Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AFIRMA (CA)
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 73 pentru AFIRMA (CA).
Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi
... la 560 kil. de la Constantinopol; cam la 35.000 locuitori. Reședința unui arhiepiscop grec, unui mare molah, unui mare haham israelit. Salonicul este zidit ca un amfiteatru la picioarele muntelui Kurtiath; în portul său încap 300 de vase: are zidurile groase cu turnuri dasupra, dar n-are fortificații propriu-zise ...
Ion Luca Caragiale - Cometa Falb
... Ion Luca Caragiale - Cometa Falb Cometa Falb de Ion Luca Caragiale [COMETA FALB] Ziua de 1 noemvrie a trecut, din norocire, ca toate zilele. Sinistra proorocire astronomică a renumitului geolog austriac nu s-a izbîndit : Falb propune și Dumnezeu dispune. Atît mai bine ... două comete la fel, cari au început să se desparță încet-încet, și tot așa și iar așa, pînă s-au depărtat una de alta ca de la pămînt la cer, și au dispărut în haosul fără fund apucînd fiecare pe deosebite cărări — așa că am putea zice aproape cu ... dată pieirea noastră, a greșitei vecinic și vecinic nepocăitei omeniri. Cum s-ar fi plecat ea să-și pună mintea cu niște nemernici ca noi ? Cum s-ar fi-ndurat el să lase o cometă vagabondă să răstoarne atîtea statornice și mărețe temple, pe cari omenirea cu trudă de ...
... spinare. O lebădă și câteva maimuțe Înconjurau dihania neroadă, Ce se lăsase moale pe lăbuțe. Cu gingiile neputând să roadă Un beefsteak crud și tare ca de piatră, El sta sugând din propria lui coadă. — Acest cățel ce toată ziua latră, Rosti Maestrul cu-a lui voce tristă ... oprit pe creștetul colinei, Înfricoșat de-această amenințare, Și, neclintită-n tremurul luminii, Statura lui s-a proiectat pe zare, Încovoiată, lungă, amărâtă, Ca un fantastic semn de întrebare... Văzui apoi o namilă urâtă, Un fel de baci cu sarica sub glugă, Ce sta deoparte sprijinit în bâtă. De ... i gravitează, Mânat de-o oarbă forță centrifugă. O clipă se oprea și, cu emfază, țintea-n pământ căutătura-i proastă, Apoi din nou pornea ca o sfârlează. Acest Zoil, cu proza lui nefastă, A pângărit de două ori pe lună A Venerei stea limpede și castă ... suav ca un reflex de lună... O blondă apariție-ntristată Plutea spre noi din umeda genune... Și-n întuneric, albu-i trup de fată, Îngenuncheat ca pentru rugăciune Și luminos și fin ca
Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri)
... fost unul din acele personaje eminente din Francia care s-a interesat mult la soarta României. — România — zicea el - este acum ca o fetiță de 12 ani, neformată încă; frumusețea ei nu s-a dezvoltat, și nimeni nu o bagă în seamă. Lasă ca să mai crească, să ajungă la epoca tinereții, unde formele copilei se desemnă grațios, unde calitățile ei fizice și intelectuale se afirmă, unde frumusețea ia ... pe la 1853 călătoriile în Spania se făceau cu diligențe trase de câte 10 și 12 catâri, prin locuri lipsite de orice confort. Mergând deci ca să mă sui în deligență, am fost prezentat lui MĂ©rimĂ©e, chiar în momentul când conductorul ne chema pe nume, pentru ca să luăm locurile în cupeu. Norocul făcuse ca să am de tovarăș pe autorul Colombei, care se întorcea în Francia. În noaptea aceea n-am preschimbat mai nici o vorbă împreună, căci eram ... științele sale, îi arătă rochia sa favorită, și noul sapient, examinând poalele, traduse pe loc cusuturile lor în modul următor: „Nimeni nu-i mare ca Ali, ginerele lui Mohamed, nimic nu-i tare ...
... concepțiile, și cît de rău e prețuită la noi se știe. Poetul a trăit cum a murit — foarte nenorocit și ca viață materială: copil ursit să sufere și cu sufletul, și cu trupul. De foame nu pierea, ce-i drept; dar suferea amar de sărăcie. S ... cea mai întunecată melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodată; lipsa materială însă îl excita, îl demoraliza, îl sfărîma cu desăvîrșire... da, dar era prea mîndru ca să se plîngă de asta, și mai ales acelora ce trebuiau s-o înțeleagă nespusă. S-a zis că era risipitor și că ... așteptările editorilor. A trecut apoi cîtva timp și l-am revăzut. Întîia criză trecuse; nu mai era același om, dar era un om ca toți oamenii, cu mintea normală, întreagă, și tocmai de aceea nu mai era același om. Era liniștit, trist, sfios și, o probă mai mult că ... încăpea vorbă, era în completă mizerie. Iată ce scria el către un amic — scriptura este excesiv de îngrijită, pare că s-ar fi temut ca nu cumva, din vreo aruncătură mai liberă a condeiului, să iasă bănuiala că mintea i-ar fi cîtuși de puțin nestăpînită — iată ...
Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"
... pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor de la Convorbiri, că, de citea mult Convorbirile, de tâmpire nu scăpa, și împărtășește cititorilor săi că în casa dlui Maiorescu nu lipsește ... într-o discuție literară; ar fi chiar de natură a tăia orice discuție, dacă alte considerări mai însemnate nu ar impune continuarea ei ca o datorie. Lăsăm dar expresiilor reproduse mai sus tot caracterul lor, fără a le mai atinge. Căci ele nu ne înaintează în dezlegarea ... încă la Roma, aveau deprinderea a cânta la ospețe faptele oamenilor celebri. 4 Pe timpul lui Attila 5 , la palatul Biciului lui Dumnezeu, ca și mulți secoli după aceea la curtea domnilor români, singuri lăutarii fac istorie. 4 Soliti sunt primis temporibus in epulis canere convivae ad ...
Ion Luca Caragiale - O zi solemnă
... de sute de kilometri... Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de... călărie etc. Mizilul strălucește în mijlocul tutulor, până acuma ca reședință de subprefectură și ca una din cele mai importante centre politice ale țării. El datorește însă în mare parte importanța sa activității, energiei și devotamentului lui Leonida Condeescu. Se ... că Mizilul este un oraș care a luat totdeauna parte cu entuziasm la cele mai mari acte ale istoriei naționale; este păcat, sire, ca Mizilul să fie astfel persecutat! căci nu putem pentru ca să zicem alt decât că este o persecuțiune! Suveranul a promis că va recomanda atențiunii guvernului stăruințele energicului primar, și-n adevăr, cum ... ia itinerarul oficial și vede... o scăpare din vedere, probabil! o greșală de tipar, desigur!! în dreptul Mizilului nu se indică ora - o linie dreaptă, ca la Inotești și la Vintileanca! Aleargă la gară... Cercetează... Nenorocire! Nu e scăpare din vedere, nu e greșală de tipar! Este exact: expresul trece pe ... suie în expresul numărul 6. - Unde merge acest primar, care nu obosește niciodată? - La București. - Ce treabă are la București? - Merge să stăruiască la C.F.R. ...
Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)
... el a fost destinat a deveni pitar. Într-o bună dimineață Porojan a fost dat pe mâna unui brutar pentru ca să învețe a plămădi pâini, ciurecuri, colaci, cozonaci etc., și eu am fost trimis la pansionul dlui Victor CuĂ©nim ca să învăț tot ce se putea învăța pe atunci: un pic de franțuzească, un pic de nemțească, un pic de grecească și ceva istorie, și ... învățătură, două calități care erau de natură a-i duce departe... dacă nu i-ar fi dus în spânzurătoarea de pe Câmpul Frumoasei, ca paricizi, îndemnați la crimă de însăși mama lor... Un rege alungat din țara lui și-o fi aducând adeseori aminte de tronul său aurit. Astfel ... Casandra, Maria și Zamfira, trei fete frumoase pe care mama Gahița le luase cu de-a sila din țigănimea de la Mircești, pentru ca să le crească în casă, să le deprindă a coase la gherghef etc. Casandra, albă ca o fată de boier, se înamorase de Postolache, cobzarul de la țară, și dorea să se mărite cu el, însă jupâneasa o căsători făr’ de ...
George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul
... mistere... Dar dacă mintea noastră se coboară în mijlocul relativităților care ajută să ne înțelegem unii cu alții, atunci chibritul devine iarăși un obiect, banal, ca oricare altul. Tot astfel și femeia e o enigmă, întocmai ca bărbatul. Sufletul feminin, în opoziție cu celalt, nu e însă mai enigmatic decât el. Același determinism le stăpânește deopotrivă. Fondul amândurora e același. De la ... literaturism și de orice sugestie grosolană. Pe Bianca Porporata, autoarea o plasează vag în timp și spațiu, dar în condiții de viață destul de precise, ca s-o putem înțelege. Claustrarea în care trăiește Bianca Porporata, ca orice femeie iubită, iubită cu legitimă pasiune de un don Camillo prevenitor și cuminte, lipsa ei de ocupație propriu-zisă, temperamentul vibrant și, în sfârșit ... nu poate merge la vot...) Dar dreptul la viață al naturii individuale este imprescriptibil. Nefiind plăsmuită cu mintea, ci oarecum impusă de însuși complexul temperamental ca o expresie simplistă a lui, această concepție nu e nicăieri formulată direct, în mod discursiv, în opera dnei Papadat-Bengescu, dar străbate întotdeauna ... mult semnificația, îngustează și întunecă teza — dacă e una. Eroinele dnei Papadat-Bengescu au despre viață o concepție păgână. Când însă viața îți apare ca ...
Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...
... a-i venera memoria: îi datorim mult, ce-i drept; dar iarăși, nu atâta până când să trecem în istorie regatul nostru pur și simplu ca o creațiune, ori ca o expresie geografică a marelui bărbat de Stat. Oricum ar fi fost însă, nu s'ar putea dovedi mai la urmă decât că ... incapabil, contractul este lovit de nulitate. Și cine, după multe sudori, încheie o învoială, se 'nțelege, dacă e om cuminte, că o încheie nu pentru ca să aibă a doua zi pe spinare contestațiuni întemeiate. Încă odată, noi credem, că orice bărbat politic al Ungariei trebue să dorească îndreptățirea ... dar conta pe aceea... Dar... despre o împăcare, cum îi trebue astăzi Statului, să ne iertați: nu vă credem autorizați a trata. Tentative ca a d-voastră de astăzi nu ne aduc în cauză decît un mic folos trecător, dacă și aceasta se poate numi folos - temporizarea ... i trebuește spre a fi împăcată de-a-binele; și, deci, numai aceia vor fi vreodată în fața forurilor competente acreditați ca ...
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... a țărilor române de pe harta Europei! Și, cu toate acestea, după grozavul potop strălucește curcubeul reînseninării orizontului românesc! Marea revoluțiune franceză zice popoarelor, ca și Christ lui Lazăr, Sculați-vă ! Numele lui Napoleon, ca în toată lumea, străbate și la Dunărea de Jos! Simțământul național renaște. Tudor Vladimirescu revendică drepturile nu numai ale țării, dar și ale claselor dezmoștenite ... individualitățile sale, lovită în iluziunile sale mai plăcute ; și așa, chiar în capul acelei edițiuni să recomand inimilor lovite de durerile patriei studiul istoriei naționale, ca limanul de mântuire, ca singurul oracol ce ne mai putea spune viitorul? [2] Ei bine, tocmai atuncea, când națiunea renunța chiar la speranță, Francia, Anglia și Italia ridicau mănușa ... de proprietari îndatorați! Și apoi egala îndrituire a tuturor claselor societății române; sufragiul universal; înstrucțiunea publică generală, gratuită și obligatoare; înarmarea întregii națiuni, ca principiu, și în fapt o armată numeroasă și bine organizată, cum Dunărea de Jos nu văzuse o asemenea din timpurile lui Ștefan și Mihai! Și ... și de industrie națională, sistemul metric, zecimal etc. etc. Și mai presus de toate, ruperea Convențiunii de la Paris, încât ea mărginea autonomia țării, și,