Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru BA BINE CĂ NU

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 454 pentru BA BINE CĂ NU.

George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui

... dintre admiratorii lui entuziaști, care nu s-au mulțumit să-l admire de la distanță, ci s-au apropiat să-l pipăie, să se frece bine de el, pentru propriul lor lustru. Se știe cum a început infamia. A apărut întâi un volum timid de „postumeâ ... statuie „aceluia care a fost ziaristulâ€� Eminescu. Acum, în preajma reformelor, când și poetul este la modă, s-a găsit e bine să se amintească în mod concret conservatorismul lui teoretic. Facem o reflecție banală: Ce bine ar fi fost dacă, cu jumătate din banii cheltuiți acum pentru bustul „aceluia care a fost ziaristulâ€� Eminescu, s-ar fi ușurat ... Eminescu a avut mai multe, așa-numite, cu un termen drăgălaș, muze. Se știe acum unele din cele mai bune poezii ale lui nu au fost inspirate de Veronica. Pentru ce dar să le nedreptățim pe celelalte? De ce, când am pornit-o pe calea biografiei indiscrete și picante ... a făcut pe unii biografi să dea în vileag — nulla ratio — chiar și acele scrisori care conțineau pasagii cu desăvârșire intime și rușinoase. Ba ...

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

... n brațe. Tot ce-ar zice i se cade, Tot ce-ar face bine-i șade, Și la vorbă de s-o-ntinde, Vorba dulce bine-o prinde, Și de tace iarăși place, are pe vino-ncoace; Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată ­ Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră ... dulci, Fruntea pe ei să ți-o culci. Adormise-așa frumos Cu-a ei mâni lăsate-n jos, Sub o candelă smerită Pare e zugrăvită. Cum dormea cu ochiu-nchis, Ea visă un mândru vis: Un părete-a stat să cadă, Nu mai e defel zăpadă, Codrul tremură-nfrunzind, Izvoarele-ntinerind Și ea vede mândru tei Ce umbrește casa ei, -nflorea bătut de vânt Cu crengile la pământ; O cântare sună lină, Iar în zare lună plină, Iar băiatu-n somn, el, râde. Teiul mândru ... Mâinile-și împreunează Și se roagă către zâne: ­ Luminatelor stăpâne, Nicăieri nu-i copilaș Așa blând și drăgălaș, Nici în lume, nici în țară, -i frumos din cale-afară, Drag îmi e ca o minune, N-am cuvinte a o spune, Geaba caut și gândesc, ...

 

Vasile Alecsandri - Istoria unui galben

... a cuprins, auzind deodată două glasuri străine ieșind din cutie, două glasuri de altă lume, care zbârnâiau, țiuiau și se sfădeau de moarte. Să mărturisesc m-au apucat fiori reci în fața acelei minuni, nu socot a fi vreo rușine din parte-mi, pentru nu sunt deprins a trăi printre spirite. Spun drept atunci m-am crezut înconjurat de vedenii, fantasme, stahii, strigoi, moroi și de toate ființele fantastice câte joacă parola și hora cu miezul nopții, în ... cum de a uitat cine sunt eu și m-a pus la un loc cu o biată para ca tine, ce nu faci acum nici trei bani, atât ești de ștearsă și de ticăloasă! PARAUA (plesnind de ciudă) : Râde dracul de porumbrele negre!... Dar nu vezi, ciuntitule, cât ești de ros de chila zarafilor?... nu te vezi ai ajuns în trei colțuri, ai scăzut și ai slăbit cât un irmilic de cei noi?... Ți-ai pierdut toți dinții, sărmane, și vrei să mai muști pe alții? GALBENUL ... galbenul, văzând maiestatea și curajul protivnicei lui, se domoli, se trase înapoi, și prin această mișcare aduse o nouă dovadă observării ce am făcut demult,

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... pe tânărul să ia loc, apoi șade și ea, ștergându-se cu batista udată. Tânărul ia cu precauțiune de la spate poalele redingotei, le aduce bine în față și se așează. — De mult nu am avut plăcerea a vă vedea, domnule Bumbeș... — Ei! doamna nu m-a văzut; dar eu am văzut pe doamna de multe ori, când umblă, mă rog, în promonadă și prin bolți ... — Eu ... 9 și fracțiunea 99 și un sfert, mă rog. Doamna se scoală, și hotărâtă: — Și pentru atâta diferență, nici în anul ăsta, Artur să nu ia premiul întâi?... Atunci pentru ce ai venit aici? D. Tiberiu, foarte afectat, ridicându-se și potrivindu-și poalele: — Apoi pentru m-au chemat doamna, mă rog. -z eu dacă nu mi-ar fi făcut onoare doamna să mă cheme, eu apoi n-aș fi cutezat altcum să mă prezentez la doamna, mă rog frumos.... Zic ... să rămâi aci la noi, ori vrei să pleci mâine? Ai înțeles? La acestea, d. Bumbeș a avut curajul să răspunză: — Iè... -z asta nu ...

 

Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om

... dat: "Eu, fătul meu, cine alt?" "Apoi cine te-a-nvățat?" Copilul iar a-ntrebat. "Nevoia, copilul meu, Ea știe ce nu știu eu" "D-apoi unde șade ea?" Copilul să știe vrea. "În pădure", i-a răspuns. Și la treaba lui s-a ... În sus, în jos, ș-a striga: "Nevoie, nevoie, fă! Vin’, mă-nvață, ori îl fă" După ce a văzut dar strigă într-un zadar, Să apucă singurel, Căznește destul la el, Potrivit, nepotrivit, Bine rău, a isprăvit. Acasă dacă a mers Ș-îl văzu tatăl său dres, Îi zise : "Ei, fătul meu! Nu e cum îți ziceam eu?" "Nu – îi zise supărat – Nimenea nu m-a-nvățat. Iar tatăl său cam râzând Îi dete răspuns zicând: "Ba chiar nevoia a fost, Carea-nvață p-orice prost; Ca ea de n-ar fi venit, Tu atât n-ai fi căznit. Ea ...

 

Nicolae Filimon - Omul de piatră

... ușă și ieși o femeie înaltă și tînără, și frumoasă. Această femeie, cum văzu pe feciorul de împărat, îi zise: — Dragă Făt-Frumos, știu ai plecat să cauți pe doamna Chiralina, s-o iei de soție; dar nu vei putea să ajungi pînă la împărăția ei fără ajutorul fiului meu. Rămîneți aci, dar trebuie sa vă ascunz foarte bine, căci cum o simți fiul meu se află la mine oameni după tărîmul cellalt, vă omoară. Zicînd aceste vorbe, plesni de trei ori din palme și îndată sări după sobă o ... de împărat ieși din cerb și o sărută pe frunte, apoi intră iarăși în cerb. A doua zi, doamna Chiralina spuse femeilor sale a visat de două ori a sărutat-o un june frumos. Atunci una din femei, fiind mai pricepută, zise doamnei Chiralina , pe dată ce va începe cerbul să cînte, să se prefacă doarme și cum va simți o sărută cineva, să puie mîna pe dînsul. Cum veni noaptea, cerbul începu să cînte un cîntec de jale. Doamna Chiralina se prefăcu ...

 

Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta

... pace pe mata cu cusururile matale... — Să mă crezi, domnule Andrei, răspundea cucoana, punându-i ușor și prietenește mâna pe umăr, să mă crezi de s-ar găsi cineva care să-mi spună cusururile în față, eu nu m-aș supăra cum te superi d-ta; ba, dimpotrivă, m-aș bucura și i-aș mulțămi... — Eu nici nu mă supăr, nici nu mă bucur, și nici nu-ți mulțămesc, răspundea Andrei cu cea mai mare nepăsare; atâta numai pot să-ți spun, mata, cuconiță dragă, n-ai dat încă peste cineva care să-ți spună verde, în față, toate cusururile câte le ai; și... slava Domnului! ești ... N-o cunosc. — Cum n-o cunoști? Cucoana Marieta B... ai mai văzut-o, mi se pare o dată la noi. — Poate, dar nu-mi aduc aminte; prin urmare n-o cunosc. — S-a culcat mai devreme, era obosită de drum de aceea n-ai văzut-o-n ia-sară. — Să doarmă dumneiei sănătoasă și să se scoale și mai sănătoasă ... faci vreouna de-ale tale; caută și-ți vâră mințile-n cap, ...

 

Vasile Alecsandri - Mogoș vornicul

... sosit, frate cumnate, Ai venit pe neașteptate. Dar unde ți-e soțioara? Ce ne-ai făcut surioara? Ori poate c-ai și uitat Către noi te-ai legat Când pe Stanca ne-ai luat, S-o aduci la frățiori. Pe iarnă de nouă ori, -s mai multe sărbători: Pe vară de patru ori, -s mai multe lucrători?" ,,Ba, măi frați, eu n-am uitat Către voi m-am legat, Și cu Stanca am plecat S-o aduc la desfătat, Dar în drumul părăsit Turci, tătari ne-au întâlnit Și pe Stanca ... te-ai luptat, După ei nu te-ai luat, Nouă ani să-i tot alungi Și cu moartea să-i ajungi? Mori dar, câine blestemat! ție nu ți-a fost dat Ca să fii vrednic cumnat Cu-ai Stăncuței șapte frați, Șapte frați ca șapte brazi!" Și cu toții crunt ... Dar unde vi-i cumnatul? Ce mi-ați făcut bărbatul?" ,,L-am trimis în iad de-a drept Cu șapte paloșe-n piept, nu-i vrednic să trăiască Și cu noi să se rudească Cine-n oardă păgânească Nu ...

 

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)

... Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) Adevărul de Iancu Văcărescu VI     Nimic nu e nou,     Nimica neștiut     Din cîte arăt vouă :     Lumina nouă nu e,     Dar ea desființează     Grămada-ntunecimei.     Cercarea am pornit-o,     V-am dat făgăduială ;     Dar n-alerg să vă-mbăt.     Precum fac demagoghii,     Ce, îmbătați ... liniștește iarăși !     Iar vezi pre om     Sub tirania nouă,     Ca vita ce cu jugul     A fot obicinuită,     Cu soarta-și mulțumit,     Visează fericire ;     Ba crede e slobod     Sub prefăcute pravili ;     Și iar din cap începe     Ș-înșale, să s-înșale :     D-ăst cearcăn al greșalei     E toată istoria.     Doresc ca ... de tiranie !     Ș-în veci răspunzătoare     Să ție a lui ființă     De orice lenvire-i !     Molranic lui, și lumei     Lucrînd l-al vieții bine.     Religii de tot felul     Tot s-au crezut de oameni,     Din toate-n hristiana     Lucește adevărul :     Pe toate tirania     Și le-a făcut ... ajungă țintă !     Cum să-aibă lăcuințe     Cum duhul să-și hrănească     Cu trupul dopotrivă,     Roduri să dea prin fapte,     Secundă făr-a pierde.     Nu în de păsări cuiburi     Nu ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie

... păcatele lor și să boteza de el în apa Iordanului și-l întrebară pre el zicând: Au doară ești tu prorocul? Iar el au zis: nu sunt, nu doară nu era el proroc, ci nu l-au întrebat de iaste proroc, ci numai de iaste el prorocul acela de carele au zis Moisi : Proroc va rădica noao domnul Dumnezeul nostru dintru frații noștri, adecă iaste să vie un proroc mare din neamul jidovesc și socotiia jidovii cum ... voiu apropiia de focul cel nesuferit? Tu mă sfințĂ©ște, Doamne, tu mă botează, stăpâne, tu mă curățĂ©ște de tina păcatului, mântuitoriule, eu nu cutez, nici sunt vrĂ©dnic să te botez. Zise Hristos: Ioanne, lasă cuvintele acĂ©stia acuma, nu iaste vrĂ©me de a înmulți vorba; vrĂ©mea purtării de grijă iaste. Pentru aceasta m-am făcut om, pentru aceasta m-am ... au botezat? Zicem botezul iaste mântuirea păcatelor omului și curățenie de păcatul cel strămoșesc, iară Hristos fiind fărde păcate, după cum zice prorocul Isaia: păcat n-au făcut, nici vicleșug în gura lui nu ...

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

... La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o sfărmăm, Poama, frunza să-i mâncăm, Rădăcina să-i scurmăm, Ca să nu se mai cunoască putu vrodinioară aici via să rodească“. Într-acest fel grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și ... puțin îi pasă. Deci rădăcina de vie au strigat cu duios țipet: “O, voi, fiară făr’ de milă, barbare și făr’ de cuget, Măcar m-ați sfărâmat, Rădăcina mi-ați scurmat Și roada mi-ați îndopat, Ba încă vă bucurați m-ați desființat! Dar să știți, cumplite fiare, și pe voi oarecând, Oamenii buni ucigând, Și foc mare aprinzând, Din curpenii viei mele acestei părăginite, Pe-ai mei cărbuni vă vor frige, Și ... când norocul ne-ndurat Aruncă o biată fată, Bună, frumoasă, -nțeleaptă, În brațele unui bărbat Varvar sau berbant... Atuncea românii noștri au deprindere să zică poama cea bună porcii o mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alteori, când vedem iarăși iese și se ivește Din populul românesc un om mai deosebit, A căruia fapte bune pe toți ai săi covârșește, Atuncea, cercetând noi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>