Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU TOTUL
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 1304 pentru CU TOTUL.
... Alecu Donici - Oracolul Oracolul de Alecu Donici Întru un templu idolesc, Era un zeu de lemn cu dar proorocesc; El sfaturi și povețe la tot poporul da: Pentru aceasta sta În aur și argint, spre slavă ferecat, De jertfe-mpresurat, De ruge asurzit Și de miroazme-nădușit. Toți în oracolul ... fără-ndoială. Dar deodată, vai! ce lucru de sminteală! Oracolul slăvit Cu totul s-au schimbat și s-au nimicnicit. În loc de adevăr, el tot minciuni croia La cei ce mângâieri sau sfaturi îi cerea. Iar pricina era: Că-n zeul cel deșert un jertfitor intra Și, de avea el ...
Vasile Alecsandri - Toma Alimoș
... cal negru dobrogean, Pe-un cal sprinten voinicesc… Plătea cât un cal domnesc. Hoțomanul nalt, pletos Cum e un stejar frunzos, Era Manea cel spătos, Cu cojoc mare, mițos, Cu cojoc întors pe dos, Și cu ghioaga nestrungită Numai din topor cioplită. El la Toma-ncet venea Și din gură-așa-i grăia: — Alei! Toma Alimoș, Boier din Țara de ... Boier Toma Alimoș Îi da plosca cu vin roș: — Să trăiești, Mane fărtate! Dă-ți mânia după spate, Ca să bem în giumătate. Mane cu stânga lua, Cu dreapta se înarma, Paloșul din sân scotea, Ș-așa bine-l învârtea Ș-așa bine mi-l chitea, Că pe Toma mi-l tăia Pe ... te-as prinde-n mâna mea, Zile tu n-ai mai avea! Stăi pe loc să ne-ntâlnim, Două vorbe să grăim, Două vorbe oțelite Cu paloșele grăite! Mane-n lături tot fugea, Iară Toma-l agiungea Ș-așa bine mi-l chitea, Că din fugă mi-l tăia Giumătate-a trupului Cu trei coaste-a negrului! Mane-n două jos cădea, Toma murgului zicea: — Alelei! murguleț mic, Alei! dragul meu voinic! Ochii-mi se ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea sunt fiicele științei. Mai mult mințește-acela ce e mai învățat, Și care tot citește curând se face-ateu. Criton trăgând metanii oftează și cârtește, Rugându-și sfântul suflet cu lacrimi umilite Să vadă câte rele de la știință vin, Cum oamenii printr-însa ades se rătăcesc. Copiii noștri care erau mai înainte Supuși și ... ți trufia, îți pune-un lanț de aur, Sub mitră strălucită ascunde-ți capul sec, Și subt o barbă lungă stomacul îmbuibat. Diaconul să meargă cu cârja înainte; Te-ntinde într-o caretă, și tot blagoslovește În dreapta și în stânga, când ești plin de venin. Din aste te-i cunoaște că ești arhipăstor, Și toți cu umilință ți-or zice preasfințite. Ce iese din știință, și ce folos aduce Bisericii? Aceia care sermonuri fac A sfintelor locașe averea nu ... Ea-n haine aurite, sub mitră se fălește. Ea judecă norodul și oștile comandă; Iar biata-nvățătură în stremțe îmbrăcată, Din orice casă este gonită cu ocări; De-a ei prietenie cu ...
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... Psalomul lui David, 136 Psalmul lui David, 1 Ferice de omul ce n-a merge În sfatul celĂ³r fără de lege Și cu răii nu va sta-n cărare, Nici a ședea-n scaun de pierzare. Ce voia lui va fi tot cu Domnul Și-n legea lui ș-a petrece somnul, De să va-nvăța de zî, de noapte, Să-i deprinză poruncile toate. Și ... cere de la mine De-ț voi da limbile toate, Ce țî-s ocină de soarte, Că-ț vor asculta cuvântul Și vei domni-n tot pământul. Și-i vei paște cu toiagul Cel de fier în tot șireagul, De vei face-ntr-înșii cârduri Și-i1 zdrobi ca nește hârburi“. Iar acmu voi, împărațâi, Sama vă luaț, și alțâi, De vă ... lor păgânătate, Să-i urnești la răutate, Că te, Doamne, mâniară, Clevetindu-te prin țară. Iară ceia ce te-aștaptă, Pre toț să-i bucuri cu plată, Cu tine-n veci să petreacă Bucurie, să le placă. Să să laude cu
... n bătătură, și plugul lîngă casă, Ș-un călător, oricare, afla ceva pe masă Cînd s-abătea la noi. Era fruntaș bătrînul, ca el puținu cu stare, Abia-nvîrtea prin curte cu carul său cel mare — Un car cu șase boi. Pe orice puneam mîna ieșea în toate bine. Tu semănai cu tat'tău și frate-tău cu mine...â€� Aicea a-ncetat... Ș-un ochi de disperare ținti pe o icoană A sîntei născătoare, zicînd : — „În ... rouă ce pistește Dintr-un azur senin. — „Noi n-am vîndut-o, mamă ; vecini ne-au luat-oâ€�. — „Și cum ! așa cu sila ?â€� — „Ba tot ne-au tot scurtat-o Cu cărți de judecăți, Pîn-au luat-o toată...â€� — „Ce viscol e afară ; Unde-o fi nenea, mamă ?â€� — „Aleșii îl ... žȘi-ți am și vin, tăicuță ; și-ți am și pîinișoară, Uite-o colea, o coc.â€� — „Să am de tine parte, fetiță cu durere ! Atît îmi mai rămase din toată-a mea avere La bătrînețea mea ; Căci frate-tău, se vede că mi-l
... Încet și plângător, un cald suspin Ca ruga unei mame la mormântul Copiilor. Simfonic sună cântul; Iar ochii lui zîmbesc de-un cald fior, Dar tot mai mult își pierd seninul lor Strîngând în ei furtuna. Sarcastic coardele vibrând Sub mâna cea cu joc îndemânatic Gemeau acum scârbos, urlau sălbatic, Și-artistul lor urla și ci, rîzând — „S-aduci pe Enric!â€� strigă el și lasă ... i asta? Sunt câni ce mor pe drum, sunt hughenoți; Eu vreau să scap de ei, să piară toți Pricepi ce-i asta Enric?â€� Cu pașii largi și tremurând Ca o moul beat de-o clipă bestială, Carol trecea înviforat prin sală, Și-n urmă pept la pept cu Enric stând L-a prins de braț: „Și tu, de care lege? Ești hughenot și tu, așa-iâ€� — „Eu, rege ... pași năvalnici și-a țintit În Enric carabina. Făcând vioara scut, din cot Alt scut făcând: „El, dă! Ai fi sdrobit-o Cu pumnul; tot atât! De-am mântuit-o, Sdrobește-o dar acum cu pept cu
... și-a pus Privirile-n pământ. Aș vrea, ca și la-ntorsul meu, Să fii aici să-mi dai să beu Iar ea, tot nemișcată stând Cu ochii-n jos, și tremurând De lupta ei, târziu și greu Rosti sfioasă: Când? Și mâine poate... Mai târziu... Ori peste-un an! Nici eu ... fata de-mpărat veni Și-a doua zi, și-a treia zi, Și-n toate zilele pe rând, Încete clipe numărând, Tot aștepta doar o veni Flăcăul mai curând. Grăbitul soare scăpăta, Și fata tot acolo sta; Și noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi; Târziu în noapte-abia pleca Și fata la ai săi. O fi bolnav! O ... O, dă-mi toiag! O, cât ești de frumos și bun Și cât îmi ești de drag! Dar n-a venit!... Și ea cu zor Oprea din drum pe călător, Râzând cu hohot îi spunea Povestea ei; apoi plângea: Ei l-au văzut, dar ei nu vor Să-i spuie ce făcea? Pe unde-i el? Nu ... i lumea-n care pleci!. Și sfânta Vineri s-a plecat Spre moart-apoi, i-a sărutat Închișii ochi: Te depărtezi ...
Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)
... Strein, sălbatic, Prileju-l bucură, Pe turmă tabără Și prad-o face. Se liniștește iarăși ! Iar vezi pre om Sub tirania nouă, Ca vita ce cu jugul A fot obicinuită, Cu soarta-și mulțumit, Visează fericire ; Ba crede că e slobod Sub prefăcute pravili ; Și iar din cap începe Ș-înșale, să s-înșale : D-ăst ... S-înduplece pornirea. Soțietatea încă Nu-și cată izvodirea De om îngrijitoare, Ca p-un copil să-l poarte, În veci să-l ție slobod Cu cele spre odihnă-i, Ferit de tiranie ! Ș-în veci răspunzătoare Să ție a lui ființă De orice lenvire-i ! Molranic lui, și ... vicleniră. Albinele, castorii Statornic ne dau pilde, Ce-ar face omenirea La ei s-ajungă țintă ! Cum să-aibă lăcuințe Cum duhul să-și hrănească Cu trupul dopotrivă, Roduri să dea prin fapte, Secundă făr-a pierde. Nu în de păsări cuiburi Nu-n vizuini de fiare, Să aibă ... și rege, Ființă, iar nu vorbă... În faptă să n-adoarmă Nici mintea-i, nici iubirea-i Să ție-ntru dreptate El, loc de Dumnezeu. Tot ...
George Coșbuc - Tulnic și Lioara
... lui Stâlpeș împărat! Trei zile numai! Vreme destulă-i doară asta! Trei zile, și-n palaturi aduce-mi-voi nevasta... Așa strigau, și-n clipă tot zmeul se grăbea Mai mult oțel să pună pe paloș ce lucea, Și caută cai, cu-aripi de spaimă și-ntunerec; Și-otrăvuri pun pe spate și-n pante se înferec. Dar zmeul cel mai mare, al căruia palat Pe șeptezeci ... ca fulger, ca trăsnetul de vară, Și voi răpi lui Stâlpeș frumsețile din țară! Am paloș și-al meu paloș de trei ori e-nădit Cu tot oțelul, care trei munți l-au tăinuit În sânul lor, am calul cu strana din Ostroave Și-i cal ce nu cunoaște nici frâie nici potcoave, Ci vânt numai și zare deschisă de-alergat! Așteaptă dar, așteaptă, tu ... a una și, sub cer Albit de faptul zilei, s-a pus în alergare. Creștea mereu mai negru, mereu creștea mai tare Și tot mai mult: de patimi și negru dor învins, El dat era cărării ca fulger dinadins. O sută de pământuri cu nouă mii de sate Și munți și văi și silhe și plaiuri, aburate De plângerile nopții, și râuri a trecut Grozavul zmeu, pe ...
... George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1887, nr. 293 (25 dec./6 ian. 1888) Ce blizguie zăpada pe câmpi! Întregul cer Azi poartă iar cămașă cu tivituri de fier, E tot o pânză albă prin tot întinsul zării, Cu dungi de neguri, negre ca dorul răzbunării; Din osturi bate crivăț, și plaiul alb al țării Greu scapără de ger. În pas grăbit, Amurgul adună ... străjerul Și greu al său înfrunt. Nici flăcări, nici potopul, nici mii de limbi infame Nu pot să pună stavili pornirii unei mame Când apără cu viața pe fiu: Nici lumi întregi, Cu monștrii toți, nici arma cu sângele, nici regi, Cu lanț din tălpi la creștet, prin fier și aspre legi Nu pot să i-o destrame. Nebun s-aruncă dânsa din tot al ei avânt, Dar lunecă și cade de-a pluta pe pământ. Au! cum nu cad pe tine, sălbatico, păreții! Tu mergi să ... gol, ca pe o luncă. Și-n ger, cât a fost noaptea, ea fuge prin ogradă, Nebună fuge, zbiară ș-aleargă prin zăpadă, Cu ochii roși și umezi, cu ...
Vasile Alecsandri - Baba Cloanța
... Vasile Alecsandri - Baba Cloanţa Baba Cloanța de Vasile Alecsandri Baba-i calul dracului (Vorbă veche) Șede baba pe călcaie În tufarul cel uscat, Și tot cată nencetat Când la luna cea balaie, Când la focul cel din sat. Și tot toarce, cloanța toarce, Din măsele clănțănind Și din degite plesnind. Fusu-i răpide se-ntoarce, Iute-n aer sfârâind. „Fugi, Urâte! baba zice, Peste ... și pintre flori, La cea baltă de mă-i duce Și-mpregiuru-i de trei ori!â€� Baba Cloanța se pornește Fără grijă de păcat, Cu Satan încălecat, Ce din dinți grozav scrâșnește Și tot blastemă turbat. Saltă baba, fuge, zboară Cu sufletul după dor, Ca o buhnă la izvor, Și-n urmă-i se desfășoară Toată lâna din fuior. Fuge baba despletită, Ca vârtejul fioros, Sus ... De diochi, de soarte rele Și de șerpi l-a descânta. Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cocoșul trezit; Iar Satan afurisit Cu-a sa jertfă se aruncă În băltoiul mucezit! Zbucnind apa-n nalte valuri, Mult în urmă clocoti, În mari cercuri se-nvârti, Și ... trestii, și de maluri Mult ...