Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE SA MEARGĂ ÎNDĂRĂT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 83 pentru FACE SA MEARGĂ ÎNDĂRĂT.
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... o caretă ce trase la scară, s-a suit în palat. Atunci ușierul, ieșind pe peron, ne-a vestit că Excelența sa nu mai primește pe nime. Iată dar povestea întreagă a zadarÂnicei mele alergări, din cauza căreia, scumpa mea Sofi, puteai să rămâi ... o tristețe nespusă și o ciudă arzătoare, iar obrăjeii ei se acoperiseră cu roșață și sprâncenele i se încrețiră. — Mai mult tu nu vei merge la guvernor, o întrerupse copila, căci eu singură mă voi duce; și având mai mult curaj voi dobândi cererea. Eu voi ști a-i ... patrie, a lăsat copilei sale cel puțin dreptul ca în caz de nevoie să ceară ajutor. — O! draga mea fiică, dacă tu vei merge și vei începe astfel a vorbi cu dânsul, te vor da de spete afară, zise bătrâna clătinând din cap. Sofia s-a ... mă duc să mă odihnesc, căci sunt de tot ostenită. Și bătrâna, sărutând-o cu frăgezime pe frunte, s-a retras în odăița sa. Sofia, sculându-se de pe scaun, o petrecu pe maică- ...
... curmă vorba. Apoi, îndreptându-mi glasul și căutând să-l prefac pe cât se poate mai nepăsător, zisei: — Dar Măriuca noastră, Constantine, ce mai face? — Măriuca noastră e bine, mai bine decât totdeauna. — Nu s-a mai măritat? întrebai eu glumind, spre a înlătura ... acela și de toate ceasurile ce aveau să curgă în viitor! Aș fi putut să stau acolo, sau să merg înainte, sau să mă întorc îndărăt, îmi era totuna, căci nici o bucurie nu m-aștepta nicăirea când iată că un țigan negru ca un fund ce ceaun, creț la cap ... antereu, însă țiganul nu era tocmai de părerea mea. — Vai de mine, cuconașule, strigă el după ce Balan se liniștise, ce mă știu eu face de acuma fără antereu? Iaca iarna e la ușă, cum o să stau cu spatele goale? — A cui e vina, dacă stârnești ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe
... Săraca, o fi crezând că m-am înecat... și m-o fi plâns... cât m-o fi plâns, săraca... O rupsei la fugă. Mă uitai îndărăt; văzui palatul mic și fumuriu; apoi începui să-mi caut drumul cu ochii. Eu știam niște plopi înalți... așa venisem, din plop în plop.... unde ... nici o fâșie de drum n-am întâlnit. Și când mi se păru că palatul se șterge de pe fața pământului, o rupsei la fugă îndărăt, căci ce m-aș fi făcut în așa pustietate? Și de ce goneam, de ce palatul se ridica ușor din grădinile fumurii. Lacul e roșu ... iuțindu-și pașii, nimeni, ți s-a părut. Nici vorbă că sărisem înaintea ei. Să mă fi tăiat, nu m-aș fi uitat îndărăt. Mă întinsei în pat. Ea aprinse o feștilă într-o scoică de argint. Flacăra galbenă juca în vârful feștilei. În fundul urechilor mi se oprise ...
... babele satului, Merg, sărind ca ielele, Să-și scalde zbârcelile. O ȚĂRANCĂ: Bună ziua, Catrină. CATRINA: Mulțumim d-tale, lele Safto. ÎNTÂIA Ce-ți mai face bărbatul? CATRINA: A ieșit la boieresc cu noaptea-n cap. ÎNTÂIA Adevărat oare să fie, lelică, c-o să se ridice boierescul? CATRINA ... Patrie, de amoare... SUZANA: Ce moare, bărbate? TOADER: Poate că moare de curechi, fiindcă s-apropie postul. SUZANA: Bine, dar, ce-are a face?... TOADER: El o fi știind, că ne-a mai spus să fim de azi înainte cetățeni. SUZANA: Cum, cetățeni? să vă-nchidă la ... că ești tinerică, mândrulică; ai vin-încoace. SUZANA (îl împinge râzând): Iaca vorbă! nu cumva mi-i și teme acu? TOADER: Ba, zău, nu-ți face cruce. Om sunt și eu și-mi ești drăguță, foc. SUZANA Așa să trăiești? TOADER Așa să trăiesc! SUZANA Că tu mă iubești? TOADER Că ...
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... a lor crengi, Și cheamă a lui stăpân, Măcar să guste din ei; Dar Bogdan râdea de pomi Și căta de calea sa. Deci copacii mânioși Îl mustrau așa grăind: “Doar de ulcica au pus Cestui mândru nătărău Vreo cotoroanță rea. Doar de naiba l-au luat ... apoi câmpi de arin, Pân’ la muntele cel2 nalt Al pământului sfârșitâ€�. Bogdan, în loc de răspuns, Dă pinteni negrului său, Și toate în urma sa Se tupilă, pier încet, Ca o dungă înnegrind Departe în orizont. Aleargă negrul mereu Peste stânci și peste râpi, Și de ropotul grozav Potcoavelor de ... mira în gândul său Cum acele arătări De brațul lui nu se tem, Nici de cruce au pierit! Dar când s-au apropiat, Văzu înaintea sa Cavaleri încremeniți, Înzăuați și înarmați, Și stând toți călări pe cai. Atunci el au înțeles Că acești nenorociți S-au fost pornit ca și el ... înghițise de vii, Viscolindu-i cu arin; Și după ce i-au topit, Tot el i-au și dezgropat, Ca oricare călător Să vadă puterea sa. Al nostru însă român, Rămânând nebiruit, Trece buzna printre ei Cu pieptosul său fugar, Și îndată ce-au atins Șiragul de călăreți, Cu toții s ...
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... de-a dușmanilor oase, Un domn viteaz, un Ștefan, adună de mulți ani O glorie ce-i demnă de-ai lumii suverani. Voi merge la Moldova, la Ștefan drept voi merge, Și luciul de pe frunte-i cu spada mea voi șterge, Iar lumea îngrozită, privind spre răsărit, Vedea-va-n loc de soare al meu ... femei, Tot ce-i mai scump în lume și dă un farmec vieții Pe timpul mult ferice și viu al tinereții. Ei merg precum ar merge la simplă vânătoare, Glumind în nepăsare de moartea ce-au să-nfrunte, Urmați de steaguri multe, urmând în foc de soare Pe hatmani, capi de ... de milă. Scheianul și Mircescul, vecini de pe Siret, Învingători de unguri, s-au prins cu jurământ Nici chiar sub brațul morții să nu dea îndărăt Pân n-or intra cu leahul pe-al leahului pământ, Și Zimbrul de la Scheie și Zimbrul din Mircești Se duc să ia în coarne ... la foc de sărutare, Și ochi ce-noată-albaștri în galeșă văpaie. Și fiecare simte că mintea-i se desfrână, Având lângă-a sa ...
Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie
... o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul ... avuse ciudata idee de a mărita straiele de sublocotenent cu opincile, bastonul și bocceaua din spate; și mă sileam a-l face să priceapă că numai pentru dânsul făceau câinii atâta gălăgie. Apucarăm la stânga pe prundul Cuejdiului înspre Dărmănești, fără să știm dacă am apucat bine ... și spre acolo apucarăm și noi. Desigur că speriatul nostru cicerone ne va fi urmat multă vreme cu privirea. Noi însă nu ne mai uitarăm îndărăt, ci ne urmarăm drumul pe prundiș, sărind ca niște capre peste bolovani, cursuri de apă, bălți și gloduri. Dimineața era măreață și ne vestea o ... întâlneam, și pe care-i lăsam în urmă, după ce ne doreau cale bună, se uitau lung și mirați după noi. Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim Dealul Balaurului, ce se ridică dincolo de Dărmănești. Lucrul acesta însă nestând în planul nostru ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... ieșită, ce spărgându-și pragurile sprăvale, răstoarnă totul ce-i stă în cale. Așa și torentul furios și orb al poporului liberat zdrobi în repejunea sa impetuoasă însuși pe domesticitorul său. Toate aceste acte colosale se săvârșiră cu o așa spontaneitate, că chiar istoria s-a oprit uimită cu ... înÂcepând de la a lui corpolență până la cea mai neînsemnată proprietate. Pe el îl numiră corifeul boierimii din Ucraina. ReșeÂdința sa era o casă sau, mai bine zis, o mulțime de odăi lipite una de alta, alcătuind un ciudat labirint de vreo sută de des-părțituri ... mic Hrițko se făcu jucăria și distracția slujitorilor curții, iară la urmă, când copilul ajunse în vârstă de 10 ani, îl luă Klimenko în reședința sa în funcțiunea de paj. Trecură ani și Hrițko din băietan se alese un flăcăuandru isteț și dibaci la vânători așa, că ajunse la demnitatea a ... arătă mai târziu pe potica șuvuietă un călăreț ținând cu o mână frâul calului, iară cu cealaltă apărându-și fața de crengile copacilor din calea sa. Călărețul era Hrițko; el sosind dinaintea bojdeucii sări din șa și, apropiindu-se de bătrân, cu respect îi sărută mâna. — Bine te-am găsit ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice
... vedem dar, tonul polemicii e greșit chiar din punctul de vedere al intereselor dlui Maiorescu. Și care e dovada pe care ne-o dă d-sa, pentru a arăta ignoranța mea? Că nu cunosc proveniența teoriilor d-sale estetice care își trag originea de la Platon, pe când eu ... personale, fiindcă sunt urmarea unei ațâțări nervoase care se petrece într-un organism individual, într-o persoană." La acest pasaj din articolul meu, dl Maiorescu face următoarea întâmpinare critică: ,,Ce curioasă observare face aici dl Gherea! De ce adică ar fi neexactă expresia: ,,emoțiune impersonală"? Fiindcă toate emoțiunile se petrec într-o persoană și prin urmare nu pot ... și prin urmare este personală a lui?!." (p. 888.) Nu știu dacă observarea mea e curioasă, dar desigur e curios cum dl Maiorescu face confuzie între două fenomene psihice deosebite: idei și emoțiuni. Cum! Fiindcă în bună și lămurită limbă românească se poate zice că dl X a ... limbă românească a știut, cum vedem, să facă deosebire între feluritele fenomene psihice, cum sunt ideile și emoțiunile, deosebire pe care n-o face ...
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... aștepta, că iar o să-i dea cine știe ce grea sarcină. Când a mai auzit că o să aibă a face și cu femeie, a vârât coada-ntre picioare; încă n-o putea uita pe baba la care intrase să slugărească trei ani... Îi ... drept înainte fără nici o supărare. Noi mâncam după datină post. Cam a treia zi, am mâncat la nămiez fasole și ridichi... Ce sa te pomenești?... Așa pe la toacă, au început amândoi părinții mei să se ție cu mânile de pântece și să se vaite grozav: "mor" și ... își navălește puterea spre partea dimpotrivă; una-mpinge, alta nu se lasă; se-ncinge luptă cu iuțeală mare în măruntaie, cârcei peste cârcei, până se face încurcătură-n mațe, de se sparge praporul - și se prăpădește omul de hurdukarismĂ³s - așa zic grecii la năpasnica asta de boală. - Dar nu se ...
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... lui Russo. Cele două texte române diferă. Își va fi aruncat poate și Alecsandri condeiul în redactarea pe românește. Intenția fusese de a face propagandă română în o formă care ne impresionează și literaricește. Pentru istoria literară, poema aceasta în proză este interesantă tocmai pentru caracterul curat românesc al ... a ta mândrire, Nici spada nu întrece cumplita-ți nesimțire! Observați că un vers ca: Chiar soarele fierbinte de-ar vrea cu fericire... ne duce îndărăt până la stângăciile unui Cârlova, și mai observați întrebuințarea abuzivă a infinitivelor substantivate mai cu seamă în rimă: este un inocent obicei rău ...