Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎNCEPÂND DE LA
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 546 pentru ÎNCEPÂND DE LA.
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... vreun "împușcă-n lună", un tânăr ușuratic Ce scrie cărți cu versuri, — ei și?... ce-mi pasă mie, Că eu doar nu sunt membru de la Academie, Să stărui ca să-i deie vreun premiu, la-mpăcare, Și-apoi câți fac oferte și care mai de care!" Nu, scumpă domnișoară, nu chir Sotir, băietul De care este vorba nu face pe poetul, Și chiar de umple-adesea caiete-ntregi cu rime, Vă jur că până astăzi nu le-a citit la nime. E drept că trece strada cu pașii cam nesiguri. Și ochii câteodată îi ard aprinși de friguri, Și e cam tras la față, și pare cam anemic, Și nici nu cred să aibă vreun titlu academic (Căci titlurile astăzi la toți le-astupă gura), E drept că se ocupă chiar cu literatura, Dar... n-are mândre plete și nu-i croit la modă, Și dacă-n haină poartă vreun cântec sau vreo odă, Nu-s închinate totuși puternicilor zilei, Cum a făcut deunăzi poetul Mercantili ... cafenele Și are-o sfântă frică de proști și versuri rele. El este, cum s-ar zice, un tânăr oarecare, Copil preacumsecade, cu multă aplecare ...
Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles
... Ca cu mirul cel de mĂșlt preț, să țî le ung cu-ndrăznire. Lă-mă-n lacrămile mele, cu dânse mă curățește, Iartă-mi, Doamne, de greșele și mila ta-m dăruiește. Știi mulțâmea de tot răul, știi-mi și ranele mele, Loviturile de multe le vez și-m știi și credința, Și-ncă-m vez și nevoința, și-m auz și de suspinuri. Nu s-ascund de cătră tine, tvĂ³rețul mieu, Doamne svinte, Nice picul cel de lacrămi, nice de suspin vro parte, Că și cele negătate sunt de ochii tăi văzute, Și la cartea ta sunt scrise celea ce nu-s începute, Și sunt puse de dat samă. Și-m caută de plecăciune, CaĂ¹tă-mi câtă-m este truda, de păcatele de toate, Dumnezău, și mi le iartă, ca în inemă curată, Cu zdrobitură de cuget și cu suflet plin de frică Să mănânc de preacurate ale tale svinte taine. Viu-i și-ndumnezăiază cine ăleî bea și mănâncă, Cu inemă strecurată, că tu ai zâs, Doamne svinte : „Cine ... aceasta că greșele cât de mare, Nice multul de
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului de Daniil Scavinschi Informații despre această ediție Fragmente Dar precum culegînd roze sau strîngînd faguri de miere Omul nu poate să scape de a ghimpului durere. Astfel și drumul acesta făcut pentru sănătate Din tovarăși mai nici unul n-au scăpat de greutate. Căci sosind la Dealul-Doamnei, caii cad de grea povară Deci, ca să se mai răsufle, boi la trăsuri se-njugară. Toți încep atunci pedestri la deal să călătorească Ca peregrinii ce pleacă la Sinai să se spăsească. Pe coasta acestui mare și bogat în veacuri munte O stînă de oi se află cu turme la număr multe. Acolo nevinovata a oițelor zbierare Și prostatica în bucium a păstorilor cîntare Fac a veacului de aur plăcuta închipuire, Unde gustă călătorul mîngîioasă liniștire. Acolo sosind cu toții obisiți de osteneală Și pătrunși de-acea frumoasă și romantică priveală Stătură și pe verdeață începură a se pune Puterile-nprăștiate voind iarăși să le-adune. Întru această plăcută ... primblări cu toții pe jos pe la
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... mai fost, Deci dă-mi arme și ostași, Să mă duc să o găsescâ€�. Atunci tatăl lăcrimând Au împlinit voia lui; Și bravul meu domnișor De porneală se găti: Peste trup s-au înarmat Cu cămașă de oțel, Pe cap cu coif cu zebre, Peste coapsă s-au încins Cu paloș de mare preț, Și pe spate aruncă Arc și tulbă cu săgeți, Iar pe piept și-au agățat O platoșă de argint Pe care săpat era: “Ori să mor, ori să găsesc Amata ursita meaâ€�. Apoi scutarul luând, Din piei de bivol făcut Și cu criță blehuit, Se aruncă ca un șoim Pe al său cal, ce era Negru ca corbul la păr, La picioare pintenog, În frunte având o stea, Iar din nări foc slobozind. Deci agățând la oblânc Buzduganul de oțel, Chiar ca vântul s-au pornit Cu ai săi aleși oșteni Peste munți și peste văi; Și nu puțini au ucis Cu vânoasa mâna ... nevăzut. Iar Bogdan, mire erou, Pohodnicul și-au întors, Spre apus l-au îndreptat, Cu pintenul l-au împins, Și ca săgeata din arc Slobozită de un brav La fugă l-au repezit. Aleargă negrul comos, Și zdravănul său picior Unde calcă peste stânci Scapără mii ...
... Gheorghe Asachi - Jijia Jijia de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție imitată dupre zicătoarea poporană Între Prut și-ntre Siret, Ce mai mult de ani o mie Apă limpede trimet Păn' la Dunăre-n cîmpie, Este-un lac, ca marea-ntins, De muncei umbroși încins. Nici un rîu din sînul lor Nu revars-a sale ape, Cu nutrețul curgător Acel lac ca să-l adape ... sută mii rețele. Palme-o mie-n lung și-n lat, Luntre multe s-a durat. Spre a avea cerescul har La-ntreprinderea pascară, A dat cît-un sărindar Pe la monastiri din țară Ș-un călugăr de la schit Cu agheazmă a sințit. Însuși Conde, stînd la mal Cu a lui curteni și gloată, Dă pascarilor semnal, Ș-amu plasele înoată ; Trag plutașii tot vîrtos, Ca s-agiungă pănă-n ... crunte, Numai omul fugătoriu Adăpost afla la munte ; Jurămîntul nu ierta. Pe cînd noaptea ni rugam, Lîngă-altare poșternute, Tremurînde ascultam Cum vineau stoluri temute, De cai tropot sunător, Freamăt dînd înfiorători. Ca porumbul spăimîntat, Cînd de ...
... purtare și chiar năzălnicia bărbaților. Fiecare zice câte ceva despre al său: pe când unele își spun necazurele și viața chinuită, altele se plâng că de când s-au măritat, bărbatul nici măcar le-a pomenit că-i sunt negri ochii, iară altele, mai ascunse la inimă, cu toată puterea rachiului, răspund oftând: „bărbații, ca bărbații, și mai bine și mai rău, așa-i la gospodărie!“ Negurile serii încep a se vărsa, și femeile se ridică și, luându-și ziua bună de la lehuză, dau somn copilului și ies mai întrebând o dată: pe când botezul? La ceremonia religioasă a botezului nu este obicei de a se pofti, ci vin de sine numai care se întâmplă. Îndeobște se adună mulți copii, care capătă câte-un bănuț de la nănaș. Câteva zile după botez, un prieten al casei umblă cu o garafă de rachiu, intră în fiecare casă, zice câteva vorbe de cinste pentru gazdă, apoi, umplând paharul, îl închină fiecăruia dintre gospodari și-i poftește pe seară la cumătrie. De obicinuit, vorbele ce se zic la asemene împrejurări sunt de felul următor: „Jupânul nănaș și jupâneasa nănașa, împreună cu ...
Anton Pann - Nepotul împrumutat
... Anton Pann - Nepotul împrumutat Nepotul împrumutat de Anton Pann Unul avînd un nepot Sărac și lipsit de tot, Vine într-o zi la el Și să roagă-ntr-acest fel: -Unchiule, bine mă ști Că n-am coprins, nici moșii, Bani nu mi-a dat Dumnezeu ... Să negustoresc și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai cinci sute de lei, Ca să fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna sa ardicînd Îi arată sus, zicînd: -Vezi acea oală din cui? Eu ce am acolo pui ... dat pe loc oala jos Și numărînd a gasit Tocma cîți i-a trebuit. Deci, luîndu-i, a plecat, De unchiul său ajutat, Și umblînd în sus, în jos, Să negustorea frumos. Dar la numitul soroc Nu s-a dus să-i dea
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... Domn din cer! De sub nouri merg cu tunuri, Pe sub stele cu zăbrele, Pe pereți, porumburi verzi, La icoane mintă floare, Pe podele turturele, La ușori mărunchi de flori, La portiță hulubiță, Dar în mijlocul curților Șed mesele întinse, Scaune cu jilțuri puse, Făclii de ceară aprinse. Dar la mese cine șade? Șade Crăciun cel bătrân Și cu frate-său Ajun Și cinstesc, și măresc, De-amar greu să jeluiesc, Palmele și coatele De juncani, tineri juguiți, Pe fii dăruiți. Jos, mai jos, la cap de masă, Șade doamna Crăciuneasă Și cu sora Ajuneasă Și cinstesc, și măresc. Cură apa la Iordanu, De merg sfinții de se spală Și se-nchină la icoane. Dar stai, Doamne, să te-ntreb Când îi capul veacului, Sfârșitul pământului? Când va bate fiu pe tată, Fiică-sa pe maică-sa, Atuncea ... când a greșit, Domnul din rai l-a lipsit. Raiule, grădină dulce, Nu mă îndur a mă mai duce, De hodina ta cea dulce, De dulceața pomilor, De mirozna florilor, De scursurile apelor, De sunetul frunzelor, De -ocăitul broaștelor,
Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar
... Ion Luca Caragiale - Accident parlamentar Accident parlamentar de Ion Luca Caragiale D. ministru de externe a fost alaltăieri victima unui accident destul de neplăcut. D. Al. Lahovary, după o noapte de veghere și de studii, vine la Senat cu un teanc de note, materialul discursului d-sale în cestiunea comunală, pe care și le așază pe pupitrul ministerial. Rândul ministrului de a lua cuvântul se apropie. Ministrul vrea să-și arunce încă o dată privirile pe notele sale, fructul unei nopți întregi de studii. Dar, Dumnezeule mare! notele au dispărut. Caută-n sus, caută-n jos, nimic. Jumătate supărat, jumătate îngrozit, neștiind ce să crează, începe să-ntrebe în dreapta și-n stânga: nimeni n-a văzut notele. Pe sub pupitru, pe sub bancă — nicăieri; busola oratorică s ... pentru nestrămutatele lui principii liberale. A! infam colectivist! tu mi le-ai luat? Și se repede roșu ca focul, apucă pe adversarul său de piept și-ncepe să-l zguduie cu putere: — Astea vi sunt mijloacele de luptă? Notele! Dă-mi notele! Am lucrat o noapte la ele; dă-mi-le înapoi că te zdrobesc. — Să n-am parte de
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa
... ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei ... cea minunată, Și chipul lui cel minunat, Și ochii, mersul, toate-arată A tinereții strălucire Și înfocată-nsuflețire... Măreața lui înfățișare Departe este de pământ, Cereasca lui asemănare Obrazul luminează sfânt. Puteri cerești îi ard în față, Privirea lui te săgetează, Departe vede-n viitor... Ca la un înger vestitor, Nevrând, femeia frica simte, I se sfiește-a ei privire, Dar iată își aduce-aminte De ce-a vorbit și, cu zâmbire, Din scaun repede se scoală Cu un pahar de ...
... ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei ... cea minunată, Și chipul lui cel minunat, Și ochii, mersul, toate-arată A tinereții strălucire Și înfocată-nsuflețire... Măreața lui înfățișare Departe este de pământ, Cereasca lui asemănare Obrazul luminează sfânt. Puteri cerești îi ard în față, Privirea lui te săgetează, Departe vede-n viitor... Ca la un înger vestitor, Nevrând, femeia frica simte, I se sfiește-a ei privire, Dar iată își aduce-aminte De ce-a vorbit și, cu zâmbire, Din scaun repede se scoală Cu un pahar de ...