Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN FAG
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 76 pentru DIN FAG.
... George Coşbuc - Vântul â†�â†� Rugămintea din urmă Vântul de George Coșbuc ( Balade și idile ) Vestitorii primăverii →→ De fete mari e lunca plină, Iar vântul, răsfățat copil, S-apropie tiptil ... câmp nimic. Și printre spice el șoptește, Vorbind aiurea și-alintat! Și, cum se plimbă-n lung și-n lat, Cu fetele să-mprietenește Și din copil sfiios el crește Flăcău întreg de sărutat. Apoi ca-n glumă el le prinde De mânecă, și-aprins de dor, Își face joc prin ... Ca să-mi sărute fete-n drum? Nu știe nimeni de-unde vine, Și capu-i stă la sărutat! De-ar fi măcar de-aici din sat Voi, câți sunteți flăcăi ca mine, Să-mi spuneți voi acum, e bine Să faci ca vântul, nu-i păcat? Adică stăi! Ce fată ...
Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă
... urgia lumei! săriți!... țipă Statu-Palmă, Răsturnați copacii-n codri, măcinați dealuri și stânci, Astupați cărări și drumuri, tulburați apele-adânci, Puneți stavili netrecute sus din ceruri până jos... Trestiana, Trestiana, mi-au răpit-o Făt-Frumos!“ „Făt-Frumos pe Trestiana!...“ strig' turbații urieși, Alergând unul ... sân plin de iubire Strălucea zâmbind în aer ca un vesel meteor. Făt-Frumos cu păr de aur se părea că-n fericire Duce raiului din stele al pământului odor. Pept la pept, gură la gură, ochi în ochi duios privind, Se duceau, păreche dulce, ca prin vis călătorind. Urlă-n ... Amândoi, cuprinși deodată În vârtej de nebunie, se fac Dunăre turbată S-în văzduh încep s-arunce, împroșcând ca doi vulcani, Cei mai groși stejari din codri, cei mai zdraveni bolovani. Zbor copacii cătră soare, stâncele prin nouri zbor, Și din cer, ca să-i zdrobească, ele cad pe capul lor! Spun poveștile c-atuncea Statu-Palmă dintr-un plop Chicoti... apoi călare sări pe-un ... munte și pe vale, Zise: „Mica buturugă carul mare mi-l prăvale!...“ Note ↑ Statu-Palmă-Barba-Cot este un personagiu fantastic
Vasile Alecsandri - Zilele Babii
... frumoasă, vie fată Pe un plai reînverzit. Era dulcea Primavară, Rumioară ca un frag, Scump odor și lumei drag, Care-acum ieșise-afară Dinlăuntrul unui fag. Brândușică zâmbitoare Și cu mersul leganat Pe sub ceriu-nseninat, Ea părea așteptătoare De un mire mult visat, Căci pe inima-i fecioară Purta-n ... iese-n câmp urlând. III Ea furtunele stârnește, Întinzând pe câmpul gol Al troienilor nămol. Prin văzduh o cârâiește De corbi negri negrul stol. Ea din fugă se anină De sărmanii călători Înghețați, rătăcitori. Smulge tufe din tulpină Și le-azvârle până-n nori. Ea pe vite le chircește Și grăuntele de an Încolțit îl seacă-n lan, Și cocorii rătăcește Pe ...
Vasile Alecsandri - Mehedințeanul
... Vasile Alecsandri - Mehedinţeanul Mehedințeanul Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri Frunză verde magheran, Voinicel mehedințean, Sunt născut pe frunzi de fag Ca să fiu la lume drag Și-s scăldat de mic în Olt Să mă fac viteaz de tot Și-s frecat cu busuioc Să ... rânduri de pistoale Ș-am ajuns un voinicel Cu inima de oțel. Aoleo! ce foc de dor! Veni-va badea Tudor [1] Să mai strângă din păduri Cete mândre de panduri Ca s-alunge de la noi Și pe greci și pe ciocoi. Frunză verde păducel, Cine-a merge ... știe să chitească, Rândunica s-o lovească, Și mai știe de călare Să se lupte-n fuga mare, Și mai știe să înoate Vâslind Dunărea din coate. Aoleo! mă arde focul Ca să-mi cerc și eu norocul, Aoleo! de rău, de bine Țipă sufletul în mine! ↑ În Valahia mică ...
... cotind, gonita sare Repede-n tufiș. Toate-n câmp acum s-adună Crângul răscolind Iar frunzișul sună, sună! Dar pe când aleargă ceata, Iat-o, din tufiș, șireata, Iese hohotind. Ies, cu capul dat pe spate, Soațele-i spre văi; Răzvrătesc, întunecate, Brazdele de fân, se-ncurcă Printre spini și iarăși ... Ugă-Bugă După cine să mai fugă Într-al doilea joc. Că-n curând încep să salte Pe sub tei; și cern Flori de tei din crăngi înalte. Loc făcându-le să treacă, Ierbi și flori pe câmp s-apleacă, Spicele s-aștern. Iar din tei, privind la ele, Ispitiți de joc, Niște pui de rândunele Și-au uitat mâncarea-n gură: Jocul ăsta nu-l știură! Cerule, fă loc ... în zări senine: Iar pe sus pe-acolo-i bine, Nu ca pe pământ! Și se-ncinge-o veselie, Toate sar mereu, Flori și ierburi din câmpie, Vânt și flori și rândunele - Vesel, de-aș putea cu ele M-aș juca și eu! Gâtul mierlele-ntinzându-l Nici nu mai ajung ... li-e gândul La ce văd, la câte-ascultă, Și-n uimirea lor cea multă Șuieră-ndelung. Veverița, de mirare, Când e-n vârf de ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... pe rămurele, Cântă două turturele, Ce sunt mândruțele mele. Dar în vârful nucului Cântă puiul cucului Rășchirîndu-și penele, Ca mândra sprincenele, Și tot mișca din codiță Ca mândruța din rochiță. III Cântă cucul, se rotește; Neica se călătorește. Foaie verde sălcioară, Călator ești, frațioare, Nu mă pune la uitare, Nici la plâns amar de ... usturoi, De ți-e dor, neico, de noi, Fă-te negustor de boi Și vino-n gazdă la noi, C-are taica șase boi Și din șase vinde doi, Doi îi vinde, doi oprește, Doi mi-i dă mie de zestre, Pe roșul și pe plăviț, Cumpărați din Mehedinți. Până boii veți tocmi, Amândoi ne-om logodi. XXIII Foaie verde mărăcine, Cât te ții, mândro, de mine, Poartă-te puțin și bine, Că ... n gând. XXXIII De n-ar fi ochi și sprâncene, N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprâncenele Fac toate pricinele; Pentru ochi negri din cap Trecui Jiul fără vad, Pentru sprâncene din frunte Trecui Jiul fără punte, Ș-ajunsei la puica mea, De-mi răcori inima. XXXIV Nu blestema cucul, lele, Că să jumule de pene Și ... ...
Ion Luca Caragiale - O conferință
... Când am ajuns director, îmi ziceau „stimate domnule director..." Acu, după alți vreo douăzeci, toate — adică toate câte-mi mai sunt prietine — din „nene Iancule" nu vor să mai mă scoată. Toată lumea în serviciu public înaintează — numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De la „mă" de odinioară (uneori chiar cu ghionturi și fel de fel de alte maltratări... odată o ... în costum de ciobănaș doinaș, cu trei fluiere — unul de soc ce zice cu foc, unul de os ce zice frumos și altul de fag ce zice cu drag — Apollo național. Madam Parigoridi, din rândul întâi de jețuri, îmi face un semn grațios cu mănușa — adică: suntem gata să te ascultăm: poftim, nene Iancule, începe! „Doamnele mele ... de a satisface o mare nevoie a spiritului omenesc... care are nevoie, pentru a fi satisfăcut, de o satisfacere tot din partea unui spirit, care și acela... în fine... da, în fine... (Oratorul are, probabil din cauza oboselii spiritului prea încordat, un moment de amețeală. Aplauze călduroase îl revivifică.) ... Mai mult decât atâta nici Aristotele nu cred să fi putut spune ...
... ști scrie Ce bună-i dânsa totuși! Văzându-mă-n uscioara, Ea însăși deci se fură De-acasă, ca să vie Răspuns să-mi dea din gură Prea bună-i dânsa totuși! V Aperi tu cu mâna tare Pe pilotul dus pe mare, Venus tu! Dar pe-acela ce-ți servește ... rouă pe frunze sclipesc, Atâtea pahare de vin să golesc! Și cânturi atâtea să cânt eu cu drag, Câți muguri în vară pe codru de fag. Și câte steluțe pe cerul azur, Atâtea săruturi de fete să fur. Și câți sunt aceia pe care-i iubesc, Eu numai atâtea clipeli să ...
Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman
... d-a rândul, din cel mai închis verde Până-n rozoșii aburi ce razele-auresc. În urmă-mi catedrale de talii uriașe Ce din tărâmuri fierte potopul a zidit, Se-ntrec și își înalță cărunte și golașe Mulțimi de turnuri gotici în cerul azurit. Aeriane stavili ce ... tunice de purpuri luminând. Sub strate de zăpadă ce timpul înnoiește, O strată se întinde de colți adânci shistoși, Coloanele ce timpul smerit le ocolește, Din care ies gigantici butingii monstruoși. Ca monstruri legioane ce se târăsc, se-nvită În aer să răsufle de unde sunt striviți, Și-n forme mari ... negre încruntând, Rămasuri tari, semețe, antideluviane, Ce-și râd de timp, de secoli, vecia străbătând. P-aicea uriașii ai Daciei cei crude Săgeata otrăvită zvârlea din mal în mal, P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-aude, P-aici încura calul viteazul Decebal. Dar unde e poetul ce poate da ... n-o pătrunde, Lungit, ca un alt munte, ar da pe Prometeu; Pe crivăț ne-ar aduce și gemete afunde, Și zgomotul ce face vulturul din Orteu. În largi domeni de brumă ce soarele-aurește, Un Osian ne-ar spune c-eroi aci conjur; În tronuri de porfiruri, o fiică că ...
Mihai Eminescu - Povestea codrului
... Mihai Eminescu - Povestea codrului Povestea codrului de Mihai Eminescu Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. Lună, Soare și Luceferi El le poartă-n a lui herb, Împrejuru-i are dame Și curteni din neamul Cerb . Crainici, iepurii cei repezi Purtători îi sunt de vești, Filomele-i țin orchestrul Și isvoare spun povești. Peste flori, ce cresc în umbră ...
... oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii, Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice cu drag; Fluieraș de os, Mult zice duios; Fluieraș de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele ... avut nuntași, Preoți, munții mari, Păsări, lăutari, Păsărele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmp alergând, De toți întrebând Și la toți zicând „Cine-a cunoscut Cine mi-a văzut Mândru ...