Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ATUNCI(PE)
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 1348 pentru ATUNCI(PE).
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui ţânţar Istoria unui țânțar de Constantin Stamati-Ciurea Născut pe suprafața celui mai pitoresc lac de pe văile CașeÂmirului, pe sânul florii lotus1, ce-și întinde buchetele sale mirosiÂtoare pe luciul oglinzii apelor acelui lac, nu am uitat cele mai mărunte detailuri ale momentului când am intrat în viață; căci cu toate că viața noastră ... îmi scliviseam3 antenele. Ștergându-mi paloșul de umezeală, am voit să-l trag îndărăt, dar dintr-o mișcare neghioabă luntrișoara s-a plecat pe coastă. Atunci auzii din floarea lotusului glasul maÂmei mele, ce striga cu îngrijire: te vei răsturna și te vei îneca, fiul meu, astâmpără-te și stai ... o vedem noi“. — Și de unde te-ai făcut tu, mamă, atât de învățată? o întreÂbai cu respect. — Din școala naturii, pe care oamenii, imitând-o, o numesc academie de istorie naturală, și nu o dată șezând pe nasul celui mai renumit bactereolog mă tăvăleam de râs, ascultând palavrele sale ce le turna de pe catedră adepților săi, care îl ascultau cu gura căscată, încremeniți de mirare; iar stenografii scriau cu grăbire fiecare cuvânt, cu scop de-a lăsa ...
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... de dorobanți șchiop, care venea cu multă plecăciune să-mi ceară hârtiile, ca să vază ce am scris, fiind mari amatori de literatură; și de atunci vederea unui om al poliției îmi face impresia unei omizi ce ar cădea pe mine, adică dezgust și cutremur. Acasă mă gândii serios la datoria ce îmi dovediseră că am; dar că să înșel speranța unora care așteptau versuri ... de curând pentru o onor. persoană ministru de Interne, care în adevăr n-a triumfat în contra nimului, dar a bătut pe mulți surugii, trecând pe acolo, lucru ce făcea totuna după părerea lor. Înșelați în iluziile noastre, căutarăm un loc unde să ne putem despăgubi cu somnul; un umbrar sub ... întoarce ochii spre locul de osândă. Pe la amiază sosirăm la Slatina, oraș vechi, dar cel mai anevoie de vizitat ce am văzut vreodată. Risipit pe coastele dealurilor ce îl înconjoară, orașul înfățișează o vedere împestrițată, și poate mulțumi privit de departe; însă cele mai multe case, după pozițiunea lor, sunt ... baterii care trebuie să le iei cu asalt, în pericol de a-ți frânge gâtul, dacă din întâmplare vei avea acolo vreun amic pe ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată
... Praf și pulbere să se aleagă de capul lui! Împărăteasa îl luă cu binișorul și-l mai domoli olecuță. Vezi că el nu punea crezământ pe spusele fiicii sale și ale dădacei. El știa că astfel de întâmplare nu se mai auzise. După ce dojeni cu dojană împărătească pe dădacă, oropsi pe fie-sa cu urgie. Porunci de făcu o corăbioară, puse pe fată într-însa, și lângă ea cinci pâini și un urcioraș cu apă, și îi dete drumul pe gârlă spre a se duce unde mila Domnului o va scoate. Mergând corăbioara pe apă, ea se ruga lui Dumnezeu cu zdrobire de rărunchi ca să o scoață la liman bun, ca unul ce cunoaște nevinovăția ei, și ca ... l, îi ziseră: - Cum de ai cutezat, spurcatule, să ne calci casa? Voinicul nu zise nici cârc! ci, aducând toroipanul, mai iute decât fulgerul, păli pe unul la dreapta, pe altul la stânga, de nu știură de unde le veni trăsnetul, și îi culcă la pământ. Și nici că se mai mișcară din loc, fiindcă ... văzu, îi căzu cu drag. Dară măiastra, ieșindu-i înainte, îl priimi după cum i se cuvenea, îl băgă în palat și îl omeni ca ...
Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului
... Și, triști, cu mâinile la gură, Îl căinau că-i fermecat. Trăiți la dânsul din părinți, El le zâmbea cu ochii buni: Ca tot nebunul, pe cuminți, Îi socotea pe ei nebuni. * Pe scoborâșul unei văi, Într-o pădure încâlcită, Era pe măgura dintăi O peșteră întroienită Sub uscături de brazi cărunți Și mâlitură de izvoare, În care pustnicii din munți Spuneau că cine intră, moare. Din ... vrejuri lungi de gelsomină, Și împletite între ele Legau un leagăn în colori, Cu foi de nufăr drept perdele Și așternut de praf de flori. Pe pat, dormea frumoasa Zână, Fecioara vremilor eterne, Cu capul rezemat pe-o mână Și părul despletit pe perne. O stea, aprinsă în zenit, Și coborâtă, virginală, Pe-un fund de pat închipuit De Auroră boreală, Cu forme albe omenești De fată-mare adormită, Era frumoasă ca-n povești Și ca-n povești ... cum viața-și cântă viersul, Cum pasările-și cântă cântul Și armonia Universul; Întoarce-te să vezi cum cere Viața ta drum prin lumine, Și-atunci, de vei avea putere, Revino iarăși către mine.â€� * El sta pe ...
... învinsă de patimă, nemaiputând rezista tentației la audierea lui Fuchs, se hotărî să-l aibă la dânsa o noapte... în acest scop trimise mai întâi pe Cupidon de îi săgeta inima; pe vârful săgeții fiind pus un bilețel prin care era invitat în Olymp. La ora fixată, „Cele trei grații" apărură... Ele luară pe Fuchs și-l purtară ușor pe brațe moi și voluptoase, până la capătul unei scări de mătasă, făcută din portative, scară ce fusese agățată de balconul Olympului, unde Venera îl aștepta ... Uvertura, ca muzică, nu se poate raporta decât numai la ureche, și cum urechea este cea mai nobilă Uvertură a corpului (din cele pe cari le cunoștea Fuchs) - organul muzicii divine și prin care el, apărând pe lume, văzuse întâia oară lumina zilei - atunci bucuria supremă nu poate fi căutată decât în ureche... Fuchs, acum înviorat, se reculese, se încorda și, de pe vârful picioarelor Zeiței, cu o frenezie de nespus, se repezi printr-un „sforzando" și pătrunse în găurica lobului urechii drepte a Zeiței ... Olymp din amorul lui cu Venus. Fuchs începuse tocmai săvârșirea osândei, când Palas Athena interveni (pe ...
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... Gonea el, mereu gonea, Gonea, nu mai ostenea, Nebăut și nemâncat, De dor mare frământat. Când a fost a treia zi, Pe tătari el îi zări, Atunci Nedea că grăi: ,,Hei! stăpâne Radule, Ascultă-mi povețele, C-acum e pe vitejie, Pe vinceală sau robie, Taie tu marginile, Eu să tai mijloacele; Care-a scăpa de la mine Să nu scape de la tine!" În ... se izbeau, Vârtej de moarte făceau, Și tăiau, nene, tăiau, Pe tătari îi risipeau, Și pe cei robiți scoteau Și pe-acasă-i trimiteau. Dar pe maică-sa bătrână N-o găsea-n ceata păgână. Radu-n scări se ridica, Ca vulturul se uita Peste câmpii Lăpușnii, Peste câmpi merei pustii ... ți dreptate, Radu că ți-a fost bun frate, Că eu, doamne, din păcate, M-am iubit cu taica tău De-am făcut pe Radul meu!" Domnul Mircea greu ofta, Pe bătrână o scula, Mâna dreaptă-i săruta Și pe loc dreptate-i da. El boierii aduna Și de moarte-i judeca. Gâdele îi apuca, Sus, la scară-i aducea, Un covor le așternea, În ... ...
... lat, Luntre multe s-a durat. Spre a avea cerescul har La-ntreprinderea pascară, A dat cît-un sărindar Pe la monastiri din țară Ș-un călugăr de la schit Cu agheazmă a sințit. Însuși Conde, stînd la mal Cu a lui ... mărirea sa. Nime din alți muritori Nu putu la noi să vie ; Le era crim fiorătoriu A calca în săhăstrie ; Moartea îl amenința Pe-un bărbat ce cuteza. Atunci, de la răsărit, Păgîni, barbari, cu cruzime, În Moldova a venit, În atîta, zău, cîtime, Că mai lesne ni era Frunzele a ... ni mîntui prin minune, De defaimă a scapa, Fulgerul să ni detune ; Au vivinde [1] , fă cuvînt Să ni-nghită-acest pămînt !» Atunci iacă răsări Preste tot a zilei soare, Spaima dintre noi peri, Ni sufla o dulce boare ; Abat ochii pre pămînt, Dar pămînt eu ... nepotul spune : Pentru patrie și zeu Să prosfoare traiul seu !â€� Cînd aceste-a încheiet, Se încreață-n apei undă, Și cu ziua,
Alexandru Macedonski - Castele-n Spania
... Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme, Bucatele cele mai bune Ar apărea ca prin minune Pe tăvi aduse de fantasme. Prin vase de-aur și prin cupe De cornalină și agată, De silfi ușori, gentile trupe, Ar tot turna zburând în ... e cerul de lumină, -- De-aș câștiga la loterie. Dar viața în singurătate Mi s-ar urî și ea la vreme Și mi-aș clădi atunci palate Pe lângă țărmuri populate De-ale amorului poeme. Pe lângă Neapol am de știre, Că e un cuib între verdeață, Eu l-am văzut în părăsire Ș-am fost cuprins l-acea privire De ... i dulceață. Acolo corpul mi l-aș duce,... Ruina trage la ruină... -- Aș vrea ca moartea să m-apuce Purtându-mi viața ca o cruce Pe-un țărm frumos de mare lină. Dar câștigând la loterie, M-aș face ca și alții poate, Și preschimbat prin avuție N-aș mai căta ... mi râd de suferințe grele, Iubindu-mi singura făptură, Pentru stomac și pentru gură Să fie ținta vieții mele. Oh! simt, oh! simt că avuția
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... cuprins de o femeiască curiozitate și, fără dar a pierde vreme, m-am lungit într-un jilț elastic, am așezat cutioara lângă mine pe masă și, cu țigareta aprinsă, m-am pus pe ascultat. Razele lunii, precum am zis, se jucau pe covorul din odaie, zugrăvind felurimi de figuri, și unele, lunecând pe cristalul călimărilor, tremurau chiar deasupra galbenului și a paralei, la care mă uitam cu ochii țintiți. Aceste două monede se aflau atunci în focul cel mai înflăcărat al convorbirii, amândouă săltând din vreme în vreme cu mânie și bătându-se, zuruind, de marginile cutioarei. Iată ce ziceau ... sfială. ( Suspinând ): Unde-i, unde-i frumosul și nobilul olandez cu care m-am iubit atât de fierbinte la anul 1820 în buzunarul căpitanului Costiță, pe când acest vestit corăbier călătorea pe Marea Neagră!... Unde-i acum să te facă una cu cutia în care ne găsim și să mă răzbune de obrăzniciile tale. GALBENUL (uimit de ... Ce glas dulce și armonios aveai tu atunci! PARAUA: Atunci?... Dar atunci și tu erai tânăr, frumos, voinic; atunci ...
Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște
... socoteala și l-a trimis. Dar Gheorghe nu voia să se ducă; el pretindea cu violență că s-a fost tocmit pe un an. Atunci hangiul a spus că merge în deal la primărie să ceară vătășei ca să-l alunge. Gheorghe a vârât repede mâna ... jidan, pe care un goi răutăcios din mulțime l-a îmbrâncit peste nebun, nebunul l-a mușcat de obraz." Leiba de pe trepte vede bine; cu o treapta mai jos privește Sura cu copilul în brațe. Este în adevar un nebun furios pe care-l țin câte doi oameni de fiecare parte; pumnii sunt strâns legați unul peste altul cu o curea tare. E un om cu o ... larg împrejurul lui. Nebunul dă un ocol cu ochii și-și oprește privirile care ard spre ușa lui Zibal; scrâșnește din dinți, se repede țintă pe cele trei trepte, și într-o clipă, apucând în palma dreaptă capul copilului, în cea stânga pe al Surei, le izbește pe unul de altul cu atâta putere că le confundă ca ...
George Topîrceanu - Noapte de mai
... George Topîrceanu - Noapte de mai Noapte de mai de George Topîrceanu Sărman cizmar! Ce demon te-a ursit să stai Pe trepiedul tău barbar, În noaptea limpede de mai?... O șoaptă prinde să-nfioare Umila ta singurătate. Prelung și rar, în depărtare Un clopot miezul nopții ... silă împrejur... Un fum subțire se ridică Din lampa ta cu abajur... Și iată, ca-n atâtea rânduri, Ai devenit sentimental, Privind cu ochii duși pe gânduri Pantoful delicat de bal. În căptușala-i de mătasă Te-ndeamnă visul tău curat Să pui o formă grațioasă De picioruș aristocrat... ................ O vezi ... Sunt mândre ghetele de lac: Zâmbești, încrezător în tine... Apoi, când muzicile tac, La braț vă strecurați afară, Prin parcul liniștit să stai Cu ea, pe-o bancă solitară, În noaptea tainică de mai... Și-ți tremură deodată mâna Când te gândești c-ai săruta, În raza lunii, pe stăpâna Pantofului din mâna ta. O, mâna ta rudimentară, Cu piele aspră, de toval!... Acum în pieptul tău coboară Revolta caldă, ca un val. Alungi ... n ruine. Tu vezi în noapte mii de torții, ,,Femei cu părul despletit", Prin aer trece duhul morții Și-al răzbunării vânt cumplit!... Dar până-atunci