Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru EL
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 2000 pentru EL.
... locul arătat. Sunt șapte fără un sfert, și omul meu lipsește; dar n-aștept mult, și iată-l. — Gândeam că nu vii, îmi zice el. — Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița? — Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată. — De ce? â ... rău de piatră, pentru că-n definitiv, nu-i vreo valoare grozavă; dar știi, nu face: un cadou de la nenea Andrei... Știi cât ține el la noi... — Firește... — Sunt curios, să vedem: se găsește? Dar în sfârșit, zi că nu se găsește... Atâta pagubă!... Dar de unde știi ... se găsește? — Știu eu? zic. — Ei! vezi?... eu nu sunt om curios; dar am mare nerăbdare, să vedem: se găsește? Eu iar tac; el, văzând că nu zic nimica: — Adică dumneata zici că... nu se găsește. — Ba nu! zic; din contra. — Din contra? care va să ...
Ion Luca Caragiale - Infamie...
... bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. — Amice, bunul meu amic — zic eu — te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă ... a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate etc." Pe când eu nu știu cum să mai mulțumesc bunului meu amic pentru atâta bunăvoință, el pune scrisoarea-n plic, lipește plicul și scrie adresa; apoi îmi dă plicul... Iau plicul și încântat plec, după ce îmbrățișez cu multă efuziune pe ... recomandație!... ce amic! ce bun amic! Pun plicul, pe care nu mă pot sătura să-l privesc, alături de farfuria mea și mă uit la el ca la o lumină conducătoare în calea vieții mele. Pe masă, în fața mea, stă într-un peș un serviciu șchiop de salată. Băiatul mi ... mei citesc: „Stimate amice, Moftangiul, care-ți aduce această scrisoare, mă roagă cu insistență să ți-l recomand: e vorba de o afacere, pretinde el, de la care ar atârna viitorul lui și al copiilor lui, o afacere cu tine. Îmi fac o datorie amicală să-ți atrag atenția asupra ...
... bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. - Amice, bunul meu amic - zic eu - te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ... a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate etc." Pe când eu nu știu cum să mai mulțumesc bunului meu amic pentru atâta bunăvoință, el pune scrisoarea-n plic, lipește plicul și scrie adresa; apoi îmi dă plicul... Iau plicul și încântat plec, după ce îmbrățișez cu multă efuziune pe ... recomandație!... ce amic! ce bun amic! Pun plicul, pe care nu mă pot sătura să-l privesc, alături de farfuria mea și mă uit la el ca la o lumină conducătoare în calea vieții mele. Pe masă, în fața mea, stă într-un peș un serviciu schiop de salată. Băiatul mi ... ochii mei citesc: "Stimate amice, Moftangiul, care-ți aduce această scrisoare, mă roagă cu insistență să ți-l recomand: e vorba de o afacere, pretinde el, de la care ar atârna viitorul lui și al copiilor lui, o afacere cu tine. Îmi fac o datorie amicală să-ți atrag atenția asupra ...
Ion Luca Caragiale - Moartă!...
... mai zi-mi o vorbă numa! Ah viața e ca spuma Ce o clip-abia durează...â€� La sicriuel se așează. Ea...stă, mută, nemișcată... El... oplânge scrâșnitor... E pierdut nebunu-amor! Ochii ei la el nu cată... Eastă mută nemișcată. În castelul cel cernit, Plâng și zidurile mute, Se bocesc pietre tăcute... E un plânset nesfârșit În castelul cel cernit ... Blestemi în zadar, copile! Vaiet, bocet... inutile!â€� * Au venit ca s-o ridice... “Ah! mai stați! e prea degrabă! Unde-o duceți?â€� el întreabă. “Locu-i nu mai e aice: Au venit ca s-o ridice!â€� “S-o ridice?... nu se poate! (Strigă el, nebun, pierdut) Sunt aici!... Voi... n-ați știut? Piară lumea! piară toate! ... S-o ridice?... nu se poate! Îmi bat joc de Dumnezeu Și nu ... mai zică... Și... groparii o ridică. * Danga-langa, langa-danga!... ...S-a sfârșit! Convoiul pleacă. O! viață!... lume!... Dacă Langa-danga, danga-langa... El
Johann Wolfgang von Goethe - Cântec de nuntă (Goethe)
... am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i așa ațipea, Sub pat se mișca ceva pare. Guzanul foșnească oricât și va vrea... De-ar avea vo fărmioară, cum n-are ... hop Își alege oricare odorul. Ș-acum țiuie, scripcăie, sun zurăind, Se rotesc și foșnesc, șușăiesc șfârâind, Țistăiesc, poșpăiesc, șopotesc, zbârâind. Conțișorul privește și sigur El crede că zace în friguri. Ș-acum clappai și dappai și rappai, așea De laiți, scaune, mese. La masa cea mare oricare ar vrea Să ... Întreag-arătare-n cântare. Vreți ce s-a-ntâmplat mai departe să zic. Să tacă-atunci zvon și cântare Ce-atât de gentil el văzuse în mic I s-a dat ș-a gustat el în mare. Și trâmbițe, sunet, cântări, tărăboi Și căruți, călăreți, de mireasă convoi, Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi Oameni mulți ...
Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț
... ciorapi înalți din lână, răsfrânți elegant peste ei, când dădea soarele, sau purtați pe picior în sus, când era mai ger. nu îmi plăcea de el pentru că nu prea vorbea cu mine și nici nu-mi aducea nimic. pe Gheorghe, tatăl lui Milică Vâlceanu, șoferul de pe rată, nu-l ... lor murise la Turtucaia, iar Lina nu s-a mai măritat, în urmă. Aurică stătea singur la casa lui din deal, vedea și el de-o vacă, treabă-rost. ne întâlneam ori de câte ori mă duceam pe la Drușu, văr de-al doilea cu tata, primul student la ... acelea, cel mai mintos dintre toți prietenii mei. stăteam amândoi câte o săptămână pe la Polovragi, prin târg, de sfântul Ilie. și mă ducea cu el peste tot. Aurică ne chema pe amândoi și ne întreba niște lucruri, noi răspundeam și el își dădea seama de cum suntem noi făcuți, care ne e firea, de ce ar trebui să ne ferim în viață... multe dintre amintirile copilăriei ...
Mihai Eminescu - Cântec de nuntă (Goethe)
... am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i așa ațipea, Sub pat se mișca ceva pare. Guzanul foșnească oricât și va vrea... De-ar avea vo fărmioară, cum n-are ... hop Își alege oricare odorul. Ș-acum țiuie, scripcăie, sun zurăind, Se rotesc și foșnesc, șușăiesc șfârâind, Țistăiesc, poșpăiesc, șopotesc, zbârâind. Conțișorul privește și sigur El crede că zace în friguri. Ș-acum clappai și dappai și rappai, așea De laiți, scaune, mese. La masa cea mare oricare ar vrea Să ... Întreag-arătare-n cântare. Vreți ce s-a-ntâmplat mai departe să zic. Să tacă-atunci zvon și cântare Ce-atât de gentil el văzuse în mic I s-a dat ș-a gustat el în mare. Și trâmbițe, sunet, cântări, tărăboi Și căruți, călăreți, de mireasă convoi, Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi Oameni mulți ...
... în ochii-ți semănături de stele. Moarte și nemurire sunt numai umbre a mele. Ca să vă-nșel privirea am născocit eu timpul. El vă arată iadul, imperiul, Olimpul Și cu mândrie poartă a veciniciei mască Când mama lui e-o clipă, care când stă să-l ... ucide. Totuși, în clipa suspendată, Dacă din noapte-eternă o ființă se arată, El vede cer și stele, oceanul, universul; El nu-mi zărește ochii, el nu-mi aude mersul Ce-l sperie  trecutul  gigant cu visuri sumbre. Viitorul gol, nimica și umbra unei umbre. A clipelor ...
Mihai Eminescu - Gelozie (Eminescu)
... brațele-i de valuri le-atârnă trist de stânci. Se nalță și recade și murmură întruna Când lunecă pe negre păduri de paltin luna: Pătruns el e de jalea luminei celei reci... În veci de el departe și el iubind-o-n veci. De s-ar lăsa pe sânu-i, din cer vrodinioară, El ar simți că-nluntru-i cu ceru-ntreg coboară Și-ar cadența durerea-i pe-al veacurilor mers C-un univers deasupră-i și-n ...
Mihai Eminescu - Rugăciunea unui dac
... au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Și din noian de ape puteri au dat scânteii, El zeilor dă suflet și lumii fericire, El este-al omenimei isvor de mântuire Sus inimile voastre! Cântare aduceți-i, El este moartea morții și învierea vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi împlut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am a lui ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect
... cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo ... vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese ... îndestul. Ștefan cel Mare vroia să împodobească cât se putea mai mult această mănăstire, în care, cum am zis, vroia să fie îngropat. Spre aceasta, el întrebuință o mare parte din bogățiile ce câștigase de la dușmanii, iar nu de la locuitorii țării sale. "Pre dinnuntrul și pe din afară aurul ... prin silința egumenului Filaret Bendevschi și cu ajutorul nobililor de Bucovina Ilie Ilschi, Dimitrachi Costin și Vasilie Vasilco, iarăși se revărsă. În starea de astăzi, el este greu de 1230 ocă și trebuiesc doi oameni pentru ca să-l tragă. Vezi în Arhiva românească , t. 2, un articol despre odoarele și ...