Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU MINE
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 803 pentru CU MINE.
Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul
... spăimânta! ,,Dragii mei, cuconi iubiți! Lăsați somnul, vă treziți, Armele vi le gătiți, Că pe noi ne-a-nconjurat Pașa cel neîmpăcat [2] Cu-ieniceri, cu tunuri mari Ce sparg ziduri cât de tari!" Bine vorba nu sfârșea, Turcii-n casă iurușea, Pe tuspatru mi-i prindeau Și-i duceau de ... de-ngropat, Nici copii de sărutat!" Turcii crunt se oțereau Și pe dânsul tăbărau, Haine mândre-i le rupeau, Trupu-i de piele jupeau, Pielea cu paie-o umpleau, Prin noroi o tăvăleau, Și de-un paltin o legau Și râzând așa strigau: ,,Brâncovene Constantin, Ghiaur vechi, ghiaur hain! Cască ochi ... Românească și a fost ucis de turci în 15 august 1714 la vârsta de 60 ani. Șincai scrie în Cronica românilor că odată cu Brâncovanul au pierit patru feciori ai lui cărora el le-a grăit astfel în ora morții: ,,Iată, toate avuțiile și orice am avut ... Stați tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seamă de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ...
Alexandru Vlahuță - Din trecut (Vlahuță)
... Din trecut (Vlahuţă) Din trecut de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XVIII, nr. 1, aprilie 1884 Acum, cînd nu ne mai iubim, Vino cu mine-n țintirim, Acolo unde, îngropate, Zac, coperite de uitare, Atîtea visuri înghețate De vreme și de nepăsare. Căința-nlătură-ți, și vină: Nici eu, nici ... ascultam... O, sfîntă, veșnică iubire, Cine-ți mai știe azi de știre ! Alături, în adîncă pace, Somnul fără trezire-și zace Suspinul nostru cel dintăi, Cu cel din urm-adio, Cu lacrima din ochii tăi, Ce-n veci mi-oi aminti-o, Cu-atîtea visuri, stinse toate Sub durerosul "nu se poate !" Iar azi, simțindu-ne-amîndoi Cu inimile reci în noi, C-o prefăcută nepăsare Unul la altul ne uităm; Căci tot mai e ca o mustrare, Ce-ascunsă-n cuget o ...
George Coșbuc - Crăiasa zânelor
... nu e. Crăiasei noastre am să-i spui Să vie să-ți descuie. P-un nor de aur lunecând A zânelor crăiasă Venea cu părul râurând, Râu galben de mătasă. Crăiasa-n purpur și-n smarald S-ascunde, nu s-ascunde, Străbați cu ochii viul cald Al formelor rotunde. Ard flacări ochii ei crăiești Cum stă la zid plecată; Descui. Dar eu mă tem că ești Fecior! Ba ... de rău i-a stat În haina ei cea largă. Și ochii-i otrăviți de dulci La brâu sălbatici cată. Ți-l dau, cu tine de mă culci Alăturea o dată! Dar, Ano, pentru ce nu-mi cei Altce, că am eu multe! Nu vreu! Și-n urmă asta ... Pe pieptul tânăr el și-a pus Altiță-n loc de-aramă? El stă pe tron, și lângă el Ce trist crăiasa plânge! Cu mâna ei cea cu inel Rupându-și salba, strânge Genunchii lui, ea stă-n genunchi! Și brâul și-l dezleagă, Și păru-i desfăcut mănunchi Îi umple fața-ntreagă ... Și Dumnezeu mă piardă Din ochii lui, că te-am crezut! El râde și-o dezmiardă: Acum nu-i timp să te bocești; Tu vii cu
... temeiurile vechi, Și noua latinie, măcar de-ar fi cam strâmbă, Vă pare totuși cântec, sunându-vă-n urechi. Veșmântul firii noastre din pânză strămoșească Cu tivituri de aur, de vechi argint și flori, Războaie-mpodobite de-o mână meșterească Vă par sărăcăcioase mantale de păstori. Noi nu ne înțelegem: acolo ... ar fi să tragem și noi învățături, Să nu ne-aducem graiul la stare de ocară, Să tăvălim pe uliți cântarea din păduri. Priviți: acei cu limba bolnavă, chinuită Cu drag și cu mirare ne-ascultă când vorbim; Iar cântăreți și meșteri cu pana iscusită Fug de latina nouă, ca de un țintirim... Noi nu ne înțelegem: dar de-ați simți ca mine Ce patimi limba trage dintr-un străin puhoi, Atuncea n-ați urni-o din temelii bătrâne, Atuncea, mi se pare, ne-am înțelege noi. Mărășești ...
... mea, Umplut-au sperioase pustiul pân' la poluri. Căci Odin părăsise de gheață nalta-i domă, Pe zodii sângeroase porneau a lui popoară; Cu creștetele albe, preoți cu pleata rară Trezeau din codrii vecinici, din pace seculară, Mii roiuri vorbitoare, curgând spre vechea Romă. Pe Nistru tăbărâsem poporul tău să-mpil; Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași în cale, Ca marmura de albă, cu păr de aur moale; În jos plecat-am ochii-naintea feței tale, Stătând un îndărătnic... un sfiicios copil. La blânda ta mustrare simt glasul cum ... fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de grâu, Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă, Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă: "Eu vin la tine, rege, să cer pe-Arald al meu." De-ai fi cerut ... nalță-n sus albastră, de flacăre o dungă, Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruiți. Și în tăcere crudă ei nu știu ce aștept... Cu mâna-ntinsă magul îi face semn să șadă, Arald cu ...
... văcsuit cizmele subsuoară. O idee!... Dacă aș chema pe fostul nostru suzeran să-mi văcsuiască cizmele, adecă ce-ar fi? Va fi o distracție pentru mine și un semn al timpurilor totodată. — Bre aga! Ia vin încoace, îi zisei eu, făcându-i semn, nu cu mâna, ci cu piciorul. Mărturisesc că acest gest n-a fost lipsit de un pic de răutate intenționată vroind oarecum să mă răzbun de timpurile pe ... munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine că nervii mei erau cumplit de încordați ... mi se ridica măciucă în vârful capului. Dacă vrei să știi, iubite cetitor, ce va să zică a aștepta să dai bună dimineață cu trei urși, te-aș ruga să te înțelegi cu Catrințaș ca să te ducă în locul unde eram eu. Îmi vei spune apoi la ureche ce ți s-a întâmplat.
... Nicolae Nicoleanu - 9 martie 9 martie [1] de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Multe valuri furiose năvăliră peste mine, Multe inimi prea iubite în pămînt s'au prefăcut, De când pentru prima oră te-am văzut printre suspine, Zi funestă, zi fatală, întru care ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri ... vorbesc rău despre viitor. Nu, iubite! Mâna nu este atât de îndemânatică ca să urmeze închipuirea frumoaselor planuri pe care le întrevăd! Un mare popor cu o mare ca întăritură, două fluvii care se numesc Dunărea și Nistru drept centură, cu sânge roman în vine, și nici Moldova cu fiicele ei, nici Transilvania ori Banat, ci un pământ românesc cu o mare capitală, care s-ar chema Roma, dacă vrei, cu mari piețe numite Piața Poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, Piața lui Mihai, Piața Moldovei, Piața Banatului, Piața Ardealului. Și apoi putere, fericire, mărire, glorie ... și, făcându-vă această declarație, cu toată sinceritatea care mă caracterizează, mă măgulesc, domnilor, cu ...
... George Coşbuc - El-Zorab El-Zorab de George Coșbuc La pașa vine un arab, Cu ochii stinși, cu graiul slab. Sunt, pașă, neam de beduin, Și de la Bab-el-Manteb vin Să vând pe El-Zorab. Arabii toți răsar din cort, Să ... ngrozea de noi Și tu de-acum al cui vei fi? Și cine te va mai scuti De vânturi și de ploi? Nu vor grăi cu tine blând, Te-or înjura cu toți pe rând Și te vor bate,-odorul meu, Și te-or purta și mult, și greu; Lăsa-te-vor flămând! Și te vor bate ... dreapta cui ascultă el, Din leu turbat făcându-l miel? Al tău? O, pașă, nu! Al meu e! Pentru calul meu Mă prind de piept cu Dumnezeu Ai inimă! Tu poți să ai Mai vrednici și mai mândri cai, Dar eu, stăpâne, eu? Întreagă mila ta o cer! Alah e drept ... poți tu da? Dă pașa semn. Să-l dezbrăcați Și binele în vergi i-l dați! Sar eunucii, vin, îl prind Se-ntoarce-arabul răsărind Cu ochii înghețați... El scoate grabnic un pumnal, Și-un val de sânge, roșu val De sânge cald a izvorât Din nobil-încomatul gât
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... Când oare am să-ți viu de hac? Și sărăcia îmi rânjește Sardonică: „Ești prea sărac!â€� Îmi place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce ... turc, nici turlac1, Aș vrea să stric, să sparg la geamuri, Dar mă opresc... Sunt prea sărac. Nu! Orșice să fac, văz bine Că pentru mine-i tot un drac! În mediul social de astăzi Sunt prea pârlit, sunt prea sărac. Oriîncotro d-acu m-oi duce, Nu pot cu soarta să mă-mpac; Mi-e veșinică dușmană — veșinic Îmi spune: „Piei! Ești prea sărac!â€� Sărac! Da! Nu e loc în lume ... află, Și bietul Cihac e sărac! De ce nu vrei tu, soartă sumbră, Zâmbind, să nu mai fiu sărac? Cum aș dormi acum la umbră Cu burta-n sus într-un hamac! Grancea, 8 dec. După atâția ani m-am gândit că n-ar fi rău să cunoască și altă lume ... să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune că cea dintâi strofă e de Caragiale, a doua de
Vasile Alecsandri - Doina (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Doina (Alecsandri) Doina [1] de Vasile Alecsandri Doina, doiniță! De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță, Cu flori roșii pe guriță! De-aș avea o mândrulică Cu-ochișori de porumbică Și cu suflet de voinică! De-aș avea o bălăioară Naltă, veselă, ușoară, Ca un pui de căprioară! Face-m-aș privighetoare De-aș cânta noaptea-n ... bărdiță! De-aș avea, pe gândul meu, Un cal aprig ca un leu, Negru ca păcatul greu! De-aș avea vro șepte frați, Toți ca mine de barbați Și pe zmei încălecați! Face-m-aș un vultur mare, De-aș cânta ziua, la soare, Doina cea răzbunătoare! * Doină, doiniță! Și i ... zice: „Mândruliță, Mă jur p-astă cruciuliță Să te țin ca un bădiță!“ Și i-aș zice: „Voinicele, Să te-ntorci cu rândunele Peste dealuri și vălcele!“ Și le-aș zice: „Șepte frați, Faceți cruce și jurați Vii în veci să nu vă dați ...