Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.
Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Soarele şi luna (Alecsandri) Umbla, frate, mândrul soare, Umbla, frate, să se-nsoare Nouă ai Pe nouă cai Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul Ca săgeata și ca vântul, Dar toți caii-și obosea Și potrivă nu-și găsea Ca sora sa Ileana, Ileana Cosânzeana, Ce-i frumoasă ca o floare Într-o iarnă fără soare. ,,Surioară Ileano, Ileano Cosânzeano! Haideți să ne logodim, C-amândoi ne potrivim Și la plete și la fețe Și la dable frumusețe. Eu am plete strălucite, Tu ai plete aurite, Eu ... Dumnezeu Cuvânta cu graiul său; Iar când Domnul cuvânta, Lumile se spăimânta, Mările se tupila, Munții se cutremura, Cerul se întuneca: ,,Tu, Ileană Cosânzeană, Suflețel fără prihană, Și tu, soare luminate, Trupușor făr' de pacate! Cu ochii să vă zăriți, Dar să fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, Arși de foc nestingător, Veșnic să vă alungați, Cerul să cutreierați, Lumile să luminați!" [1] Printre rămășițele de mitologie antică ce mai există la români, legenda soareluieste una din cele mai poetice. Soarele e un zeu frumos cu ... strălucită că pe soare poți căta, iar pe dânsa ba; păsările cântă în calea sa cântecele lor cele mai frumoase, florile se culcă în câmpie ...
Dimitrie Anghel - Fata din dafin
... o spuză lucitoare de stele se arăta de-a curmezișul cerului. Umbrarele se întunecau și minunatele flori înviorate de rouă îmbălsămau mai tare, ca și sufletele noastre după un plîns tăcut. Fîntîna cînta, și pe apa havuzului împresurat de teii înalți, sădiți laolaltă și crescuți ca niște frați gemeni, nuferii pali stăteau neclintiți, ca și cum o făclie trecută pe fața unei oglinzi ar fi lăsat să-i cadă pe urmă picuri de ceară. Și noi, frații amîndoi, crescuți în farmecul poveștilor și lăsați în voia lor, cînd toți dormeau, ne furișam ... de scorburi, în care apele ploilor strînse luceau în nopțile de lună ca niște ochi misterioși. Spre el ne aținteam ochii la orice zgomot, așteptînd ca închisoarea de lemn să se deschidă și albaștrii ei ochi luminoși să lumineze întunericul. În haine albe de crin o îmbrăca fantazia noastră, un mac roș ca un potir plin de sînge trebuia să poarte la piept și un galben trandafir în mină. Dar dafinul rămînea neclintit, murmura cînd bătea vîntul și arar se înfiora de un suspin ca ... plecate, ca
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI
... află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. Să șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care să-mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul ... ți, și nu umbli-n călească Sau haine aurite, ș-o slugă numai ai. Fireasca-nțelepciune ne-nvață a trăi Întru îndestulare și fără averi multe, Când însă lăcomia nu ne muncește gândul. Greu nu e să-ți poți face un măsurat venit Cu starea ta, dar trebui atunci să te oprești, Să lepezi lăcomia, zavistia de-o parte. Să ...
... fără să fi hotărât cum să-nceapă petrecerea de Paști. Ciudat lucru însă! Și pe loc drept, gheata din dreapta supără tot așa de tare ca și la suiș ori coborâș. 7 ceasuri dimineața... Lache se-ntâlnește cu un amic, alt funcționar comercial, tot comestibile et colori. — Cristos a ... ținuseră la braț, adică Lache pe a din dreapta, și amicul pe a din stânga. O, sfântă libertate! Am putea pentru ca să zicem că nu e ceva mai sfânt pe lume! și putem pentru ca să afirmăm că n-au fost vreodată două picioare mai fericite decât acuma piciorul drept al lui Lache și piciorul stâng al amicului său. De fericire ... râs pornește dintr-un colț al berăriei. Toata lumea se uită-ntr-acolo. Ce e?... Un câne englezesc al unui ofițer, câne dresat la circ să servească pe stăpân ca fecior în casa, face sluj ținând două ghete-n gură. 8 ore seara. Lache și amicul stau în trăsură picior peste picior, cel de dasupra ... a avut Lache! Ghetele schimbate merg minunat. Dau drumul birjarului și se-n-torc în târg cu tramvaiul, la Mitică Georgescu. Dar, vai! fatalitate, ca ...
Petre Ispirescu - George cel viteaz
... pe lângă dânsa cu binele, tot strigând-o și mângâind-o: - Capra-tati! Capra-tati! Dar nici așa nu izbândi; căci capra nici nu voia să se uite la strachina lui cu tărâțe, ci tot înainte trăgea să se ducă. Pustnicul se luă după dânsa, d-a minune, să vază unde se duce. Capra, nici una, nici alta, merse drept, ca pe ciripie, la stuful cu flori, unde era copilul, și se puse lângă dânsul, dându-i să sugă. Călugărul intră după dânsa și, când o văzu, stătu locului, temându-se să nu fie vreo nălucă. Se închină, făcu rugăciunea ca să-l apere Dumnezeu de rele și să piară năluca dinaintea lui. Ași! unde? ce nălucă să piară? Căci ceea ce vedea el era aievea un copil frumos ca un îngeraș. După ce se încredință că nu era ceva necurat, ba încă un copil botezat, de milă către omenire îl luă, îl duse la ... și de aceea îl trimitea pre dânsul acolo, ca să se prăpădească. George nu știa de unele ...
Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul
... iată că se pomenese cu un unchiaș. - Bună vremea, nepoților, le zise. - Mulțumim dumitale, moșicule, îi răspunde fata. - Dară ce aveți acolo în foc? - Ce să avem, tată moșule, iaca am pus o baligă de vacă ca să împac copilul ăsta, care este rupt de osteneală și pocâltit de foame. Și după ce mai șezu nițel, zise moșul să o scoată din spuză că s-o fi copt. Fata se supuse; dară cam cu îndoială. Când ce să vedeți d-voastră? scoase o pâine albă ca fața lui Dumnezeu. Pasămite moșul acela era chiar Dumnezeu, fără însă să știe fata ceva despre asta. Văzând fata o astfel de minune se spăimântă. Vezi că știa ce pusese ea acolo, și acum iaca ce scoase ... pe cățeii lui, când zmeul îi căta chiorâș, și multe d-alde astea, și de toate. Într-o zi zmeul se vorbi cu sora băiatului ca să-l omoare, și să se scape de el. Zmeul voia să se ducă în pădure după dânsul și să-l mănânce. - Nu te duce, vai de mine, îi zise ea, că te face mici fărâme câinii lui. - Apoi cum să
Grigore Alexandrescu - Rugăciunea
... nestrămutat. Când soarta mă apasă, cum și când îmi zâmbește, Când veselă m-ajută, când aspră mă gonește, Sa pot fi neschimbat. Mândria-n fericire să nu mă stăpânească, Mâhnirea în restriște să nu mă umilească, Dreptatea să o știu. Conștiința să-mi fie cereasca ta povață, Prin ea tu mă-ndreptează, și când greșesc mă-nvață Cum trebuie să fiu. Fă să doresc de obște al omenirii bine, Să mă cunosc pe însumi, și altul decât tine Sa nu am Dumnezeu. La oameni adevărul să-l spui fără sfială, De cel ce rău îmi face, de cela ce mă-nșeală Să nu îmi răzbun eu. Și fă ca totdeauna al meu suflet să vază Lumina așteptată, a nemuririi rază, Dincolo de mormânt, Acolo unde viața cea veșnică zâmbește Sărmanului acela ce-n viață pătimește, Gonit pe ... mai mică și-n lucrul cel mai mare Deopotrivă ești, Că la a ta dreptate nu este părtinire, Că îngrijești de toate, că fără osebire Și-asupra mea privești. Cu tunetul din ceruri tu ocolești pământul, Înflorești cu natura și răcorești cu vântul, Ești viața ce ne-ai dat ... tronu-ți ne-ncetat. Până-n ceasul din urmă amorul tău
Gheorghe Asachi - Momița la bal masche
... Și-i de țărmul african. În cărți ziua îngropat Și-n negrală împlântat, După lucru-ostenitor Iubea șaga uneori, Și, lăsând doparte tomul, Învățatul meu, ca omul, Să se poată răsufla, Cu momița se giuca. Deci, voios vrând să petreacă Sara unui carnaval, Pus-au straie ca să facă Cei momițe pentru bal, Ca s-o ducă acolo Mascuită-n domino. În costium înaurit Contrabandu-au mistuit; A ei ceafă-i învălită Cu o freză încrețită, Pune ... n capul cel flocos Un beret cu fiong tufos, Mijlocul cu brâu încinge, Și în scarpe talpa-i strânge, Brânca-ascunde în mănuși; Nasul, roș ca pipăruș, Ș-a ei bot, să nu-l cunoască, Le acopere cu mască. Așa merg, fără ciocoi, La teatru amândoi. Filozoful intră-n sală Și momița cu-ndrăzneală, Ce cu grație cochetă Ține-n brâncă o lornetă. Aici află adunare, Mii ... Grații date cu chirie. Fiecare, ca turbat, Intră unde-i îndesat; Unul altuia în pripă Sub nas, la ureche țipă; Multe masce sunt frumoase, Dar ca lumea-s minciunoase; Aici vezi pe un nălban, Având portul și organ Unui doftor la consult, Latinește vorbind mult. Vezi din școală un băiet Cu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță
... și tac, și înghit, și n-au ce face, ca să nu se strice trebile împărăției. — Da' bine, Neghiniță, ție-ți trebuie un an ca să umbli cât altul umblă într-o zi. — Da? Ei, nu e așa deloc. Eu mă las pe-o adiere și plutesc ca pe apă, și mă mlădii pe apa vântului ca pe valurile mării. Ba uneori întrec rândunelele ca o săgeată de argint. — Ce bucurie pe unchiașul meu, zise bătrâna, când o afla că are și el un copil. Deseară o să se îmbete de bucurie. — Ba e vorbă, răspunse Neghinită, eu vreau să văd pe tata acuși-acușic! Și bătrâna, când auzi cuvântul tată , se bucură de bucuria moșului și îi zise: — Aria moșului este cât vezi ... Cruce lată, minte întunecată, urechi de văcar, urechi de măgar! le zise Neghiniță, și se dădu vântului. Ajunse la unchiaș. I se sui pe nas, ca să-l vadă mai bine. Unchiașul se bucură, dar nu ca baba, iar Neghiniță se întristă. Dar ca să se-arate grozav, zise unchiașului: — Nu căta că-s mititel. Calul nu e mai mare ...
Matei Milu - Asupra istericalilor
... ivită, În modă acum ișită, Stîrnită de flocane, Ce-i zic istericale. Aceasta patimă grecească La țigance este firească. Iar grecele o au de gingășii Să se zbuciume ca d-epilepsii. Apoi și din moldovence Ca să samene a grece, Și ele se fac c-amețescu, Socotind ca să arate delicate, Fără pricină, de-orice cad leșinate, Să afumă cu pene Pe subt nas, ochi și gene. Dar spre acești patimi vindecari Ne face gazeta înștiințari, De o doftorii ispitită, Acum în public ... un bici bun la sine Și la c... să-i deie una sută bine Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine, Cinzăci, șăsăzeci la spati, Să o umple de sănătati. Cu aceasta pre mult să folosăscu, Grece, moldovence să tămăduiescu ; Iar la țigance să
... cînd fioruri Te-apuc-așa, ca din senin, Cînd te frămîntă mii de doruri, Și nici nu știi de unde-ți vin... Iată că prinzi să cazi pe gînduri, Ți se lungesc ochii a drum Cîte-ți plăceau în alte rînduri Încep să-ți facă rău acum. Te simți străină-ntre ai tăi, Și stai, tînjind, într-un ungher, Biet suflet fără căpătîi, Atît de trist și de stingher ! Ți-e greu de lume și de tine; O jale-adîncă te pătrunde. Parc-ai iubi, și n ... suferinți Se zbuciumă-n adîncul lor. Ș-o milă te cuprinde-atunci De tinerețea ta și-a lui; Ai vrea la pieptu-i să te-arunci, Să-i plîngi, iubirea-ți să i-o spui; Și-nvinsă de dorinți secrete, De oarba inimii furtună, Te-ntorci cu fața la părete Și-ncepi să plîngi ca o nebună... Ce dulce e acest prinos Al unui suflet fermecat De-un vis atît de dureros Și-atît de fără de păcat ! Ca