Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Ion Creangă - Punguța cu doi bani

... aista! Ei, las' că ți-oiu da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie ia cucoșul, -l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic și pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoșul, cum vede și astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; și toarnă el ... și iarăși începe! Cucurigu ! boieri mari, Dați punguța cu doi bani ! Boierul, când mai vede și astă dandanaie, crăpa de ciudă și nu știa ce mai facă, doar va scăpa de cucoș. Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăși în cap una. — Am -l dau în haznaua cu banii; poate va înghiți la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca și ... pe lângă babă și se pune pe cuibariu; și, după vrun ceas de ședere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, vadă ce i-a făcut găina!... Și, când se uită în cuibariu, ce ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții crudă stâncă, Ce farmec, ce plăcere, ce bine tu găsești, Încât n-ai putere, curagi părăsești O vale de durere, de lacrimi, de-ntristare Pe care rătăcirea-ți le face mai amare, Pe care dulci iluzii cu raze le-nvelesc Cum p-un deșert de moarte miragele plutesc Și fac mai crudă setea ce sânul ... câștigate prin prostituțiuni, Prin sânge, prin trădare? Regreți tu calomnia Ce lângă poarta vieții, a-ți vesteji junia, Credința și onoarea, te-așteaptă sosești? Regreți lași o lume în care pătimești? Ce te desprețuiește, ce-ți farămă junia, Și inima, onoarea, amorul, poezia? Ce-ți schimbă ziua-n noapte și ... îți rămâne încă faci aici în lume? lași mărețe urme? lași un mândru nume? fie! Dar atuncea de ce tu întârzii faci o faptă mare, printr-însa re-nvii? Și apoi, în grămada de nații ce compune Al lor mormânt de doliu și de destrucțiune, Ruină infinită, spăimântător mormânt, ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... care nu cinstesc.   Toți, de cînd sînt băieței,       Înclinează lîngă ei   Oameni care-i lingușesc,       Care-i laud' și-i slăvesc.   Totdeauna cei mari vor        aibă-n casele lor   Prefăcuți ce le vorbesc       Tot cele ce ei voiesc.   Vor de mulți fi-ncungiurați,        stea-ntre ei îngîmfați,    le dea închinăciuni,        le spuie la minciuni.   Ei adevăr nu voiesc,       Nu le place, nici iubesc.   Socotesc că cîte fac       Și la alți oameni le plac,   Și d ... Nu fac pentru ajutor,       Sau gîndind la viitor,   Fac s-auză că-i slăvesc       Băsnașii ce-i lingușesc.   La curte cînd plec și vin       Vor vază cum -nchin   Oameni mulți care-i aștept       Cu mîinile strînși la piept.   Ei gîndesc că nu-s născuți,       Ci din cer de sus căzuți,   De a ... zioă, desperați,       Par că-s lei înverșunați.   Se culcă degrab' gemînd,       Spume, foc pe nas lăsînd.   Apoi dorm pînă la prînz,       Zic, nu-s negustor vînz   Nici nu-s oameni lucrători,       A scula pînă-n zori.   Și cei ce-a-i întîlni vor,       Aștept pîn' săli, pîn' pridvor   La toate oricum voiesc       Pe cei mici ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"

... ai darul a plăcea, A fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea, Care lucruri mici de sine știi le mărești frumos, Și nu zici niciodată cuvânt ce-ar fi de prisos, Dacă mai gândești și astăzi cum atuncea socoteai, Când hotărât de natură fiu poet mă credeai, Făr-a-ți vorbi de folosul bunelor tale poveți, La a mea nedeslușire, alerg încă mă-nveți. Când nențeleasa natură, din sânu-i cel roditor, Cu talentul poeziei naște pe un muritor, (Fără mergem departe, atât aș dori -mi spui), Hotărăște deodată și felul scrierii lui? Mulți îmi zic cum că aceasta nu e de tăgăduit Și că tot omul s-apleacă la ... tragedii face patimi a vorbi Nu poate și-n elegie chinurile a descri. Dacă iar în cea din urmă știi frumos zugrăvești Plăcerea, melancolia, amor, chinuri sufletești, Al odei cei înfocate ton înalt nu poți -l ții, Nici alergi pe-ale slavei pline de sânge câmpii. Felurile-s osebite, și voiesc osebit dar: Cine-n mai multe se cearcă, osteneala-i e-n ...

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... așa de procopsit era și băiatul lui Nastratin Hogia. Când s-a întors acasă din străinătăți, a cerut lui tată-său -i deie o odaie pe seamă, unde -și așeze biblioteca și studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce și-a așezat ... a pus băiatul în pat, cu lumânarea alături, pe măsuță, citească, ca orice tânăr studios. Dar, ridicând o dată ochii în sus, ca reflecteze mai adânc, ca -și reverse în spirit cine știe ce amintire, ce vază!... O bârnă din tavan era mânjită... de o vacă, ori de un bou, ori de o mânzată, ori de un vițel!... în sfârșit, vârsta ... Da, și sir John Falstaff are un cusur, și încă ce cusur! mic în sine, dar enorm, incalculabil în urmări! — un cusur care-l face -și piarză toate calitățile, un cusur care-i nimicește cu desăvârșire memoria... Și iată grozavul cusur: sir John Falstaff nu e trecut în cel mai ... un mare critic francez, Philarète Charles, zice: “În privința spiritului, Falstaff este un om inimitabil. Ca și Figaro, el găsește la toate răspuns. ...

 

Alexandru Macedonski - Moise

... Alexandru Macedonski - Moise Moise de Alexandru Macedonski Când scăzu al său prestigiu, răzvrătiți când fură toți, Vrând aibă glas profetic, suflet nalt de patrioți, Biblic vers pe buze moarte, zeu semeț sub tâmple-nguste, Moise fața și-o ascunse între mâinile auguste ... tare. ,,Marea Roșie nainte-ți zid de apă nu stătu? Faraonul înăuntru nu-l făcuși de s-abătu? Oastea lui cea strălucită n-o târâși piară-n valuri Cât din toată grozăvia numai oase zac pe maluri? Nu făcuși din piatra stearpă țâșnească alb izvor Care-a curs ca râu de lapte pe al mușchiului covor? Și-n pustie, pe când foamea ne-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

... piarză badea câte ceva din rugina lui. S'a încărcat Mușat de Doamne-ajută, a intrat în cârcotă cu avocatul - începe spună și el una două: Măi neiculiță'n sus, măi omule'n jos, așa trăiești, mai socotește odată că nu face atâta... Și cu cât badea nu se lasă, cu atât i se încarcă mai rău socoteala. În zadar țipă dreptatea în bietul om, geaba tot ... zilele trecute, în naivitatea noastră, uitarăm proverbele că chelului despre chelie nu-i spui vreo istorie, și când e chelul la masă de tigvă nu te dai în vorbă, și nervoși cum suntem, nici una nici alta, ne apucarăm spunem cititorilor basmul Băncii de București; de ce ? de hazul lucrului doară, nu ca vreo nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul ... autori de reclame americane; îl somăm ne spună vreo câteva nume mai de seamă d'ale membrilor Centrului. * Mare, mic, fie oricum ar fi, vedem ce este în esența lui acest Centru. vorbim răspicat. Ce rol joacă în țara noastră Centrul ? Cu conservatorii conservator, cu radicalii radical, dar totdeauna - zice marele om de stat - temperator. Acesta este

 

George Coșbuc - Blestemul trădării

... trădării Blestemul trădării de George Coșbuc Cu sfărâmate catapulturi Turnul muced stă-nclinat, Iar în poartă surii vulturi Frântă-și au de mult aripa, Stând cadă-n toată clipa Peste pragul fulgerat. Însă-n veci vor sta la poartă, Că-i din cer blestem de veci. Noaptea-nvie-o oaste ... în cete Se izbesc de coiful lor. De-ați avea voi pace-odată, Voi ce vă luptați mereu! Pacea însă nu vi-i dată, Ca știți în veșnicie Dreapta Domnului mânie Și că-i unul Dumnezeu! Cei trădați, ei dorm în pace! Vouă-al morții dătător Partea asta nu vi ... o face! Voi când ați văzut pe-o seamă Că pe Crist cel mort îl cheamă Martor al jurării lor. În nedreapta voastră ură Vrând -i pierdeți, ați făcut Cu barbarii-o legătură. Și-au venit pe-ascuns barbarii Și-au pierit legionarii Câți pe Crist l-au cunoscut. Noapte ...

 

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

... revizuire, nestrămutată în hotărîrea ei d'a nu ceda la aceea ce ni se cere, d. Brătianu se va retrage negreșit. Ce va face însă cabinetul viitor, oricum s'ar compune el, în situația nenorocită, moștenită dela d. Brătianu ? Afară de asta, știm buna credință a d ... a corporației d-sale politice. Dacă, în starea în care, grație politicei radicale, a ajuns cestiunea israelită astăzi, țara ar fi peste putință se mai retragă înapoi, și ar fi neapărat nevoită până în sfârșit acorde de silă o imediată și anume aplicare a principiului din art. 44 al tractatului, d. Brătianu și ai d-sale de sigur ... în fine în ce parte e patriotismul și desinteresarea și în ce parte domnesc numai cele mai meschine interese personale și de gașcă. Care va zică, orice ministeriu nou - căci trebue vie unul - oricine, afară de d. Brătianu și ai d-sale, nu v-a fi inspirat decât de cele mai meschine interese personale ... spre a ne duce unde ne aflăm azi. Cestiunea israelită ne stă pe spete și ne cere o grabnică și anume deslegare. Trebue numaidecât ...

 

Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834

... de Constantin Stamati Luna răspândește rază galeșă și luminoasă În senina atmosferă pe cerul prevăzitor, Iar spre Moldova se uită cu cătătură duioasă Și dorește găseacă pe mâhnitul muritor, Ca -i trimită o rază mângâietoare și lină, Ce răzbate pân-la suflet și durerile alină.   Una dintr-acele raze strălucind înseninează Peste fața soldățească custodiului ... s-astâmpăr al meu chin; Măriucă, te-am lăsat, M-am făcut țării soldat, Dar te rog nu mă uita, Nici, puică, te mărita, Ci aștepți viu eu, Ci fiu mirele tău; Și strângi bine inelul Ce ți l-am dat la pornit, Căci eu port la piept cercelul Ce-atunci mi l-ai dăruit, Atuncea când umblam ... văd de bucurie zare! Văd că bourul Moldovei din țărnă s-au ridicat, Și lucește astăzi iarăși pe pavăza românească, Chemând eroii Moldovei din pământ vă privească. Iar eu, trimis cu solie de patronul țării noastre, v-aduc bunăvoință, vă binefericesc, Și -nsuflu, cât se poate, întru inimile voastre Onor și patriotismul ce neamului românesc Strămoșii daco-românii le-au lăsat ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)

... doborâtă de osteneală; o poate face -și țină capul în sus spre cer cînd este mai adânc umilită de bătăile naturei oarbe; o poate face a întrezări o clipă adevărul vecinic, ce nu-i e dat -l vază vreodată... Toate astea le poate face poezia, fiindcă ni-se înfățișează învăluită din creștet până 'n călcâie în acel prestigiu mistic pe care nimeni nu l-a definit pân ... la Dumnezeu... Pas de te pune cu puterea lui ! Dar, fără îndoială, un literat care are deplină conștiință de puterea și menirea artei litarare trebue știe că, oricâtă slavă i-ar face unei națiuni, astăzi și'n viitor, poezia ei, în adevăr originală și serioasă, acea națiune, de dragul celui mai genial poet, nu-și poate uita ... unde, firește ele se pot pune și despre unul din regatul vecin și aliat cu al dv. De ce v'ar părea ciudat și inadmisibil -i treacă prin minte unui scriitor român, că ar face o faptă bună încercând a vă ajuta în străduințele dv. după puterile lui fie cât de slabe ? Și, aci,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>