Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ SARĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 439 pentru FACE SĂ SARĂ.

Mihai Eminescu - De-ar fi mijloace

... Mihai Eminescu - De-ar fi mijloace De-ar fi mijloace de Mihai Eminescu De-ar fi mijloace Și-ar fi putință Cum m-aș mai face După dorință! M-aș face-oglindă Strălucitoare. te cuprindă Pân- la picioare. Pieptene de-aur, Ce-n mângâiere Părul netează Fără durere. Un vânt m-aș face, Ce lin și-n taină Pe piept desface Ușoara haină. Un somn m-aș face Dulce de vară -ți închiz ochii În orice sară. Dar n-am mijloace Nici e putință De a mă face

 

Petre Ispirescu - Poveste țărănească

... începu a hăui, de-ți lua auzul, și deodată se arătă înaintea lui șapte zmei, îl înconjoară, pune mâna pe el, și sfătuiesc cum -l pedepsească, pentru ce dea el drumul Agerului pământului, pe carele ei l-a fost închis în crăcătița aceea. Unul zicea -l taie. Altul -l spânzure. Altul -l jupoaie de viu. Alții în fel de fel de chipuri -l chinuiască până l-o omorî. Iară cel mai bătrân dintre dânșii zise -l lase cu viață, căci cine știe la ce le-o fi și el bun, poate că va izbuti el fure pe fata unui împărat după care umblau ei o răpească, și nu puteau. Fata aceasta se afla închisă de tată-său într-o casă, ale cării uși erau închise. Tat­său o dată ... El își umpluse satârul și hainele cu sângele unui cal al său, stătu de bătrân și plin de tecnefes, cu care nu mai avea ce face, și-l ucisese ca -i ia pielea. Împăratului nu-i prea venea la socoteală aibă ginere pe un țigan, dară fiindcă apucase de-și dedese cuvântul, voia acum ca ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II

... 4] Dar, dă vreți a face cum voi spune, știți că vom nimeri mai bine. S-arătăm adecă în plecăciune Domnii, ca nu ne mai mâne De-acum așa departe și iute, Sau încai drumul ne mai scurte. trimeată vodă pe-un vechil Care -așeze ca nu hie Pănă la Spăteni mai mult de-un mil; Apoi ne deie slobozie Dă-a face trii hodini câte-odată!..." Aici voroava lui fu curmată, Căci Avèl striga din gura toată: ,,Ahăsta m-i sfat, ahasta-i minte!..." De-aci ... la om este ca țăpușa La scaiu; dă-ahaia-armatul arată Cu-îndrăzneală fiecărui ușa Și-e totdăuna dă război gata; Iar' acum, ahăl tare ține Care sânte-înarmat mai bine. Dăci dar' întâi dă-armătură bună ne grijim cât mai dăgrabă. Dă mult un cuget pân cap îmi sună: Cum s-ar putea face mai cu trabă Ca ne-armăm cu vreo dăscălie? Ș-aflu așa c-ar putea fie: Ca fiește care dintre noi fie cu totul ferrecat, [15] Adecă-îmbrăcat în hierr la războiu, Ca n-aibă teamă dă tăiat Sau pușcat, nici frică dă moarte, Ci tot vitejește ...

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

... pordecâinelui fesul cât colo. Știți ce a urmat apoi. Auz acuma că umblă dumnealui cu plosca cu minciunile pe la curțile împărătești ca mă denigreze — ce-o fi aia!... Ah! chiolhaiule! nu te-oi prinde eu odată, -ți fac o mângâiere la tălpi, mă pomenești! Dar — nu ne uităm vorba! Lucrurile s-au încurcat rău... Europa a îngăduit ne încalce ghiaurii, muscalul si românul. Spun că sunt hotărâți vie până-n Stambul, ne facă ce ne-or face. Prin urmare, nu rămâne decât la patriotismul nostru ne învețe a ne apăra. Zice că până acuma, noi am pierdut mult; mâine-poimâine poate pierdem și Stambulul. Multe fesuri au rămas fără capete și de două ori pe atâția iminei și-au pierdut labele!... dar, nu face nimic! vorba bragagiului: „Așa e negustoria: unde e marfă multă, și pagubă multă este!" Domnilor senatori, Domnilor deputați, Vedeți dar că, întrucât privește politica ... La redeschidere se citește mesajul de închidere al Parlamentului (vezi mai sus). Prezidentul: Fraților senatori și deputați, înainte de a pleca pe acasă, strigăm: Trăiască sfânta Constituțiune! Trăiască Imperiul! ...

 

Petre Ispirescu - George cel viteaz

... oamenii ceilalți îl ținea în mână și un buzdugan năprasnic, voi plece. - Plătește întâi, băiețaș, și apoi pleci. - Ce va zică aceea plătesc? întrebă dânsul. - Iaca ne tocmim, și -mi dai bani cu cât ne-om învoi. - Ce este aceea bani? mai întrebă el. Negustorul, văzând că are a face cu ursul din pădure, îi deschise capul și-l făcu priceapă cum merg lucrurile prin orașe. Se miră George deocamdată de toate nagodele ce-i tot povestea negustorul; apoi, daca văzu că n-are încotro ... învoiră, deci, ca pentru aceste lucruri slujească un an și așa se băgă ucenic. Iscusința lui George ajunsese de poveste: unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici ... l putea ridica, el se juca cu dânsul. Și toți se temeau de el. Daca își împlini anul, se mai băgă pe un an, ca -i dea fier și cărbuni -și făurească el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci -i dea fier și cărbuni. Calfa cea mai mare, temându-se ...

 

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

... scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie, Toate-ar fi a Trestianei, de-ar vroi a mea fie!“    â€žA ta!“ strigă Sfarmă-Peatră, în văzduh făcând un salt Ș-apucând în a sa mână un ... la lume, Cu fălci negre scrâșnitoare, cu ochi roși, cu peptul gol. El apare pe sub nouri ca un munte de turbare Ce amenință pământul -l turtească-n răzbunare!    Ca și dânsul, Strâmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducând viscol, ducând larmă, Plopul nalt l ... ca doi vulcani, Cei mai groși stejari din codri, cei mai zdraveni bolovani.    Zbor copacii cătră soare, stâncele prin nouri zbor, Și din cer, ca -i zdrobească, ele cad pe capul lor! Spun poveștile c-atuncea Statu-Palmă dintr-un plop Chicoti... apoi călare sări pe-un iepure șchiop Și, privind la urieșii morți pe munte și pe vale, Zise: „Mica buturugă carul mare mi-l prăvale!...“ ... urieșii și cu fearele codrilor pentru apărarea fetelor de împărați care se dau în dragoste cu el. Pepelea reprezintă spiritul glumeț al românilor; el știe

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment.     Drăgălașă primăvară         Te ivești veselă iară,         Ne dai semn de roadă bună         Ca facem dinpreună     Cinste celui preaputernic         Mărindu-l cu cuget smernic,     Pe cît firea omenească         E în stare -l mărească.     Gheața și neoa cumplită         În pripă fu risipită,     Iarba subt frunză uscată          ridică deodată     Arătîndu-și colțul verde,         Cum frigul puterea-și perde,     Iată codrul înverzește,         Firea toată clătește,     Pomii ceia ce dau roadă         Unii de muguri -nnoadă,     Alții după a sa fire,         Înfloriți mai cu pripire     Dau albinelor hrană         Și zburătoarelor mană.     Ciocîrlia deșteptată         Vrea cătră nori răsbată,     Zburînd -nvîrte carigă         Și veselă pe sus strigă.     Cucului, ce amorțise         îi vedem gura deschisă     Dintr-un loc într-altul zboară,          suie și pogoară     Cîntînd după a sa fire         Prin a capului clătire.     Turturica și porumbul,         Ce tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele ... prinde de veste         Că ziua aproape este,     Prin glasul cel cu răbștire         Făcea la casnici de știre     Că din patul său cel moale         Fără preget se scoale     Și așa fieștecare          s-apuce de lucrare.     Mirla, sturzul și ca ele         Alte cîte păsărele     Cearcă și dacă găsește         Vrun pai ca covăește     Îl duc, în cuib îl așază         Privind împrejur cu pază,     Nu cumva

 

Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

... batjocura tutulor băieților din sat. - Lasă, dragul meu, nu mai plânge, că ei nu știu ce fac, se făcea că mai zise zâna. Tu ai te tămăduiești și o ajungi împărat. - Nu-mi trebuie mie împărăție. Eu aș fi bun bucuros, numai pot umbla. Dară asta n-o se poată, căci, uite, parcă n-am vine în picioare. - Ba o se poată, se făcea că adaose zâna cu vorbă apăsată. Tu ai avut vine; dară ți le-a luat Zmeoaica pământului de când ... din gură. Se sculară ei și plecară după vânat, apoi se întoarseră acasă. Țugulea acum se culca afară în toate nopțile, și tot plănuia cum facă -și ia vinele. El se ducea mereu pe la zmeoaică, fără știe cineva, și pândea vreme cu prilej când -i vie bine -și ia vinele. Într-o seară se făcu muscă, intră pe coș în cămara unde era cutia cu vinele, pe când zmeoaica nu era acasă ... vine după noi ca vântul. - Aia este zmeoaica bătrână, măi, zise el. Vine după mine. Voi împrăștiați-vă care încotro și vă duceți acasă, ca

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

... din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam' mare își face cruce, apoi aprinde o țigară... Goe nu vrea intre în cupeu; vrea șadă în coridorul vagonului cu bărbații. - Nu!... nu e voie scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, și-l trage puțin înapoi. - Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu ... alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. Goe începe urle... în sfârșit, n-au ce facă. Trebuie se hotărască a plăti biletul, pe care are -l taie conductorul din carnetul lui. Păcat însă de pălărie!... Ce-o facă d. Goe la București cu capul gol? și toate prăvăliile închise!... s-ar întreba oricine, care nu știe câtă grije are mam' mare și ... și-și acopere ochii cu mâinile și se face că plânge. - Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe. - Ți-ai găsit pe cine ...

 

Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului

... mai isprăvește, Trimise la maimuță, vestită vrăjitoare, Ce spun că știa multe, și că proorocea Întîmplările toate, după ce se trecea; Trimise, zic, la dînsa -i facă întrebare, Cum poate ajungă sfîrșitul ce dorește. Ea se puse pe gînduri, tuși, apoi răspunse, Rozînd cu mulțumire darurile aduse: „Ca poată-mpăratu lesne biruiască,         Trebuie jertfească Pe acel ce în oaste e decît toți mai tare, Mai vestit în războaie, mai vrednic și mai mare.“ Auzind astea leul ... a sa oștire: „Lighioanelor! zise, viu vă dau de știre Că astăzi din noi unul trebuie murim: Așa va proorocul. Rămîne-acum știm         Cine este mai tare. Cît pentru mine unul, cum vreți… dar mi se pare Că nu prea sînt puternic, căci pătimesc de tuse.â ... žNu rămîne-ndoială“, le răspunse-mpăratul. Iepurile, sărmanu — crez că-l trăgea păcatul,         Sau păcate mai multe         De moșii lui făcute — Veni -și dea părerea. Dar toți, cît îl zăriră,         Asupră-i năvăliră. „Ia vedeți-l! strigară. Cu bună-ncredințare         El este cel mai tare! S ... ...

 

Nicolae Filimon - Omul de piatră

... împărat și o împărăteasă, amîndoi tineri și frumoși, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni la împăratul un arap buzat și-i zise: — trăiești, luminate împărate! Am, auzit că împărăteasa nu face copii și am adus buruieni pe care, cum le-o bea, rămîne grea. Împăratul luă buruienile de la arap și porunci -i dea cal împărătesc și un rînd de haine de aur ce-ți lua vederile de frumusețe, apoi chemă pe împărăteasa și-i dete buruienile ... va veni fiul meu și vă face pre amîndoi sloi de gheață; duceți-vă mai bine la sora mea cea mai mică, că ea poate vă găzduiască și vă spuie și drumul la doamna Chiralina. Feciorul de împărat plecă înainte și ajunse la muma Vîntului turbat; plecară și de acolo și ajunseră la ... împărat, prinse o așa de mare dragoste de dînsul, încît căzu la grea boală și ajunse la ceasul morței. Ce nu făcu bietul împărat ca o scape? Dar toate erau în zadar. În cele din urmă, veni o babă și-i zise: — Luminate împărate, trăiești întru mulți ani! Daca vrei se facă sănătoasă fiica împărăției-tale, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>