Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ACI

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 433 pentru ACI.

Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii

... du-te la dentist! - Ei! dar cronica mea cine o scrie? - Știi ce? zic; tu du-te fără frică, să-ți scoți măseaua; eu rămân aci; până te-ntorci, îți scriu eu o cronică... Ai vreun subiect anume, or pot scrie despre ce mi-o da pân gând? - Ba, chip, aveam ... doi gologani de trei parale și ouă roșii, ca să ne lase sus în clopotniță... Dar venerabilul nostru preot, cuvioșia-sa părintele Marinache! Îl am aci încă, dinaintea ochilor. Ce înfățișare frumoasă! Barba lui strălucește mândră ca un fuior de borangic alb pe patrahirul roșu. Și ce glas! îl auz încă ... dați nimic alt în schimb decât scepticismul deprimant, îndoiala distrugătoare, țipă și sufletul meu ca al lumii întregi, împreună cu poetul... împreună cu poetul... țipă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aci, sunt întrerupt; iată confratele Tomița; se-ntoarce radios de la dentist... cu o măsea în mână. - Triumf! trăiască știința modernă! Încordat asupra lucrului meu, țip ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

... contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe ... chiar ale prezentului, să vedem despre viitoriu, cu atît mai mult că suntem pe calea progresului, în ajunul îmbunătățirilor de tot felul. De aceea, facem aci o espozițiune despre diferitele condițiuni ce se cer neapărat pentru îmbunătățirea teatrului nostru de operă și punerea lui pe un picior mai bun sau la ... distruge astă frumoasă instituțiune muzicală ce face deliciul publicului sau că am găsit remediul suprem spre a-l vindeca; din contra, noi arătăm aci că răul e mare și întins în toată economia corpului teatral și că nu se poate îndrepta decît prin aplicarea unui specific propriu contra acestui ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

... ceva, da mai altfel, nu ca nea Tămădueanu. — Hai să spunem ghicitori, zise Doroftei, începând a cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? â ... noi unul... Cine știe... Minunile de-aia sunt minuni... — Aida-de, dacă n-a dat Dumnezeu până acum, nu mai dă de-aci înainte. Mai bine ar fi s-o ștergi mâine din revărsatul zorilor la Sfânta Vineri, milostiva, că așa am visat eu ast-noapte. — Bine ... Murga, o înstrună bine, încălecă și o șterse, luându-și rămas bun de la babă. Și merse, merse, și trecu ape limpezi și felurite, care aci curgeau drept, două-două, ca urmele carului, aci se răsfirau și se rotocoleau pe după dealuri, pierzându-se unele spre răsărit, altele spre apus. Și lăsă în urma lui împărăția florilor, a ... de mine și de mătușa mea. — Că ce bine ai face s-o întrebi și de mine. Zac... gol pușcă... numai c-o rogojină... aci sub mine... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... a întâmplat una ca aceasta și s-a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar mai spuie și alții câte mai știu! Aci să luăm vremea când se întoarce frățica de la curte cu călimările la brâu sau (de e îmbrăcat nemțește) cu cravata răstignită pe piept â ... plătesc! bată-i Dumnezeu să-i bată de ovrei! n-au lege, afurisiții! Ce e, mă jidane? cine o să-ți mănânce banii? Lasă marfa aci ș'ei veni altădată, ludo! Bieții jupâni încep a da din cap, încep a lega marfa și se duc să vie ... baraoane! afurisitule! acuma îmi spui? — Vezi că aveai treabă cu jidanii ăia. — Și mai răspunzi, bala dracului? unde e diavolu de Ioniță? — Aci sunt, coconiță. — Uite, până nu s-o usca scuipatul să fii aci, diavole, că vai de pielea ta! Du-te curând, ia vin, oțet, untdelemn și piper; și vino de pune masa. — Dă-i să ia ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... adevăr europeană; chiar un telefon; cam năzuros - e încă june), unde, în calitatea mea de confrate mai în vârstă, sunt primit cu destulă considerație. De aci, voi să contemplu apariția zeului - pe un potop de ploaie; să crezi că s-au rupt băierile firmamentului. De cu noaptea a-nceput ... intelectualii. Oprim la Ermacov. Debarc. Am călcat pe pământ ferm. Sui scăricica, intru, când... simt că-mi fuge pământul de sub picioare și, cât p-aci, dacă nu sare cineva repede să m-apuce, dau să cad pe spate înapoi afară, în valuri. Ca fulgerul mă sageată un gând sinistru: un ... mea a fost numai niște sâmburi de măsline risipiți - pi gios! Dugheana e plină de amici, toți funcționari publici și profesiuni liberale. Așteaptă aci de mult să se oprească potopul, și, așteptând, ca să le pară timpul mai scurt, iau aperitive, țuică, mastică, pelin, mișmaș și gustă mezeluri, salam ... candidat" - și dezbateri, și vorbă, și aperitive, și mezeluri, și aruncăm sâmburii - pi gios!... Dar e unu și jumătate; m-așteaptă la dejun. Am stat aci un ceas și mai bine! Vezi cum trece de ușor vremea vorbind despre chestii grele!... Cu multă prudență, de teama unui al doilea atac, mă ...

 

Nicolae Filimon - Jocul bănățean

... Filimon - Jocul bănăţean Jocul bănățean de Nicolae Filimon Văzut-ați Banatul, astă țară românească dincolo de Carpați, unde totul în natură respiră poezie, amoare, patriotism? Aci munții caprițioși ce străbat toată țara se încolăcesc în formă de ghirlande rotunde, lăsînd loc în mijlocul lor la văile cele mai încîntătoare; aci, la umbra unui pom, pe marginea unei fîntîne, vezi un june român înalt, spătos, cu fruntea largă, cu ochii scînteind, reprezintația cea mai fidelă a ... aci, costumele, moravurile, tradițiunile, legendele naționale, toate se conservă cu mai multă stăruință, cu mai multă puritate decît în orice parte a României. Aci ...

 

Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei

... le-a scăpat zilele, și-i făcură să mai vază o dată lumina. Apucară pe o potecă și intrară într-un bunget de pădure. Aci o luară apoi pe o pârtie, și merse, și merse, până ce văzu că se deschide o poieniță. În astă poieniță dete de niște case ... nu lipsea. Toate catrafusele își aveau vătaful lor și nimic nu era nerostit. Când voiai ceva, era destul numai să poruncești și îndată se făcea. Aci era în adevăr: pune-te masă, ridică-te masă. Trecură mulți ani de la această întâmplare. Împăratul își uitase de fiica sa. Fata de împărat ... liniști spuindu-i că o să roage pe împăratul să-l ierte pentru această greșeală. Apoi trimise și pofti pe împăratul în casa cea mare. Aci, stând de vorbă, stăpânul casei porunci să se puie masa. Rămase împăratul stâlpit când văzu masa viind singură, talerele, lingurile și celelalte tacâmuri cu vătașii ... cine altul să fie, răspunse vătaful lingurilor. Trebuie să-l căutăm. - Nu mai trăncăni, îi mai zise gazda. Aide, ridică masa și te cară de aci. Auzind împăratul cele ce se vorbiră, ceru să fie căutat, ca să-și iasă din bănuială, căci el nu se știa vinovat. Atunci, trăgându-i ...

 

Alecu Donici - Muștele și albina

... Libertatea predomnește În tot ce-i viețuitori Și dreptatea nu scutește Nici de muști-ucigători. Iar aice... oh! ce soartă! Să trăiești în țara ta, Aci vie, aci moartă, Fără a te desfăta. Păiajenii pe la țară În mreajă ne potopesc; Iar prin târguri, peste vară, Ca pe dușmani ne gonesc ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

... peste oricare necazuri pământești. VI Ați auzit vreodată șoptind printre ruine Acele voci multiple ce nasc de taină pline Ciocnindu-se de bolta arcadelor sonori, Aci tihnite-ntocmai ca unda liniștită, Ș-aci răzbumbătoare ca marea înăsprită Izbindu-se-n mânie, cu creștetul, de nori? VII C-acele voci multiple sunt coarde inspirate Ce fac ca să tresară ...

 

Alexandru Macedonski - Neron

... lasă să străbată cum stau întredeschise O lume de concepții ș-o lume de abise. De lebădă-i e gâtul; de marmură-al său piept, Aci, de pe-o terasă, îl vezi semeț și drept Privind albastrul Tibru, panglică lucitoare, Pierdut cu mintea-n visuri, scăldat cu fruntea-n soare; Aci ...

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

... fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>