Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎNTINDE PREA MULT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 228 pentru ÎNTINDE PREA MULT.
Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)
... se puse mânios în capul mesei, ațintind mereu ochii pe podul afumat al salei. El înghiți în tăcere multe pahare, însă cu cât înghiți mai mult, cu atât devenea mai morăcănos. Acei dintre ciracii săi, care aveau locurile de cinste din dreapta și din stânga sa, se sileau pe cât puteau ... prin un mijloc sau altul, ea puse o mare stăpânire pe hatmanul Baltag. Puțin câte puțin, zi cu zi, an cu an, ea tot mai mult îl supunea voințelor sale, și bietul hatman, la vârsta de 48 de ani, ajunse, fără să știe cum, a fi un lucru de ...
... din cer, cu aripi nevăzute, Copilul morții — somnul — tainic vine, Pe ochii-nchiși, ușor să te sărute... Tu, dragul meu, dacă te simți prea singur Și n-ai pe nime-n camera săracă Decât un nou dușman și oaspe: foamea... Închide ochii! Foamea o să-ți treacă, Și fără ... și parcuri, și palate... Și nu te miri, așa firesc îți pare, Când vin din trista lor singurătate Icoane scumpe de odinioară, Ființe dragi, de mult înmormântate. ................ O, înger blând, alinător durerii! De pe cernita sufletului-zare, Ridică-mi vălu-n fiecare noapte Să văd splendoarea lumii viitoare!... Mi-aduc aminte ... lumea asta mare, Și răutatea lumii ne desparte... Sărută-mi ochii! — Dintre ea și mine, Pieri-va ca prin farmec depărtarea: Zâmbind frumoasă îmi întinde
... nu mergea bucuros. Minunat om ar fi părintele Trandafir dacă nu l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-fățiș. El nu mai sucește vorba, ci spune drept în față, dacă i s-a pus ceva pe inimă. Nu e bine ... din mânia ei în cracul de pe Valea-Seacă, și asta încetează de a mai fi "seacă". În câteva ceasuri Sărăcenii sunt numai prea bogați în apă. Așa o pat aproape în fiecare an. Când semănăturile din vale par mai frumoase, Valea-Seacă minte cu numele și spală tot ... fără sat. Un lucru singur în felul lui cu Sărăcenii ăștia. Mai că n-a fost încă popă care să fi stat mai mult decât trei zile în Sărăceni; și care a stat mai multă vreme aici s-a curățit de păcate. Iar acum părintele ... ca alții, să vină o zi, să stea alta și să se ducă în a treia. Știa că s-a pus prea ...
Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor
... era ras și rădăcinile albe ale bărbii îi pudruia fața. Părul alb de la tâmple și de la ceafă era pieptănat în sus, poate cu prea multă îngrijire, spre a acoperi fruntea pleșuvă și naltă, ochii mari, suri, cu desăvârșire limpezi, se uitau cu o cumințenie bonomă în norii ... niște carte și răsfoindu-le poate cu atențiune, vedem un om tânăr, care însă părea îmbătrânit devreme. Era însă o-mbătrânire nu dintr-un trai prea repede, prin o consumțiune prea repede a puterii firești. Avea aspectul unui om tare, cel puțin sufletește tare. Deși n-a fi avut mai mult de 25 de ani, totuși părea a fi peste treizeci și cinci. El era uscat și subțire, de o statură de mijloc. Ras ... atragere pe care-o exercită fără s-o vrea sau s-o știe toate naturile tari. Afară de aceea era foarte cult, umblase și citise mult și era un muzicant excelent. Prin pielea mâinilor sale uscate vedeai toți mușchii și toate vinele. Ele erau tari de păreau de oțel. Avea un ... ...
... la soarte Ș-asamăn întreolaltă viață și cu moarte... Și-n cumpăna gândirii-mi nimica nu se schimbă, Căci între amândouă stă neclintita limbă. De mult a lumei vorbe eu nu le mai ascult, Nimic e pentru mine, ce pentru ea e mult. Viitorul un trecut mi-i pe care-l văd întors. Același șir de patimi s-a tors și s-a retors ... mi a gândurilor lavă, Închin a mea viață la scârbă și-ntristare Și-mi târâi printre anii-mi nefasta arătare...  Prea bun pentru-a fi mare, prea mândru spre-a fi mic  Viața-mi, cum o duce tot omul de nimic, Supus doar ca nealții la suferințe grele, Unind ... n ceruri tronă, Că secole nătânge cu spaimă o-ncoronă! O, de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Că-n cer talazuri nalte de negură întinde, Că prin acele neguri demonii-n stoluri zboară Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade, Târând cu sine ... ...
Dimitrie Anghel - Garda imperială
... lor. Fața mamei e coperită cu un văl cenușiu, prin care i se văd ochii blajini, ca după pînză de păianjen. Mîna ei mînușată se întinde la răstimpuri ca să ne așeze o șuviță, ori să ne învelească cînd bate vîntul. Tata pare adîncit în gînduri, și noi stăm cuminți și ... blînd în fața omului aceluia bătrîn, care străbătea țara noastră prin codrul străvechi de stejar, ducînd alaiul lui la moarte. Gesturile lui corecte arătau parcă prea puțin obișnuința de a mînui o spadă, pe a căreia lucire, desigur, nu înflorise încă pata sîngelui. Mîna lui se pusese ... alaiul acela de capete bălaie, cu mustața abia mijindă, îmbrăcat numai în aur și în fireturi, care plecase din țara lui spre necunoscut... Era mai mult o armată gătită de paradă, o armată ca să facă frumos la cucoane, un alai elegant, gata să fie acoperit de flori ce i s ... ce le aruncau crengile cu gestul lor de deznădejde nu aveau eleganța brațelor ce aruncă mănunchiuri în calea celor biruitori. Prin codrul bătrîn treceau mai mult prevestiri de moarte, și eleganța aceea părea stranie în pustiul acela, unde fiecare era un călător. Și parcă văd apoi din nou, după un ultim ...
Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului
... Fără suflare de vânt. [7] Ș-o icoană poleită Trăsnea făr-a fi lovită. Maria se-nspăimânta, Iordache se întrista, Dar pe gânduri mult nu sta, Că Lisandru-i aducea Carte mare și-i zicea: ,,O ceată de oameni mulți, Lefegii și arnăuți, A sosit aici din ... îndemnă a strânge oaste leșească și a intra în Moldova pentru ca să detroneze pe Ștefănită, a cărui domnire era prea tiranică. Basarab nu numai că refuză propunerile spatarului Cârnul, dar le și încunoștiință lui Ștefăniță-vodă. Acesta, aprins de mânie, puse pe călău să-i ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
... Pe zisa inspirată unui profet fanatic? Mihai cel Mare, domnul românilor și fală! P-acela cânt, ș-ajută să bucin a lui fapte. Mult s-a luptat eroul cu brațul și cu mintea: Multe nevoi învinse, varii nemici d-afară Și mai fatali dinântru, și soartea ne ... substanță; Îl lasă la solia-i, și singur el, arhangel, În toată frumusețea-i în umbră se deseamnă. S-apropie d-eroul, ș-asupra lui întinde O aripă alină și albă ca lumina; Pe splendidele margini de fulguri diafane Se-ngână, se mărită acele culori varii A gloriei cu ... pe un car de flăcări s-avântă către ceruri Să-nveste majestatea c-o frunte radioasă! Nu poate sta eroul, e drept la orologiu... E mult până la ziuă! ci poate napoiază! Și trece la fereastră să caute afară. O aură ușure îi mângâie-ncet fruntea Și părul îi răsfiră și ... ochi își cunosc păsul, Nici unul nu e iudă... Se cere-aci unire, Bărbați a te încrede, făcuți a te-nțelege... Mult poate chiriarhul cu viața cuvioasă... E legea înainte, și patria, și fiii, Ș-averea, și viața... Le-a prețuit românul. Boierul e rea ...
... ca să aibă la nevoie sprijineală, Încât lupii cei mai ageri, deși plini de răutate, Nu ar cuteza să calce încheietele tratate. În acel minut mult critic un măreț berbec și gras, Cărui frunte coronară două coarne maiestoase, Întăi membru al Adunărei au venit cu mândru pas La care cu umelire ... fusăse între toate turme în lume, Pentru care Mintios-Kornul i s-au dat gloriosul nume. El în limbă academă au zis: Zelul patriotic Laud mult, dar văd că este aist caz cam climatoric, Rostul vostru mi se pare că de tot este esotic, Și proieptul patriotic eu îl giudec prea ... să se adopte nu mă îndoiesc nicicum. Parlamentul fără crieri ni conduce foarte rău, Că de nu să adopta-s-a un sistem mult mai politic Am putea ca să agiungem la un caz încă mai critic. Între mii ființe-n lume eu cunosc un animal Ce atâta spirit ...
... de seamă să nu scape, să se ducă iar la Papadopolina, că-l rupe Bismarck..." dulăul ofițerului, care șade cu chirie la ea. (Tușește cu mult înțeles.) Eu nu știu ce făceam pân casă, când auz afară chelălăituri și țipete... Strig: "Bubico! Bubico! unde e băiatul?!" Alerg... Mi-l aducea dobitoaca ... Doamnă - zic eu - rău faceți că-l țineți așa de aproape pe Bubico și acoperit așa în căldură, poate să turbeze... Chiar așa, aici e prea cald. Și zicând acestea, mă scol cu Bubico-n brațe și m-apropiu de fereastra vagonului. Pun pe Bubico binișor jos lângă mamița lui, și ...
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... Acest simtiment sfânt, nu cunosc încă nici un neam, nici o seminție cât de brută, cât de sălbatică, care să nu-l aibă. M-aș întinde prea departe de sujetul meu dacă m-aș pune a vă arăta pilde despre aceasta; ele sunt nenumărate. Ce interes mare trebuie să aibă ... Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sunt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar ; aceștia sunt eroii lumii, în loc că cei dintâi sunt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia de ... de către români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava și Târgoviștea sunt pentru mine mai mult decât Sparta și Atena; Baia, un sat ca toate satele pentru străin, pentru român are mai mult preț decât Corintul, pentru că în Baia avanul rigă a Ungariei, Matei Corvinul, viteazul vitejilor, craiul crailor, cum îi zicea Sixt al lV ... pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile. Domnilor, când aș fi așa de norocit să dezvoltez mai ...