... trei zile pe brânci soții Popescu. D. Lefter a trimis turbatului o scrisoare, cerând cu tot respectul un congediu de două-trei zile, pe motiv că nu se simte de loc bine. Așa și e; e bolnav. După o muncă zadarnică de atâta vreme, dupa ce toată casa a ... bogdaproste, îmi țâne cald la pântece și la șale. - Dezbracă-te, poruncește d. Lefter. - Iaca... Și Țâca începe a-și lepăda țoalele de
... din comoară. Umple-ți poala plină, rasă S-o revarsă-aici prin casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" La bani turcii năvăleau, Și pe jos se tăvăleau, Dar pe Badiul nu-l slăbeau! Badiul încă mai zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! Cu ochi mari de puică-aleasă, Mergi degrabă în cea casă; Pune față la ... se făcea! Badiul încă-ncet zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! De-mi ești soață credincioasă, Fă la apă că purcezi, Și-n fugă să te repezi Pe la gura pivniței, Tot de-a lungul uliței, La casele Marcului, Frățiorul Badiului, Și dă lui pe loc de știre Că mă aflu la pieire." Băduleasa purcedea, Dar la apă nu mergea, Ci-ntr-o fugă ajungea La casele Marcului, Marcului bulgarului ... păcatu-i ajungea! Care scăpa de stâlpan, Nu scăpa de buzdugan!... Noaptea neagră când cădea, Clăi de turci în foc ardea, Și lumina se-ntindea Pe luciul Dunării, Pe valurile mării. Iar nevasta Badiului, Cumnățica Marcului, La cel foc grozav căta Și cu jale cuvânta: ,,Alei! frate Badiule! Cumnățele Marcule! Auziți voi parele Cum ... ↑ Această baladă se cântă
Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi
... paralelism cît se poate mai just. Ar fi nedrept să nu mărturisim că fosta direcțiune a făcut din cînd în cînd să cînte pe scena teatrului nostru cîte un artist de merit, precum, spre esemplu, primedonele: Cuzani, Marziali, Kenneth, Ponti dell’Armi; tenorii: Carion, Musiani și Devecchi; bașii și ... poată esecuta cu toate nuanțele muzicale și cu espresiunea cerută de adevărata artă frumoasele partețiuni ale maestrului Verdi, ale cărui opere se reproduc mai adeseaori pe scena teatrului nostru, și a face pe public să înceapă a intra în gustul armoniei sau a adevăratei muzici, ne-a dat o adunătură de invalizi ... recruți, fără estetică, fără artă și fără disciplină. Lăsăm la o parte anacronismurile în decorațiuni și costume, căci am avut neplăcerea a vedea pe Nabucodonosor și pe Saul , în loc de a se reprezinta în scene de stil ebraic, haldeu sau egipțian, în mijlocul unor scene sau decoruri de stil ... Sperăm că direcțiunea nu se va mărgini aci și credem că va păși la îmbunătățiri mai mari, ca defectele trecutului să nu se mai reproducă pe
Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion
... Grigore Alexandrescu - Răzbunarea şoarecilor sau moartea lui Sion Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion de Grigore Alexandrescu Pe Dealul Mitropoliei, În Arhiva României, Unde statul grămădește Tot ce nu-i mai trebuiește, Unde s-află aruncate Secături nenumărate, Hârtii, condici osândite, Judecăți nenorocite, Are cuiburi din vechime Numeroasă șoricime, Seminție roditoare Și ... vrednic cu nedrept a câștigat: Mergeți dar și-n astă noapte picerile vă gătiți, Și când s-o ivi de ziuă cu toții pe drum să fiți. Ca prin marș repede, grabnic, la Moldova să-l călcăm, Cine sunt șoarecii noștri și Rozon să-i arătăm. De veți găsi ... un țipăt îngrozitor: Țârcovnicii cu lungi plete alerg întru ajutor; Departamentul Credinței, la care fu mădular, Cu toți darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat, Ca un cașcaval de Parma pe jumătate mâncat: Urechile lui și nasul, chiar dacă le-o fi avut, Atuncea să le găsească deloc nu s-a mai putut. Numai ... Mortului face onoare, căci mult s-a împotrivit: Și s-au găsit împrejuru-i, de mâna lui sugrumați, Un mare număr de șoareci ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
... hangerul fără teacă Și cu pieptul dezvelit? Andrei-Popa cel vestit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zi și noapte de călare Trage bir din drumul mare, Și din țară peste tot Fug neferii cât ce pot... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Andrei fuge făr de-o mână, Prinde murgul la fântână, Dă pieptiș, sare pe șa Și din gură zice așa: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În 19 strofe, datate din 1843, de la Ocna, tonul și ritmul popular ni se arată pentru întâia oară ... poeziei române de sine stătătoare. Pentru a reprezenta viu distanța istorică între generațiile de poeți problema generațiilor preocupă cu drept cuvânt mult astăzi pe istoricii literari pentru a ne da seama de caracterul unei adevărate inovații artistice și a clarifica tot relieful baladei citate din Alecsandri, să ne amintim de poeziile lui Conachi. Conachi scrie până pe la 1848, iar Andrei Popa a lui Alecsandri este din 1843; însă Conachi, până la urmă, nu iese din stihurile lui către Catinci ... clocit. Insistent atrag atențiunea asupra frumuseții emistihului: Și de țări vânturător, cu inversiunea lui plină de arhaică savoare și cu superba lui amploare ritmică; și tot așa asupra cuvintelor pierdute astăzi: curbet și giugea; curbet înseamnă ...
Alexandru Vlahuță - România pitorească
... CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA 3.21 PE OBÂRȘIA. LA OMUL. PE VALEA CERBULUI 3.22 PE VALEA PRAHOVEI: PREDEAL, AZUGA, BUȘTENI, SINAIA 3.23 CÂMPINA. VALEA DOFTANEI. SLĂNICUL-PRAHOVEI 3.24 VALEA TELEAJENULUI 3.25 ÎN MUNȚII BUZĂULUI. SIRIU 3.26 ... Turnu-Severin, care s-arată-n asfințitul soarelui ca-ntr-un decor de teatru. Dunărea, lărgită, taie o curbă-n țărmul românesc și-mpinge orașul pe ...