Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ SA SE GÂNDEASCĂ
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 374 pentru FĂRĂ SA SE GÂNDEASCĂ.
George Coșbuc - Pe pământul turcului
... era din fire blând și pacinic pe tot locul: Om cu gânduri; ura foarte strugurii, pipa și jocul, Dar era cap de ispravă, cântăreț și se credea Fericit, știind prea bine, că nevastă-sa-l iubea Și din astă cauză dânsul nu știa decât să tacă, Iar nevasta-i putea face orișice voia să facă. Într-o toamnă-au ... plecată! Arde-mi capul și obrajii, pare că-s pusă pe foc! Vai de mine și de mine, nu pot secera deloc! Și suspină și se plânge și se vaietă nevasta: Doamne, de când sunt pe lume n-am pățit una ca asta! Începând să verse lacrimi, geme și oftă din greu, Tânguindu-se ... nu, iar va fi bine! Pe loc Veronica pleacă și s-arunca, dragii mei, Pe fuștei, sărind degrabă câte patru-cinci fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu fălcile o dată. Omul meu o ia vulpește, și a sale-mbucături, S-ajungea una pe alta ... poznit el n-are capăt și ca dânsul nu găsești Mai năprui, mai rău la gură, prin trei țări împărătești! Sfada-n gură-i când se culcă și cu ea-n gură ...
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele
... al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se poate, înflorirea minții de trunchiul de care se tine și să povestesc mai mult înșirarea logică a gândirilor mele, decât să analizeze substratul lor pasional. Voiu reproduce deci, din viata mea ... Eu cel mai mare, fratele meu Neculai, actualul ministru al Comerțului, sora mea Adela, scriitoarea noastră și sora mea Lucreția, o profesoară minunată. Tatăl meu se apucă de o afacere de schimb împreună cu Vasile Pogor cel bătrân. Apoi se lăsă de această afacere, deschise un pension, ceea ce se potrivia mai bine caracterului său de om învățat, decât îndeletnicirile comerciale. Dimitrie Xenopol era într'adevăr un om foarte cunoscător în sfera limbilor și a ... lui, mai luând și alte lecții prin oraș. Îmi aduc aminte de doi soldați, unul Neamț, numit Franz și celălalt Ungur, dați în cvartir, cum se zicea pe atuncea, la noi, care soldați erau oameni foarte detreabă, îngrijind de toate nevoile casei și mulțumindu- ...
Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte
... Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în ... pe care energia vieții îl aruncă asupra micii și goalei realități, pentru a înșela rațiunea rece și a o sili să se pună în slujba sa. 18. Viața înconjurătoare -- omenească sau cosmică -- cu cât e mai puternică, mai izbucnitoare, cu atât e mai puțin suportată de un obosit. E un contrast ... tot ce poate scurta timpul scurt cât mai avem încă de respirat. (Se poate dovedi că și preceptele moralei celei mai înalte și mai ,,dezinteresate" se reduc, în ultimă analiză, tot la această lege.) Orice semn, orice precursor al morții este oribil, și orice semn de viață intensă este încântător. Și ... și a noastră proprie, materialul romanului, al criticii psihologice și al oricărui gen care are de obiect omul moral, concret și divers. 25. Azi ...
... Apoi ia, îți spun eu dumitale, ducea tătuca banii la boier, cu dânsul mergea Anicuța, da pe atunci Anicuța era de vreo șapte-opt ani, fără minte cu totul, nu se vedea de la pământ. Pân' la Calancic a mers bine, iar când a ajuns la Calancic și a-ntrat ... bani? Du-te-n dracu. — Banii cei ce-i duci boierului pentru arendă. Dăi, așa și pe dincolo, pleșcatule, că-ți pierzi sufletul. Mori fără pocăință. Și începură a-și arăta asupra tătucăi blestemățiile lor, da tătuca în loc să-i roage, să plângă ori ceva, se mâniase și i-a luat la pieptănat cu toată, vrasăzică, asprimea. — Ce, zice, v-ați aninat de mine, blestemaților? Ticăloși mai sunteți ... că tătuca ar fi murit și că zace în drum, culcat de-a curmezișul, și i se pare ei — dacă era copil fără de minte — că pe sărmanul tătucă îl mănâncă lupii și câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe ... cu frică, de un asemenea lucru s-a apuca doar un om beat ori un ieșit din minte. Poate, vrun ceas întreg nu ...
... Apoi ia, îți spun eu dumitale, ducea tătuca banii la boier, cu dânsul mergea Anicuța, da pe atunci Anicuța era de vreo șapte-opt ani, fără minte cu totul, nu se vedea de la pământ. Pân' la Calancic a mers bine, iar când a ajuns la Calancic și a-ntrat ... bani? Du-te-n dracu. — Banii cei ce-i duci boierului pentru arendă. Dăi, așa și pe dincolo, pleșcatule, că-ți pierzi sufletul. Mori fără pocăință. Și începură a-și arăta asupra tătucăi blestemățiile lor, da tătuca în loc să-i roage, să plângă ori ceva, se mâniase și i-a luat la pieptănat cu toată, vrasăzică, asprimea. — Ce, zice, v-ați aninat de mine, blestemaților? Ticăloși mai sunteți ... că tătuca ar fi murit și că zace în drum, culcat de-a curmezișul, și i se pare ei — dacă era copil fără de minte — că pe sărmanul tătucă îl mănâncă lupii și câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe ... cu frică, de un asemenea lucru s-a apuca doar un om beat ori un ieșit din minte. Poate, vrun ceas întreg nu ...
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... vale. De la un loc Costin nu mai putu face nici un pas înainte. Cărarea era ruptă în două. O râpă înfricoșată sta deschisă înaintea sa, prin care era cu neputință să treacă spre a ajunge la celalalt capăt de cărare. Atunci el se crezu pierdut. Având în față și în stânga râpa, în dreapta zidul, obosit de osteneală, udat până la oase, el se încleștă cu amândouă mânile de-o rădăcină de brad și se culcă la pământ. — Fii mai verde, domnișorule, nu-i vreme să tremurăm de frică. Ducă-se pe pustii ne-a tăiat drumul; dar bun e Dumnezeu! De-om trece de aici, suntem scăpați. Și, fără a pierde un minut, călăuzul scoase din traistă o funie lungă, legă pe Costin de-a curmezișul trupului și luând celalalt ... întâmpla vro nenorocire, trebuie să fie amestecată o codiță de femeie acolo. Această vorbă făcu pe Costin să surâdă. El își uitase spaimele de când se afla ascuns sub stâncă, când, deodată, o detunătură înfricoșată se auzi deasupra capului său. — Ce este? strigă Costin, sărind drept în picioare. — Nimică!... o fărămătură de stâncă ...
Ion Luca Caragiale - Câteva păreri
... Ion Luca Caragiale - Câteva păreri Câteva păreri de Ion Luca Caragiale Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult. Asta e frumos din parte-ne — să lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu ... lui Shakespeare? — Desigur, nu. Dar Tacit?... dar Divina Comedie?... Ba bine că nu. Dar Le Tartuffe? — Mai ales. Dar discursurile lui Demostene, și, fără șovăire aș zice, toate discursurile celebre, începând cu cele antice și isprăvind cu ale d-lui Fleva? Se înțelege că au tendență, căci nu s-ar putea orator politic fără tendență. Poeziile lui Byron? — nu; ale lui Goethe? - nici atât; ale simpaticului nostru academic Anton Naum? - și mai puțin. Dar ale lui Schiller, ale ... arcușul; ceva mai mult, nu ne trebuie chiar deloc să le vedem; nouă ne trebuie să auzim sunetele coardei. Gușatul este o vioară care nu se aude, arcușul nu e bun la nimic. Să lăsăm dar la o parte instrumentele acestea inutile nouă și să căutăm altele. Să alergăm la o
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... n sân la mine. — Nu știi, cumătre, ceva? S-a-mbolnăvit nevasta. — Ia porumb și fă la moară, Că nevasta ți se scoală. De-ar da Dumnezeu o sloată Se găsești la moară gloată, Să șezi o lună-ncheiată, Și porumbul să se moaie Să nu treacă prin piscoaie. IX Cuculeț, unde-ai iernat? Peste Jiu, la Vadul lat, Într-un cătun afumat. Cât e Cladova de mare ... faci, Unde șezi, Nu te mai vezi. XXV Bată-te crucea de vale, Cum oi să rămâi de jale, Făr'de glas de fată mare, Fără voinicel călare. Câți în tine se-ntâlniră Doi cu doi nu se uniră. Câți în tine se jucară Doi cu doi nu se luară. Vale lungă, vale-adâncă, Aici lupii mă mănâncă. Stăi, lupe, nu mă mânca, Pân' să-mi văd ibovnica. XXVI De te duci, neică, cu ... n-ar fi ochi și sprâncene, N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprâncenele Fac toate pricinele; Pentru ochi negri din cap Trecui Jiul fără vad, Pentru sprâncene din frunte Trecui Jiul fără ...
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... dacă nu vreți să pui țiganii să vă înterească... TRACTIRGIUL: Per dio santo , eu mă duc să dau jalbă la vodă, și cilibiul dumitale, de se va întâlni cu mine undeva, îmi va plăti punșurile și vinațurile ce mi-au băut, ori îi voi scoate și celălalt ochi. ( Se duc. ) CUCONAȘUL ( făcându-se că plânge ): Toate aceste sunt minciuni, nenecuță; și se vede că acest blestemat de tractirgiu prepune că aș fi fost eu, dar el, șonțul, spune minciuni, căci eu pe crucea mea mă gur că ... CUCONAȘUL: Ba să mă ierți, dascăle, dumnezei sunt trei: Tatul, Fiul și Duhul Sfânt. DASCĂLUL: Aceste trei fețe sunt una și de o ființă, și se cheamă Treime. CUCONAȘUL: Apoi cum se poate să fie și trei, și unul? DASCĂLUL: Precum se pot multe lucruri materialice, dar mai ales Dumnezeirea, ce toate le poate. De pildă, cărămida îi alcătuită din apă, lut și foc; ai înțeles acum ... cărămida?*. CUCONAȘUL: Cum să nu înțeleg! DASCĂLUL: Așadar, spune-mi acum: din câte fețe se alcătuiește Troița? CUCONAȘUL: Din apă, lut și foc. ( Către neneacă-sa ...
Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților
... a ta băutură, Nu de cea de basne, ce de-a ta făptură. În bișug de sațâu beau cu disfătare Arsachie, Sisiniì, fără de-ntrestare. Tutetrei aceștia, Troiță tine Svântă, Te spun preste lume Domn fără de smântă. STIH [PENTRU SFINȚII MUCENICI SEVIR, ANDRONAS, TEODOT ȘI TEODOTIA, UCIȘI PRIN SABIEî Martură fie și femeia-ntre bărbaț, Tăiată și ea, cu tutepatru ... cu bună părere. Ș-ai aplecatu-ț hiică ce-au născut pre Domnul, De-au rădicat osânda de preste tot omul. Cu a sa zămislire fără de păcate, Ș-au tins prestetot rodul a sa bunătate. STIH [PENTRU SFÂNTA ANA, MAMA MARELUI PREOT SAMUEL] IeșĂ de supt mustrarea Fenanii cea lungă, Născând pre Samoil, Ana, cucon de rugă. STIH [PENTRU ... din cărț ne vorovește. STIH . [PENTRU SFÂNTA MUCENICĂ TEODULI] Osândiră de frigări pre-a lui Dumnezău șarbă Robii a strigoilor celor fără treabă. STIH [PENTRU SFÂNTA MUCENICĂ XENI, ARUNCATĂ ÎN FOC] Hristos au venit să bage-n lume focul, Xeni pentru dâns rabdă, arsă cu totul. STIH ... INAN, PINAN ȘI RIM] Pre Inan, Pinan și Rim aștaptă ceriul Să-i încălzască, ce s-au luptat cu gerul. STIH [PENTRU PREACUVIOSUL MAXIM SPOVEDITORUL]
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin
... și gândul -- Ți-aduc acuma drăgăstos... Deci gura mea să amuțească, Pe nimeni altul să-l slăvească, Decât pe Domnul meu Hristos. III Și zilele se scurg. A lor aripe Cu repezime iute zbor, Se schimbă grabnic a lor clipe Și ostenitul călător Priveliști felurite vede: Omătul sus pe munți albind, Mai jos al lor stâncos perete, Ce ... valea lui Chedron, părinți cucernici, Egumenul pe toți la sfat vă cheamă, Toți adunați-vă, cei slabi și cei puternici, Un frate nou ne vine fără teamă Din depărtări. Și mare-i e chemarea, Dar trebui să-mplinească ascultarea, Din toți eu unuia-l încredințez, -- El e bărbatul cel ce se ... icoane... A-i da povețe, cine este dornic?"... Și-ndată ce-a sunat acestul nume, S-au tulburat călugării mirați; La cântăreț se uită minunați Și șoapte trec prin adunata lume. Și capetele închinând în jos, Răspund egumenului lor sfios: ,,Blagoslovit să fie el, ostașul Lui Dumnezeu, ce ... mea povață, Aibi în vedere ce acum ți-oi spune: De cântecele tale te dezvață, Lumeasca leapădă deșertăciune; Căci duhul mântuirii ș-al ei rost Se ...