Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.
Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii
... de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Adâncul tâlc al existenței Tăcerea mută-l revelează, când făr' de chipul aparenței Realitatea o probează. Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, Cel invitat la cina-mpărătească hrănind cu har umila-i fantezie, Cel ce ofrandă-aduce tot ce are Aceluia ce-nseamnă însăși Viața, cel ce se-ntoarce veșnic la izvoare și-i pregătit oricând pentru povața Oricui ar fi dispus să îl învețe, cel ce se-ncumetă-a privi-n tăcere să-L vadă în faptele ce par răzlețe pe Cel ce, Singur, știe-a lor durere Și le păstrează-n viață prin Iubire, cel ce-n poeme-ncearcă să cuprindă Esența vie-ascunsă-n elixire și din tabloul Vieții să desprindă Ce Pictorul a vrut să-nfățișeze prin umbrele pe Chipul nemuririi, cel ce-ndrăznește să se adreseze prin efemere versuri, omenirii, Muindu-și pana-n disperarea mută, reînviind speranța și-n cuvinte întreaga lui iubire așternută, din toate ...
Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea
... Constantin Stamati-Ciurea - În vis şi aievea În vis și aievea de Constantin Stamati-Ciurea I ... Dulcea armonie a orchestrei, ce cânta un vals fermecător, îmi gâdilea auzul și, când am intrat în salonul de bal al cazinei de la Spaa, dansul era în cea mai ... în traducere modernă fabula pomului cunoștinței, de care scrie Biblia? Omul a fost și va fi în tot timpul însetat să vadă ceea ce nu vede, să afle ceea ce nu are. Cu acest cusur el se naște și crește și cu el rămâne până la mormânt. Așadară, cum lesne se înțelege, acel pom a închipuit pe femeie, adică pe Eva liberă, nu sclavă, pe Eva încântătoare, Eva măgulirii și a ispitei, Eva pentru ... cu moartea, i-am răspuns; dar de ce să chemăm ursita neîndurată? Ea singură va veni să ne răpească podoaba juneții, să ne întunece iluziile ce dragostea revarsă în noi. Știi tu, neprețuito, eu nu mă pot îndestula cu aceea că spun că te iubesc, găsind că toate cuvintele ce poetul le poate aduna din limbajul omenesc, nu exprimă îndestul aceea ...
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... la ruși. Dar ca tot ce-i adus la perfecție și strălucește, se vede că este menit să aibă și umbra sa întunecată. Precum cocheta ce te sub-jugă irezistibilei sale atracții și în momente de mânie îți respinge sentimentul ce ți l-a inspirat cu atâta ardoare și pasiune, tot astÂfel și capitala, după ce te-a încântat cu frumusețile sale, îi vine mânia, când Neva ce-o încinge își rupe colanul său de gheață și cu o furie sinistră pornește valurile sale tulburate, înecând cu ele cele mai frumoase străzi; sau ... iarna înfricoșatul viscol, sub un ger nesuferit, o acoperă cu omăt. Natural că cetățeanul cel avut, în palaturile sale bogate, nu suferă atâta cât acei ce locuiesc în mahalale, unde furtuna fără cruțare dărâmă și strică lăcașurile slabe ale săracilor, și-i lasă fără ocrotire sub un ger de 40 grade. * * Tocmai într-o așa o noapte pe la 10 ore, când furtuna și visÂcolul turbau ... cerceaf de omăt. Bătrâna, după ce făcu o mică rugă, prinse iarăși frânghiuța în mâna-i
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra
... bani! N-am o groșiță! N-am nimic, nimic, nimic! RĂZVAN Nimic n-are, sărăcuțul! Așa zice!... Prin urmare, Omul neputând să piarză tocmai lucrul ce nu-l are, Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea, De vreme ce toată lumea mi se leapădă de ea... (Numără: "unu..., cinci..., opt...") Douăzeci, și toți cu găuri! Parc-ar fi să-mi povestească Cum se dezmierdau ... un grumaz de țărăncuță, grăsuliu și răsfățat, Pân'ce gheara ciocoimii din carne i-a înhățat!... De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca cel mai negru tăciune... Nu! Eu nu vreau astă pungă!... Și chiar foame de mi-ar fi, Pâinea astfel cumpărată mă ... rog a nu mă pune într-un hal cu toți țiganii... TĂNASE Dar acești bani, măi băiete, vor fi un lucru... furat. RĂZVAN Așa-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevărat! Toți banii din țara noastră poartă, moșule, pe sine Semnul furilor ce-i pradă, pintre lacrimi și suspine, De la noi, de la opincă, de la omul cel sărman, Ș-apoi nu vor să ne-arunce în obraz
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... Egipetului și acum a Moldaviei; și pe urmă, cu vro câteva sute de galbeni în buzunar, întorcându-te în Iași, să ai cu ce face intrigi, cu ce da rușfeturi, cu ce lua o lojie de rândul întâi la teatrul francez, cu ce cumpăra, pentru cucoana dumitale, zariflicuri de la Miculi, cu ce tăie stos la domnul Cutare și Cutare, cu ce... cu ce...! Ei bine, în mijlocul unor asemene patriotice ocupații, întâmplatuți-s-au vrodată să vezi, sau s-auzi măcar, cum fac flăcăii curte fetelor, mai ales ... decât declarațiile civilizate de prin capitaliile românești, unde tânărul întreabă dântâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata? Și după ce i-a făcut curte, adică lăzei cu galbeni, face în sfârșit, dar tocmai în urmă, și fetei o declarație, ce putea a aur și a precupeț două ceasuri de departe! Dacă fata de la țară i-a încuviințat cererea, flăcăul trimite pețitori cu cimpoieșul, în casa fetei. Cimpoieșul adresă către părinți următoarea orație: "Moșii și strămoșii părinților noștri îmblând ... aceste ceremonii, zic, se sfârșesc prin o cununie. În ziua aceea, dacă mirele șede în alt sat decât mireasa, trimite înainte găzdași (conaccii) ca să-
... timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a le amenința că, ajutat de timp, va surpa odată culmea și ... Turnul lui Traian, loc de observare demn de acei oameni în care toate erau mari, virtuți ca și crime. Ca să vorbim ceva cu călugărul ce ne însoțea, îl întrebarăm ce mână puternică a făcut acel drum? "Traian", ne răspunse el; până aici foarte bine, dar noi adăugarăm: "Și în ce timp?" Â "În timpul când se bătea cu Mircea." Â "Dar Mircea a trăit cu o mie de ani în urmă." Â "Aceasta ... nenumăratele voci ale singurătății. Hotărâți de a pleca a doua zi de la Cozia, ne mai suirăm o dată în foișorul ce dă asupra Oltului: de acolo preum- blarăm căutătura noastră pe deșertele-i ...
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... să nu-l știu, dacă mata totdeauna mă iei la primblare cu butca sara pe lună și stai dinaintea tractirului de mâncăm înghețată... CUCOANA: Nu-i nimică, nu-i nimică, psihi mu , eu toate le voi pune la cale și voi vorbi cu dobitocul de agă, iar acum să vorbim cu dascălul ce ți-am tocmit astăzi. ( Către dascăl. ) Te rog fă-i puțină cercare, ca să știm ce n-au învățat încă. DASCĂLUL (către cuconaș): Dumneata de opt ani, de când te afli la școala domnească, trebuie să fi învățat în limba grecească ... săptămâna negreșit, iar acum, de vro cinci luni, învăț o engomie grecească să o spui băbacăi la Crăciun. DASCĂLUL: Eu pe dascăli nu vreau să-i întreb ce ai învățat, ce pe dumneata aș vrea să te întreb câte ceva... CUCONAȘUL: Întreabă cât îți place. DASCĂLUL: Spune-mi, dacă ai învățat catihismul, ce lege este a dumitale, căruia te închini, și ce Dumnezeu slăvești? CUCONAȘUL: Eu sunt de legea moldovenească, ca și toți oamenii din lume. DASCĂLUL: Legi și popule în lume sunt multe feluri, iar Dumnezeul ... Eu cred că în Moldova, dar la ...
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... iluziile și viitoriul românului. Însuși acei ce sânt în contra principiilor secolului și a națiunalităței s-au bucurat, căci oricum, sunt români, bată-i toaca! Sunt români, deși au suflet de antiromâni, și natura-i tradă fără de voiea lor. Toți, care de care, voiesc să o capete. Dar nime nu știe prin ce ocaziune și prin [ce] mijloace. Ieată‑mă și eu, care aș voi cu orice preț să potiu căpăta numerile de la începutul anului, care, precum știi, nu le-am ... Din Țara Românească venind în Moldova, a mers drept la Mănăstirea Neamțului, de a dus starețului de acolo o decorațiune (ordin) ce i-a trămis împăratul muscalilor, pentru vrednicii necunoscute nouă. Pentru cele dinlăuntru ale noastre, te poți informa din gazeta� Bucovina�, care cred că nimic ... că bariera censurei, care a întrerupt mijloacele de a aduce� Gazeta� ta în țeară, a desfăcut simțemintele de stimă ce bunii moldoveni îți păstrează? O, nu! Cei ce te‑au cunoscut nu te uită, cei ce ...
Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano
... foarte contrariu cu specialitatea geniului lui Donizetti; cu toate astea, aria din primul act, pe versurile: Cruda, funesta smania [3] indică pînă la evidență furia ce să naște și să mărește din ce în ce în inima superbului Asthon, cînd se vede contrariat de soru-sa Lucia în realizarea ambițioaselor sale planuri; iar cabaletta scrisă pe versurile: La pietade in ... decît a esprima scheletul notelor scrise de Donizetti, iar nu sublima idee a acelui compozitor. Cauza nu fu decît vocea sa ce se împarte în trei colori, adică în note ce nu se aud bine, în note răgușite și în note zbierătoare; cu asemenea calități, ajutat și de o pronunțare urîtă, el reuși pe deplin a ... în frumosul preludiu de la cavatina: Al’ fin’ son tua… [7] din scena delirului Luciii, ne arătă că cunoaște foarte bine langajul pasiunilor sublime. Tonurile ce scoate din flaut acest poet muzical, după ce au egalitatea cerută de artă și o intonare perfectă, apoi mai au și acel farmec care electrizează inimile. Lipsa unei poliții de scenă se simte foarte mult. Manipularea decorațiunelor să face cu o mare neîngrijire, încît publicul, iar nu ... ...
Mihai Eminescu - Rugăciunea unui dac
... nici mâne, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Și din noian de ape ... ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul ce-ar sta să mă ucidă, Ș-acela dintre oameni devină cel întâi Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi. Gonit de toată lumea prin anii mei să trec, Pân' ce-oi simți că ochiu-mi de lacrime e sec, Că-n orice om din lume un dușman mi se naște, C-ajung pe mine însumi ... și voi putea sa mor. Străin și făr' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să amuțe cânii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce ...
... ca arta și amorul tău să fie demne de Zeița - stăpâna noastră - și facă el ca o nouă și superioară seminție să zămislească din iubirea ce vă unește, seminție care va să populeze de acum nu numai pământul, ce nu e în stare să aspire decât la Olymp, ci și Olympul - ca și pământul - supus, vai, decadenței!!... Ziseră, și corurile de amorași nevăzuți intonară ... în tăcere... împrejur nu mai era nimeni... O semiobscuritate albăstruie se făcu în alcov. Venus era goală. Albă, cu mâinile după cap împreunate sub păru-i de aur despletit, cu un gest de delicioasă abandonare și de supremă voluptate, își întinse superbu-i corp de lapte pe patul de perne moi și de flori. în aer, căldură și arome ațâțătoare. Fuchs, de rușine și de teamă, ar fi ... ofensa adusă Olympului de către un muritor nedibaci... O mână viguroasă din ordinul lui Apollon și Marte îi smulse lui Fuchs frunza de viță, anexându-i în loc obiectele la care avea dreptul. Ordin sever fu dat ca pe viitor frunza să nu fie acordată decât numai la statui... iar o ... ...