Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POATE SĂ
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 1441 pentru POATE SĂ.
Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman
... zvârlea din mal în mal, P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-aude, P-aici încura calul viteazul Decebal. Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii în eter? Cine-ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate ... vede zbârlind munții acel imens Titan, Ce-aude umblând Scila pe vântul Siceliei; Nici al Scoției bardul, bătrânul Osian; Profeții de ai Iudeii ce pot să compareze Troienii de calcair, graniții ascuțiți Cu capete aprinse mergând să adoreze, Cu trâmbe înzeite de preoți și leviți. Căci nu ai vrut, Stăpâne, la dreapta-ți împărțire S-atingi și a mea frunte ... ș-a lor lege s-aplice la a sa. Ființă mult schidoală! insectă gânditoare! Piticule gigantic! furnică creator! O rază-ți numai poate cu-ntregul să măsoare Și tu întreg, - nimica!... un vierme târâtor. De ce oare Puterea acea nemărginită, Puterea creatoare, a Totului princip, Zdrobită-n mici scânteie ... ...
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... Toată casa este plină Ce din ochii lor porni. Peste leagănu-i se-nclină Și-ncepură a-l meni: Â Ca și leii să fii tare Și frumos ca primăvara, Să fii gingaș ca o floare, Luminos ca luna sara; Și iubit să fii de lume, S-ai averi și mare nume, Să te faci chiar împărat Și să-ți meargă astfel cum e La ficiori din basme dat. Zise-atunci duioasa mamă: Â Mulțămesc de câte-ascult, Dară mulți i-or fi de ... Și să țineți bine minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe plac, Să-i dea fata de soție. Cât v-am spus-o, iaca tac. Abia el sfârși s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i ... A venit și c-un sângeap Și, împlându-l, zice: Â Ia fă De mi-l toarnă peste cap! Și acu să-mi faci hatârul Să-mi iei fata-n însoțire; Știu că ai să fii catârul Peste nazuri, fasolire, Ba să poate să ...
Ion Luca Caragiale - În vreme de război
... După miezul nopții, iacăte oaspeții negri: l-au legat, l-au schingiuit și i-au luat o groază de bani. Norocul bătrânei că lipsea; făcea poate greșala să țipe, și tâlharii o omorau, cum s-a și întâmplat în altă parte cu o babă, peste câteva zile. De mirare însă un ... la un duhovnic... N-aude nimeni? -Aș! cine s-auză? -Neică Stavrache, zise popa înecat, m-am nenorocit! -De ce? Popa a-nceput să plângă cu hohot și să se bată cu pumnii în cap. Neica Stavrache nu înțelegea deloc. -Ce să mă fac?... ce să mă fac, neică?... spune d-ta, că mi-ești frate mai mare... Ce avea preotul pe suflet? Ce să aibă? Lucru greu de-nțeles, firește; așa de greu că d-l Stavrache, mai întâi, nici n-a voit să crează. Cum s-a putut? Omul cu greutate, proprietarul cu atîtea acareturi și cuprins, mai bogat decît multă lume dimprejur! - frate-său! preotul ... Sunt mușterii buni, băieți cu dare de mână, și cântă, și râd, și fac fel-de-fel de nebunii. D-l Stavrache face tot ce poate ca ...
Gheorghe Asachi - Asupra corupției secolului
... Gheorghe Asachi - Asupra corupţiei secolului Asupra corupției secolului de Gheorghe Asachi Iertat oare celor tineri și bătrânilor să fie Ca să facă-n toate zile scandaloasă nebunie? Iertat fi-va să prăzi oameni prin un nou metod ghibaci, Să te-nsori, să lași copiii, cununia s-o disfaci? Iar pe asemene nelege a tuna ori nu se poate? Să audă farizeii și a vițiilor gloate, Critico nemituită, adevărul cel curat La acii ce vreau s-asculte spune-l astăzi dizghețat. Unde-i ... din vechi aflat-ați o petrecere plăcută, Pre voi bunii și părinții cu respect v-au onorat, Însă-n loc ca strănepoții p-urma lor să fi călcat, Derâzând simplicitatea timpurilor ce-s trecute, Pe fantoame lustruite austera-au schimbat virtute. Vorbe multe sunătoare, dar veninu-i mezul lor, Care pierde ... mai purta, Pana nu cată alt merit decât cel a defaima; Patrioții între sine un altuia groapa sapă, De averea cea stăină epitropul să adapă. Giudele, căruia datu-i ministerul cel mai sfânt, Direptatea celor meseri ș-al său vinde giurământ. Nu cu-asemene principii Alexandru cel Bun Rege ...
Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut
... Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze ... au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu ...
Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut
... Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze ... au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu ...
Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri
... de pedepsesc pre cei ce-i obidesc. Drept acĂ©ia și domnul nostru Iisus Hristos poruncĂ©ște tuturor în Evanghelia de astăzi, să se păzească, să nu socotească pre unii ca aceștea batjocură norocirii și necurății ale lumii. Socotiți, zice, să nu obidiț pre vreunul dintru acești mici. Și pricina iaste, pentru ce aceștea atâta să iubesc de Dumnezeu că au cu dânșii îngeri carii pururea văd fața lui Dumnezeu, în ceriuri, dintru care cuvânt evanghelicesc luom pricină astăzi să arătăm înaintea dragostei voastre măririle acestor mici, ce zice Evanghelia, pentru ca să priceapă cei ce îndrăznesc de-i obidesc, cât păcătuesc de greu și ce răspuns vor să dea. Și lăsând la alți înțelepți și învățați să prăznuiască precum să cade săborul fericiților îngeri, ce prăznuiaște astăzi besĂ©rica lui Dumnezeu, eu mă voiu nevoi să-i veselesc cu această vorbă ce voiu să fac, de va lumina mila lui Dumnezeu, pre vreunul din păcătoși să vie la pocăința, de vrĂ©me ce să face mare bucurie în ceriu, pentru un păcătos ce să va căi: ci să ascultaț cu dragoste, de pohtiți să vă folosiți. De doao fĂ©liuri de mici să află în lume și pre doao fĂ ...
Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
... mi-a venit mie, să mă duc în lume, și nu voi rămânea pentru nu știu ce. Dacă văzu stăpână-său că este peste poate a-l face să rămâie, îi dete ce bruma mai avea să ia, și el plecă, luându-și ziua bună de la stăpân. Ducându-se de la satul său, flăcăul ajunse drept la curtea împărătească și se ... putea lipi nici un june din cei ce veniseră în pețit. Pentru aceasta el dase sfară în țara lui și în țările streine, precum ca să se știe că cine se va găsi să-i spuie ce fac fetele lui noaptea de rup fiecare câte o pereche de conduri, poate să-și aleagă pe care îi va place din ele, și el i-o va da lui de soție. El știa că le ține pe toate ... în plata Domnului; căci nimeni nu mai voia să-și piarză sufletul pentru un cap de muiere. Însuși împăratul fu coprins de spaimă, cum de să piară așa junii ce voiau să-i pândească fetele, și nu mai cuteza să îndemne pe nimeni. Împăratul era nevoit
Constantin Stamati - Omul și pământul
... voastră moștenire, Iar la pământul negru, ce-l călcați în picioare, Priviți cu defăimare, ca la o mârșăvie; Eu ți-oi spune misterul, ca el să-ți fie armă, Ție și altor oameni ce moartea înfioară, Când n-aveți fapte bune, Ascultă dar, amice: "Acum sunt multe secoli, dar să le număr nu pot, Când Atotziditorul m-au plăsmuit din haos Și a sa sacră voie mi-au pus îndatorire, Ca eu să ... oase"... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aici glasul cest dulce, ce îmi șoptea pământul Și-mi încânta simțirea, se curmă de suspinuri... Dar mai apoi îmi zice: "Spune bieților oameni Să-și podobească viața cu fapte onorate, Spune să se iubească frățește între dânșii, Căci pe cel de aproape cine iubește-n lume Porunca împlinește acea dumnezeiască, Iar eu ale lui zile le voi ... Cu flori mirositoare; și etern a lor suflet Ca pruncul neculpabil va locui în ceruri. Dar celor făr’ de lege, ce nu vor să m-asculte, Le voi vesti sfârșitul cu groaznice furtune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci tu la nevoi grele pe pieptul meu te culcă, Căci nu găsești în lume alt ... le crezură... Iar oameni făr’ de cuget zicea cu sumeție, Că lumea răsfățată pentru om se făcură, Nu pentru pământ omul. Deci el orice poftește, ...
... c-a avut trei pâni. — De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, zise nemulțămitul cu îndrăzneală. Eu am venit înaintea judecăței să capăt dreptate, și văd că dumneata, care știi legile, mai rău mă acufunzi. De-a fi să fie tot așa și judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume! — Așa ți se pare dumitale, zise judecătorul liniștit, dar ia să vezi că nu-i așa. Ai avut dumneata două pâni? — Da, domnule judecător, două am avut. — Tovarășul dumitale, avut-a trei ... singur mi-ai spus, zise judecătorul, că ați mâncat toți tot ca unul de mult; așa este? — Așa este domnule judecător. — Acum, ia să statornicim rânduiala următoare, ca să se poată ști hotărât care câtă pâne a mâncat. Să zicem că s-a tăiat fiecare pâne în câte trei bucăți deopotrivă de mari; câte bucăți ai fi avut dumneata, care spui că ... bucăți, ca și mine, domnule judecător. — Dar de întrecut, câte i-au mai rămas? — Patru bucăți, domnule judecător. — Bun! Ia, acuș avem să ne înțelegem cât se poate
Alexandru Macedonski - Noaptea de iulie
... Alexandru Macedonski - Noaptea de iulie Noaptea de iulie de Alexandru Macedonski A-nceput din nou să-mi fie dor de dulce fericire... Văd că-mi trece tinerețea, văd că anii mi se duc, Și mi-e sete de plăcere, și mi ... lume, Numai el, dar fără dânsul sunt un biet neputincios... Care suflet de-al meu suflet, care nume de-al meu nume S-ar lipi să ia povara unui trai sărăcăcios? Pică plâns al tinereții pe un sân ce nu palpită, Ai avut cu ce să-l cumperi, e al tău până în zori... Veștejește-te-a mea buză pe o buză veștejită, Și tu, suflete, visează că aduni ... caldul căpătâi. Poezie! Poezie! Ai dreptate totdeauna, Dar fiindcă simt și astăzi că rămas-am tot al tău, Dă, te rog, în jos perdeaua, ca să nu mă vadă luna, Roag-o calea să-și urmeze, voi să scap de ochiul său. Zi-i să meargă pe oriunde e suavă fericire, Să-și încarce a ei rază cu al florilor arom, Să zâmbească voluptății ce se naște din iubire, Dar să