Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN COADA

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 291 pentru DIN COADA.

Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!

... n alune trebuie să fie ceva. Plisc are, slavă Domnului! Craț! iaca și miezul. Bun! Craț-craț-craț, s-a pus pe mâncat. Din ziua aceea venea în fiece amiază să-și ia prânzul. În dimineața când o pândea veverița, a sosit tot așa zglobie, dar de ... veveriței, și pe ici ți-i drumul. Mai târziu, când i-a venit inima la loc și s-a văzut fără coadă, s-a întors la veveriță să se roage de dânsa. N-a mai intrat în scorbura ei și, smerită, a ... își mutase culcușul! De atunci mereu ciocănește la fiecare copac, dar nici că dă de răspuns... — Zi, de atunci, întrebă scatiul, n-are ciocănitoarea coadă?... — Vezi bine... Ssst! Uite-o... Mă uit și eu. O fulgerare roșie străbate luminișul. Ciocănitoarea se cațără cu ghearele de trunchiul unui mesteacăn și ... și la altul. Fagul sună mai tare, frasinul mai înăbușit. Un stejar găunos răsună ca un hârb. Și ciocănașul bate mereu, se duce, se șterge din ochii mei. De-abia se mai aude, departe: Cioc! cioc! cioc! Scatiul piruie iar: — Știi una, frate măcăleandru? Eu cred că tot ce mi ...

 

Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei

... buciumaș, de trei ciobănași, gomăn, gomănind, oile pornind, pe-un picior de munte cu hățașuri multe. Ș-apoi suie și coboară, zi mare de vară, din vărsat de zări, pân la țărcători și din țărcători, pân la sâniori, trei cârduri de oi, de oi bucălăi, la lână țigăi, la coadă pârnăi, cu coarnele ciute, cu steluță-n frunte, cu trei ciobănei, tustrei verișori, că-s din trei surori. Unu-i ungurean, unu-i moldovean și uni-i vrâncean. Da cel ungurean și cu cel vrâncean pe cel moldovan, ei mi s ... îngroape, în strunga de oi, în jocul de miei, în dosul stânii, să mă urle cânii… Iar tu din gluguță, să-mi faci iconiță și din trișculiță, să-mi faci cruciuliță și din buciumaș, să-mi faci prăpuraș… Tot să mă mângâi, tu la cap să-mi pui flueraș de os că-mi zice duios, flueraș de soc ... ciobănaș, tot de-un flăcăuaș și de-un fecioraș, pe-un picior de munte, cu oi multe, multe, cu coarnele ciute, la lână țigăi, la coadă pârnăi. Mioară, mioară, tu-mi fii sorioară, să-i spui c-am plecat și m-am însurat c-o fată de crai, tot de peste ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella

... e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali. Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile ... la umbra dafinilor, pe unde ațipeam mângâind pletele Cellei, nu e zi și nu e noapte ca orice zi și orice noapte, ci traiul zâmbet din stele ș-o simțire din alte lumi. Aș fi murit de fericire dacă aș fi închis numai în mine aceea ce toate inimile la un loc n-ar fi putut ... desfășurându-le cu furie până le spărgea de maluri, unde-și lăsau, ca niște bale de mânie, spuma lor albă și amară. Vin roșu, spumos, din regiunea viticolă Chianti, Italia. Vin spumos italian. Și când, mai târziu de miezul nopții, trăsei zăvorul și deschisei ușa, Cella plângea, îngenuncheată la candela Madonei ... Când lumea nu era pustie și soarele răsărea de două ori fără să apuie vreodată, Fanta-Cella alerga, zglobie, pe creștetul golfului, mânându-și caprele din ...

 

Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure

... Iese-o zînă din bolboacă Cărei ramurile plouă Sărutări de promoroacă. Rîd stejarii, fioroșii, Scot din flori mirezme teii, Ies din veacuri Făt-Frumoșii Și din cremene ies zmeii. Mura tremură pe viță, Ard din aripi licuricii, Vin zmeriți către Domniță Uriașii și piticii: Sîsîilă și Gînganul Vin călări pe rîși de munte, Caragață căpitanul Pe-un haram cu corn ... din Straoane Vine în olac cu coadă, Bate patru lighioane De gîndești că le deznoadă; Ursu , vameș de prisacă, Ține hîțele lui slabe: Scoate sabia din teacă Și salută-n două labe. Vin cu toții, mic și mare, Și purtînd la coifuri mîna, Stau la front în nemișcare, Așteptînd să treacă ... labă sub bărbie, Scrisă-n chip de pisicuță Gata de călugărie; Magdalina , găinușa, Numai-n horbotă de pene, Își mlădie-n voaluri gușa Tremurînd ușor din gene. Doamna Clara lui Kir Vulpe Din olacu-i vrea să sară... Ce picior ! Și ce mai pulpe ! Ah ! zglobie doamnă Clară !... Dar deodată printre ranguri Șopăitul încetează; Toți ascultă: patru granguri ... la-ndemînă: Ciripesc în somn copacii Visul lor d dimineață; Înstrunează pitpalacii Cobzele de prin fîneață; Lîngă vrabia cochetă Stă mierloiul în picioare Îndrugîndu-i din flașnetă Dorul lui de zburătoare, Pelicanii în jabouri, Barza-n "doamnă preoteasă", Rîndunelele ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie

... mea. Atunce au apucat cinstitul Ioan și l-au botezat și s-au pogorât Duhul Sfânt în chipul porunbului pre capul lui Hristos și glas din ceriu s-au auzit zicând cum că: Acesta iaste fiiul mieu cel iubit, cu carele am purtat de grijă pentru mântuirea omenească. Și atunce au ... A dooa stihie și mai înaltă iaste focul, nu numai acest ce vedem cu ochii și ne slujim cu dânsul, ce și focul cel din văzduh. A treia stihie iaste apa și a patra stihie iaste pământul. Deci într-acĂ©ste 4 stihii iaste omul făcut ... iar pământul s-au sfințit când au născut trupĂ©ște în peșteră. Și să cădea să se sfințească și apa, de vrĂ©me ce iaste din cĂ©le 4 stihii și într-alt chip nu să putea să se sfințească, de nu s-ar fi botezat Domnul, trupĂ©ște, în Iordan ... mijlocul apei și nu s-au udat nimeni, pentru că întrase 12 preoț de ținea chivotul pre spatele lor și apa să dedĂ©se înapoi din porunca dumnezeiască, până au trecut tot norodul. A dooa minune, când au lovit prorocul Ilie cu cojocul său apa și s-au desfăcut

 

Mihai Eminescu - Icoană și privaz

... de-a lui privire eu sufletu-mi să-mi sânger? O, bate-ți joc, copilă, ucide-mă de vrei, Zâmbirea gurei tale, un vis din ochii tăi Mai mult e pentru lume decât un trai deșert... Și încheierea vieții-mi: pe tine să te iert. Ce sunt? Un suflet moale ... pădure, lanuri fac asta de minune, O fac cu mult mai bine de cum o spui în vers. Natura-alăturată cu-acel desemn prea șters Din lirica modernă ­ e mult, mult mai presus. O, tristă meserie, să n-ai nimic de spus Decât povești pe care Homer și alți autori ... o pune pe hârtie... Suntem ca flori pripite, citim în colbul școlii Pe cărți cu file unse, ce roase sunt de molii. Astfel cu meșteșuguri din minte-ne ­ un pir ­ Am vrea să iasă rodii sau flori de trandafir. În capetele noastre de semne-s multe sume, Din mii de mii de vorbe consist-a noastră lume, Aceeași lume strâmbă, urâtă, într-un chip Cu fraze-mpestrițată, suflată din nisip. Nu-i acea altă lume, a geniului rod, Căreia lumea noastră e numai un izvod... Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer În ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea

... și fericit lumea basmelor ș-a poveștilor, când mi-aduceam aminte că de la S-tă Mărie o să trec la Școala domnească, din coloarea de negru, uitam și de turci, și de muscali, și de nemții cu coadă, și de "țara cocorilor". Mă apropiam cu gândul, sfiicios, tremurând, d-acea vestită școală, ca de un urs împăiat, gata să fug. Mi-era frică ... dupe gât și colindam pe aceleași cărări din grădina noastră, zicând că am plecat la Școala domnească. Uneori îmi legam de mijloc, c-un crâmpei din frânghia mamei, tăiat pe furiș, și pe Grivei, și-l luam cu mine. Cânele căsca de căldură, repezea capul dupe muște, clănțănind dinții. Eu îi ... mine mă podidiră lăcrâmile. - Fie și pe cai! Ei, acum să te văz! Mă duc la tablă; iau tibișirul; îl scap de vro trei ori din mână și încep să socotesc măgarii și boii în cai, pe prețul Micului, adică pe 200 de lei. Adun 25 de măgari cu 15 boi ... pe domnul Vucea. Mulți ani l-am visat. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. Scund, grăsuliu, cu părul mărunt și încărunțit, cu barba ascuțită, potrivită ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

... d-l Iulio Colombo (nu cel care a descoperit America) l-au parodiat și mai rău. Închipuiți-vă că acest artist avea una din cele mai frumoase voci baritonale din Italia și venirea lui în țara noastră nu au fost cauzată decît de marea dorință ce avea de a vedea șoselele și pavagiul ... de mendiant, care uneori provoacă rîsul, iar alteori compătimirea publicului. Aruncînd acum privirea și asupra orchestrei, vedem că această interesantă jumătate a totului din care se compune o operă în anul acesta este mult mai rău combinată decît în cei trecuți. Avem șase violine prime, dintre care numai vro ... cvintele și sextele scrise de compozitori. Avem două viole de tot slabe, doi violonceli asemenea și trei contrabași, dintre care numai unul se aude cînd, din contra, instrumentele de aramă și de lemn sunt atît de tari, încît la piesele de ansamblu și la finaluri nu se aude decît rezbelnicul, dar ... putem zice decît că această operațiune justifică pînă la evidență temerile noastre esprimate prin articolul inserat în nr. 59 al Naționalului . Iată tabloul companiei melodramatice din ...

 

Vasile Alecsandri - Badiul

... poleit. Da-n caic cine era? Era căpitan-Pașa, Baș-agaua turcilor, Măcelarul frâncilor, [2] Cu cincizeci de brăileni, [3] Și cincizeci de bosnieni, Brăileni din Brăila, Bosnieni din Bosnia. Ei, mări, cu toți veneau Și pe mal se coborau În cel sat mare, serbesc, Jumătate românesc, La casele Badiului, Badiului bulgarului, Frățiorul Marcului ... la stâlpul hornului, La dogoarea focului, Cu frânghie de mătase, Vițele-mpletite-n șase... Tăiau carnea pân' la oase! [5] Badiul greu se răsucea Și din gură-ncet zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! De mi-ai fost tu credincioasă, Mergi degrabă la cămară, De ia galbeni din comoară. Umple-ți poala plină, rasă S-o revarsă-aici prin casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" La bani turcii năvăleau, Și pe ... îmbrăcate cu haine europene, și fiindcă ei au avut multe războaie cu ungurii și cu nemții, poate că versul de sus face aluzie la unul din acele măceluri crâncene ce au roșit cu sânge de atâtea ori malurile Dunării. Punem înainte această presupunere, fiindcă caracterul mai modern al baladei Badiului nu ... francilor sub zidurile Nicopolei. ↑ Înainte de războiul rușilor cu Turcia, la 1828, orașul Brăila, întărit cu ziduri, era ocupat de o garnizoană turcească. Brăilenii din

 

Vasile Alecsandri - Oprișanul

... aprozii se trezeau Și lui vodă răspundeau: ,,Rămâi, doamne, liniștit! Soarele n-a răsărit, Dar în locu-i a sosit Oprișan din Stoienești Cu averi împărătești. El în curte a intrat, De zăbrea a aninat Un cârlig de împărat, Cu pietre scumpe lucrat ... Mihnea-vodă se scula, Fața albă își spăla, Barba neagră-și pieptăna, La icoane se-nchina, Apoi el se înarma Și pe Oprișan chema: ,,Oprișan din Stoienești! Cu dreptul să ne grăiești Ce-ai făcut de-ai adunat Averi mari de împărat, Încât nu numai averi, Dar ai și scutari boieri ... mila măriei-tale!" ,,Nu-l crede, măria-ta! (Cantarul atunci striga). El mie s-a lăudat Ca avere-a adunat Numai din puterea lui, Nu din mila domnului. Dar n-am ciudă de asta Cât am ciudă de alta: Oprișanul mi-a spus mie Că așteaptă ca să-i ... anul! Știi tu, Mihneo, ori nu știi Că-n ziua Sântei Marii Era, doamne, ca să-ți vie Firman de la-mpărăție Să te scoată din ...

 

George Topîrceanu - O. Goga: Vade retro...

... faci revista de ocară. Să-mi porți Luceafărul prin lume, În cap cu proza ta neroadă, Cu acțibilduri pe spinare Și cu notițe slabe-n coadă. Din pieptul zbuciumat de patimi Eu simt cum lava și-o revarsă Cumplita vorbelor năvală, Potop păgân pe buza-mi arsă. Și nu știu, nu găsesc ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>